7,229 matches
-
ifice �i dau o mare competen?? arhitectonic? (?arpanta de la Sheldonian Theatre, Oxford, �nainte de 1665). Plec�nd de la tratatele lui Serlio sau Palladio ?i de la arhitectură clasic? francez? (c?l?tore?te �n Fran?a �n 1665), el trateaz? probleme stilistice cu tot at�ta rigoare �n folosirea vocabularului clasic pe c�ț? libertate �n jocul sintactic, a?a cum o arăt? biserică Saint-Stephen (Londra, 1672-1687), spa?iu rectangular cu travee neregulate ?i acoperit cu o cupol? u?oar? din lemn
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
asupra turcilor (Viena, 1683) ?i recucerirea Ungariei, mai ales, au o semnifică?ie �n acela?i timp religioas? ?i politic?. Desigur, arti?ții lucreaz? pentru o elit? �mbog??it?, cum este, �n Boemia, cazul primului ?ef al Prag?i. Modelele stilistice vin din Italia, fie c? s�nt g?zdui?i arti?ți italieni sau al?i arti?ți str?ini, dar formă?i la Romă, ca francezul J. B. Mathey (Praga, 1670), fie c? arti?ți na?ionali merg s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aceste jocuri sintactice inedite, pe care le g?sim de altfel �n dou? opere ale lui J. Gibbs (1682-1754): biserică Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726) ?i bibliotecă doctorului Radcliffe (Oxford, 1737-1749), pe plan circular ?i acoperit? cu o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat pe formele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
celebrul sit doric de la Paestum. Impactul este considerabil: Aceste plan?e se g?sesc �n toate atelierele neoclasicismului ?i romantismului� (A. Chastel). �n Anglia va apărea, �n 1759, Treatise on Civil Archi-tecture de W. Chambers, arhitect erudit, care discut? ches-tiuni stilistice ridicate de folosirea ordinelor �n timpul Antichit??îi ?i al Rena?terii. �n ceea ce-l prive?te, M.-J. Peyre (1730-1785) studiaz? la Romă (1753-1756) termele, circurile, vila lui Hadrian ?i extrage din acestea proiecte monumentale pe care le prezint
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
J.-G. Soufflot (1713-1780) ?i pe care Laugier �l consider? deja drept �primul model al arhitecturii perfecte�, va fi considerat de mul?i istorici că edificiul inaugural al neoclasicismului (J. Summerson) (vezi pliantul, foto 17). Importan?a comenzii, noutatea proiectului stilistic ?i consecin?ele sale arhitectonice � care au nevoie de concursul inginerilor Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea lui Soufflot este �ntr-adev?r de a structura limbajul clasic �n a?a fel �nc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
simetrie �ntre r?zboinicii germani ?i atenienii �nving?tori ai per?ilor, adic? ai barbarilor. ARHITECTURĂ �N SECOLUL AL XIX-LEA: �NTRE ISTORICISM ?I INDUSTRIE 1. Excesul de istoricism �n secolul al XIX-lea, arhitec?îi dispun de un evantai stilistic care ?ine de la Antichitate ?i de la numeroasele interpret?ri al acesteia la formele Evului Mediu recent identificate, f?r? a mai vorbi despre culturile exotice ?i despre repertoriile indigene. Dincolo de multiplele pozi?îi individuale pe care o asemenea abunden?? nu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
caz, se ob?ine o varia?ie pe o tem? unic?; �n al doilea, se constituie un stil hibrid, �nchis asupra operei c?reia i-a dat via??, f?r? o posibilitate real? de sistematizare. Acest refuz al unui dogmatism stilistic ?i compozi?ional este fundamental pentru eclectism. Aceste dou? practici, r?m�-n�nd mimetice, au deci �n comun evitarea f?r? excep?ie a strictei copieri a unei opere unice. No?iunile de analiz? selectiv? ?i de recompozi?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
secolul al XVI-lea, de C. Barry sau K�nigsbau (M�nchen, 1826-1833), pentru care L. von Klenze face un joc de ordon?ri că la palatele florentine din secolul al XV-lea, ilustreaz? eclectismul monostil. Foarte repede, aceast? practic? stilistic? conduce la codificarea referin?ei stilistice �n raport cu pro-gramul ?i statutul cl?dîrîi: arhitectură clasic? este destinat? palatelor de juști?ie, muzeelor; arhitectură medieval?, la biserici ?i la dependin?ele acestora, de exemplu, P.�Abadie (1812-1884) nuan?eaz? chiar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Barry sau K�nigsbau (M�nchen, 1826-1833), pentru care L. von Klenze face un joc de ordon?ri că la palatele florentine din secolul al XV-lea, ilustreaz? eclectismul monostil. Foarte repede, aceast? practic? stilistic? conduce la codificarea referin?ei stilistice �n raport cu pro-gramul ?i statutul cl?dîrîi: arhitectură clasic? este destinat? palatelor de juști?ie, muzeelor; arhitectură medieval?, la biserici ?i la dependin?ele acestora, de exemplu, P.�Abadie (1812-1884) nuan?eaz? chiar pe acest principiu: bisericile sale s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic. Cu Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din spate a monumentului p�n? la fă?ada de la intrare, unde �mprumuturile din secolul al XVI-lea italian ?i din secolul al XVII-lea francez ordoneaz? o ritmic? str?lucit?, exaltat? de policromia materialelor, la scara
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
antier de construc?ie metalic? este un sistem de montaj ra?ionalizat, din piese fabricate �n uzin? ?i controlate pe parcursul fluxului tehnologic printr-o munc? riguroas? de desen tehnic. Morfologiile astfel ob?inute nu datoreaz? nimic este-ticii codificate a formulelor stilistice practicate de sus?i-n?torii istoricismului. Deci, expresivitatea arhitectonic?, adesea �ndr?znea?? ?i virtuoas?, exhib�ndu-?i ordinea structural? ?i materialele industriale, este cea care contribuie la transformarea sensibilit??îi estetice prin intermediul figurilor constituite de facto �n simboluri ale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Secession la ini?iativa pictorului G. Klimt ?i publicarea revistei �Ver Sacrum� (1898) fac din Viena al treilea pol european al stilului Art nouveau. ?i J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative ?i ironice la locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim, multe solu?îi �ndr?zne?e, dar cel mai adesea cuprinse �ntr-o stilistic? istoricist?. Totu?i, c?tre anii 1890, arhitec?i, uneori apropia?i de Art nouveau, preconizeaz? abandonarea stilurilor istorice �n numele unui fel de moral? artistic? �n stare s? joace o fest? domină?iei puterilor financiare, dup? cum sus?ine
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la plimbare arhitectural? c?ci, dac? ea, casa, func?ioneaz? cu o eficacitate cvasi-mecanic?, ea conduce ?i la vis �ntr-un parcurs poetic. Din numeroasele construc?îi moderniste din anii �20 p�n? �n �40, �n Europa, se degaj? un ansamblu stilistic puternic marcat � calificat, de altfel, drept �internațional style� de americanii H. R. Hitchcock ?i Ph. Johnson, �n 1932 � dar de asemenea larg diversificat. Dac? noile cl?dîrî ale Bauhaus-ului (Dessau, 1925-1926; vezi pliantul, foto 25), oper? a lui Gropius, �?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Hong Kong, 1979-1986), la N. Foster (1935) sau o complexitate volumetric? carenat? ?i sclipitoare (sediul b?ncii Lloyd�s, Londra, 1979-1986), la Rogers, par s? antreneze pe furi? acest demers esen?ialmente ra?ionalist c?tre un manierism tehnologist. O deriv? stilistic? pe care Foster ?i Rogers ?tiu s? o evite atunci c�nd primul deseneaz? Centrul Renault (Swindon, 1983, vezi pliantul, foto 30) sau aeroportul de la Sansted (1985-1991) ?i c�nd cel de-al doilea d? planurile uzinei Imnos (Newport, Marea Britanie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic?. Este postmodernismul, dup? denumirea cea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente istoricist?, poate merge p�n? la paști?a stilistic?. Este postmodernismul, dup? denumirea cea mai curent?. Neomodernismul: o fidelitate critic? Din mi?carea neomodern? fac parte cei care, asemeni Smithsonilor, �ncearc? s? �urmeze ideile liberatoare ale Mi?c?rîi moderne, modific�ndu�le [...] , �n special �n pro-gramele de locuin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Berlier (Paris, 1989) ?i Bibliotecă Na?ional? a Fran?ei (1989�1995). Datorit? func?iei lor simbolice, pro-iectele de biserici constituie �n mod frecvent ocazia unor experien?e formale total originale. Operele elve?ianului W. F�rderer ofer? o unitate stilistic? ?i calit??i plastice remarcabile (Saint�Nicolas, H�r�mence, 1963�1971), ca ?i cele ale germanului G. B�hm (1920), �n forme apropiate de expresionism (biserică de pelerinaj Neviges, Germania, 1963�1968). Plec�nd de la modele naturale, G. Michelucci
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
con?tientizarea pozi?iei antimoder-niste. Prin urmare, mi?carea postmodern? � care consider? modernismul că revolut � este internă?ional?, dac? se poate spune astfel. �n Europa, coabiteaz? diverse pozi?îi. Cea mai specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor Ț. Quinlan (1937) ?i R. Adam (1948), care �ndr?gesc modelele tradi?iei engleze, �n special palladianismul, neoclasicismul ?i variantele lor. Lucr?-rile belgianului Ch. Vandenhove (1927
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
reamenajat cu bl�nde?e (centrul de primire universitar de la Li�ge, Belgia, 1985). �n opozi?ie cu acest rafinament, dou? personalit??i se impun. Catalanul R. Bofill (1939) folose?te, de c�nd lucreaz? �n Fran?a (1974), indicii stilistice pe care le adapteaz? prefabric?rîi grele, nu f?r? o emfaz? destul de seac?. Britanicul J. Outram (1934), �n ceea ce�l prive?te, converte?te anumite efecte de stil, ori-care ar fi programul, �ntr�un amestec de forme ?i culori
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1931), al poetului Dan Botta. Caracterul criptic al limbajului, notația sugestiva și densă i-au creat o durabilă notorietate de incomprehensibilitate - "este cea mai ermetica; în comparație cu el, celelalte proze barbiene sunt simple picături figurative"1. Calitatea eufonica a expresiei, strălucirea stilistica fac din cele câteva rânduri ale "Veghii" o creație singulară, chiar printre operele autorului Jocului secund. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, textura ei complexă și fastuoasa pare să tăinuiască, după propria-i mărturisire, o realitate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ale operei literare : (1) stratul sonor, eufonia, ritmul și metrul ; (2) unitățile semantice, oare determină structura lingvistică formală a operei literare, stilul ei și disciplina stilisticii care îl cercetează sistematic; (3) imaginea și metafora, cele mai esențial poetice dintre procedeele stilistice, care se impune să fie cercetate în mod special între altele și pentru motivul că, în mod aproape imperceptibil, ele trec în (4) "lumea" poetică specifică a simbolului și a sistemelor de simboluri pe cârc le numim "mit" poetic. 209
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
izvoare și documente pentru alte scopuri, anume pentru scopurile științei lingvistice. Studiul lingvistic nu devine literar decât atunci când slujește cercetării literaturii, când urmărește cercetarea efectelor estetice ale limbajului - într-un cuvânt, când (măcar într-unul din sensurile acestui termen) devine stilistică. *6 Desigur, de stilistică nu ne putem ocupa cu succes fără o serioasă cunoaștere a lingvisticii generale, deoarece unul dintre principalele ei obiective constă tocmai în a stabili deosebirile dintre sistemul limbii unei opere literare și limba comună a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
apoi la Shakespeare, Milton și Dante, "stilul elevat" a fost analizat de Matthew Arnold și Saintsbury care au încurcat problemele psihologice cu problemele judecății de valoare literară. *11 Este însă imposibil să dovedim că anumite figuri de stil și procedee stilistice vor avea în mod necesar, în toate împrejurările, efecte anumite sau "valori expresive" precise, în Biblie și în cronici, înșiruirile de propoziții coordonate ("și... și... și") imprimă un ritm calm desfășurării narative ; în schimb, într-un poem romantic, mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pentru jocul cu cuvintele, nepăsare față de sens. *12 Dar cu toate că ideea corespondenței exacte între o figură de stil și o anumită "valoare expresivă" trebuie părăsită, nu este imposibil să se stabilească o legătură determinată între anumite trăsături și anumite efecte stilistice. Un mijloc de stabilire a acestei legături este să se arate că anumite figuri de stil revin mereu, combinate ou alte figuri care se repetă, 5n pasta je cu un anumit ton specific: sublim, comic, grațios sau naiv. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]