6,950 matches
-
contactelor reciproce. În timpul cercetării noastre, a devenit evident faptul că supraviețuitorii, comparând comportamentul basarabenilor cu cel al populației din Transnistria, ajung la concluzia că „în Ucraina atitudinea era mai bună decât în Basarabia.”[ 3] Această opinie este împărtășită și de supraviețuitorii originari din Basarabia sau Bucovina. Mai mulți supraviețuitori au declarat că „ucrainenii ne-au ajutat”[4] și că, de fapt, „ucrainenii nu erau răi”[5]</a>; ei aveau „o atitudine plină de compasiune”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
faptul că supraviețuitorii, comparând comportamentul basarabenilor cu cel al populației din Transnistria, ajung la concluzia că „în Ucraina atitudinea era mai bună decât în Basarabia.”[ 3] Această opinie este împărtășită și de supraviețuitorii originari din Basarabia sau Bucovina. Mai mulți supraviețuitori au declarat că „ucrainenii ne-au ajutat”[4] și că, de fapt, „ucrainenii nu erau răi”[5]</a>; ei aveau „o atitudine plină de compasiune”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
dar ei ne dădeau mâncare atunci cand puteau (să-și permită).”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn8">[8]</a> O perspectivă interesantă este oferită de un supraviețuitor originar din Orhei (Basarabia); el avea impresia că în Transnistria nu se simțea prea multă ură față de evrei, cu excepția colaboraționiștilor, si ca, de fapt, „se crea impresia că majoritatea populației nu ii percepea pe evrei că pe niște străini.” Mai
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
degrabă, „majoritatea percepea puterea de ocupație ca fiind străină, iar pe evrei că ai săi.”<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn9">[9]</a> Un alt supraviețuitor, originar din Moghilev, ajunge la concluzia că populația orașului său natal avea o atitudine de simpatie față de evrei și doar o mică parte era mulțumită de faptul că evreii erau goniți din oraș în ghetou.<a title="" href="file:///D
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
parte era mulțumită de faptul că evreii erau goniți din oraș în ghetou.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn10">[10]</a> În același timp, concluzia supraviețuitorilor privind atitudinea populației basarabene este diferită. Fără a nega faptul că unii basarabeni i-au ajutat pe deportați, supraviețuitorii afirmă că, în linii generale, atitudinea acestora era mai negativă decât în Transnistria. În încercarea de a generaliză, supraviețuitorii îi descriu
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
GAP/numărul%207/GAP%207%20pentru%20Mona%201/Diana%20Dumitru%20Selectie%20Clear%20History.docx# ftn10">[10]</a> În același timp, concluzia supraviețuitorilor privind atitudinea populației basarabene este diferită. Fără a nega faptul că unii basarabeni i-au ajutat pe deportați, supraviețuitorii afirmă că, în linii generale, atitudinea acestora era mai negativă decât în Transnistria. În încercarea de a generaliză, supraviețuitorii îi descriu pe localnicii din Basarabia ca fiind indiferenți[11] sau „reci față de evrei.”[ 12] Nu pare surprinzător, în acest context
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
timp, concluzia supraviețuitorilor privind atitudinea populației basarabene este diferită. Fără a nega faptul că unii basarabeni i-au ajutat pe deportați, supraviețuitorii afirmă că, în linii generale, atitudinea acestora era mai negativă decât în Transnistria. În încercarea de a generaliză, supraviețuitorii îi descriu pe localnicii din Basarabia ca fiind indiferenți[11] sau „reci față de evrei.”[ 12] Nu pare surprinzător, în acest context, că jandarmii români sesizau aceeași stare de spirit. Credem că pentru a explica această diferență notabilă în percepția atitudinii
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
a scos niciun cuvânt, păstrând tăcerea. Totuși, familia evreiască avea impresia că acesta era „plin de compasiune” pentru ei.[13] Totuși, în majoritatea cazurilor, atitudinea rezervată a populației basarabene era interpretată că o dovadă de ostilitate față de evrei. Un alt supraviețuitor din Orhei exprimă următoarea opinie: „Cu excepția unor indivizi, populația salută tacit izolarea și deportarea evreilor din basarabia, iar mulți își exprimau aceste sentimente într-un mod deschis.”[14] La moment, este destul de dificil să estimăm câte din aceste acțiuni au
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
catastrofală a prețurilor la produsele agricole. Evreii au devenit „țapi ispășitori”, fiind acuzați de jefuirea localnicilor.[ 16] Un subiect separat este contrastul dintre atitudinea populației urbane și a celei rurale față de evrei. Acest contrast apare frecvent în evaluările subiecților. Majoritatea supraviețuitorilor își exprimă părerea că, în Transnistria, sătenii erau mult mai binevoitori față de evrei, mai ales fiindcă țăranii i-au ajutat pe deținuți cu produse.[ 17] Un intervievat originar din Baltă, referindu-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
intervievat originar din Baltă, referindu-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai buni l a inima și se purtau mai bine decât cei din orașe.”[ 18] Aceast opinie este sprijinită de un mare număr de supraviețuitori din Transnistria, care împărtășesc părerea că sătenii se comportau mai bine și mai prietenos în comparație cu populația urbană.[19]</a> Acest punct de vedere este susținut și de supraviețuitorii originari din Basarabia. De exemplu, un intervievat a menționat că ucrainenii, mai
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
din orașe.”[ 18] Aceast opinie este sprijinită de un mare număr de supraviețuitori din Transnistria, care împărtășesc părerea că sătenii se comportau mai bine și mai prietenos în comparație cu populația urbană.[19]</a> Acest punct de vedere este susținut și de supraviețuitorii originari din Basarabia. De exemplu, un intervievat a menționat că ucrainenii, mai ales cei de la sate, au arătat compasiune față de evrei și i-au ajutat cu hrana și locuri de lucru. Tocmai datorită acestui fapt, unii evrei au reușit să
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
intervievat a menționat că ucrainenii, mai ales cei de la sate, au arătat compasiune față de evrei și i-au ajutat cu hrana și locuri de lucru. Tocmai datorită acestui fapt, unii evrei au reușit să supraviețuiască. Încercând să analizeze această atitudine, supraviețuitorul în cauză presupune că motivul acestui comportament era legat de faptul că „ei [ucrainenii] au trecut prin foamete și suferința... ucrainenii își aminteau acei ani, poate [era vorba de] 1930, poate [de] 1933; era foamete. Puterea sovietică le luase toate
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
24]</a> De exemplu, în Franța, 69% din numărul total al salvatorilor locuia la sat. Frank subliniază că în Franța, oamenii săraci, cu un statut social neprivilegiat, isi ofereau deseori ajutorul evreilor că un act de solidaritate cu cei persecutați. Supraviețuitorii au estimat că mediul rural în Basarabia era, din contră, măi ostil față de evrei decât cel orășenesc.[25] Un supraviețuitor face următorul comentariu: „Manifestările demne de dispreț ale unor săteni au devenit evidente mai ales în momentele dramatice și tensionate
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
oamenii săraci, cu un statut social neprivilegiat, isi ofereau deseori ajutorul evreilor că un act de solidaritate cu cei persecutați. Supraviețuitorii au estimat că mediul rural în Basarabia era, din contră, măi ostil față de evrei decât cel orășenesc.[25] Un supraviețuitor face următorul comentariu: „Manifestările demne de dispreț ale unor săteni au devenit evidente mai ales în momentele dramatice și tensionate ale evacuării ghetoului din Chișinău, cănd respectivii indivizi au cerut sume exorbitante sau obiecte de mare valoare de la cei care
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
de mare valoare de la cei care le-au solicitat transportarea cu căruțele a infirmilor, bătrânilor, bolnavilor sau copiilor către noile locuri de locuri de detenție din Transnistria, sau cel puțin până la malul râului Nistru.”[26] În Basarabia, spune un alt supraviețuitor, populația rurală manifestă o înclinație mai accentuată spre antisemitism, lăcomie și furturi decât locuitorii orașelor.[27] În general, comportamentul populației ne-evreiești din Basarabia și Transnistria poate fi explicat cu ajutorul mai multor factori. Indiscutabil, atmosfera politică și socială din perioada
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
În general, comportamentul populației ne-evreiești din Basarabia și Transnistria poate fi explicat cu ajutorul mai multor factori. Indiscutabil, atmosfera politică și socială din perioada anterioară războiului și-a lăsat amprenta asupra relației dintre evrei și ne-evrei în timpul războiului. Un supraviețuitor, originar din Chișinău, notează: „Pe de o parte, lozincile ultranaționaliste și șovine care erau intens difuzate de presă acelor timpuri; pe de altă parte, opinia generală că politica administrației sovietice, care a oferit drepturi egale minorităților etnice, a favorizat accesul
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
a supraviețuit. Fragmentele care urmează reprezintă traduceri și adaptări din cartea We Are Children Just the Same: Vedem, the Secret Magazine of the Boys of Terezín, editată de Marie Rút Křížková, Kurt Jiří Kotouč și Zdeněk Ornest[1] (ultimii doi, supraviețuitori din Casa Unu). Cartea reproduce materiale din <b>Vedem </b>salvate de Zdeněk Taussig, un alt supraviețuitor din Casa Unu, și discuțiile editorilor despre experiența lor la Terezín. Aproximativ 800 de pagini originale din <b>Vedem</b> sunt disponibile în
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
Vedem, the Secret Magazine of the Boys of Terezín, editată de Marie Rút Křížková, Kurt Jiří Kotouč și Zdeněk Ornest[1] (ultimii doi, supraviețuitori din Casa Unu). Cartea reproduce materiale din <b>Vedem </b>salvate de Zdeněk Taussig, un alt supraviețuitor din Casa Unu, și discuțiile editorilor despre experiența lor la Terezín. Aproximativ 800 de pagini originale din <b>Vedem</b> sunt disponibile în colecția de la Memorialul din Terezín. Până la pagina 190, sunt dactilografiate, de la pagina 191 încolo sunt scrise de
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
Mărturii ale lui Liviu Beris și Alexandru Elias Materialul de față este transcrierea unei discuții avute cu supraviețuitorii Liviu Beris și Alexandru Elias, în cadrul conferinței-atelier Naționalism, Fascism and the Holocaust în Romanian History - A Critical Approach, organizată de Third Generation Buchenwald, în perioada 16-20 octombrie în București. Liviu Beris a fost evacuat din orașul său natal Herța la
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
anii 1937 și 1945, pește 250.000 de persoane din toată Europa, inclusiv din Ardealul de Nord, au fost încarcerate de către regimul nazist german în lagărul de concentrare Buchenwald și în lagărele-satelit. Mărturii ale acestei perioade au fost redate de supraviețuitori și supraviețuitoare ale lagărului Buchenwald, în cadrul unor interviuri din 1998, 2002, 2005, precum și în cadrul unei discuții dintre Miklós/ Nicolae Kallós, Ladislau/Vasile Nuszbaum, László Székely, activiști ai rețelei „Third Generation Buchenwald” și cercetători ai „United States Holocaust Memorial Museum”, în
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
identității fiecărui prizonier, disoluția umanității și a relațiilor interumane, stabilirea unui sistem de concurență acerbă între „victime”. Rezistență prizonierilor în fața acestei politici de dezumanizare este o temă complexă: primul nivel al rezistenței însemna efectiv păstrarea comportamentului uman și solidar. Mărturiile supraviețuitorilor arată că rezistență începea cu încercarea de a rămâne în viață, cu menținerea relațiilor, ajungând până la revoltă. În 1943, în Buchenwald s-au pus bazele unei mișcări internaționale de rezistență (ICC), prin coordonarea mai multor prizonieri comuniști. Comitetul ICC era
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
AG, doar câteva sute dintre cei 2.172 de prizonieri au supraviețuit. După ce orașul Magdeburg și lagărul au fost bombardate intensiv, prizonierii rămași au fost transferați în Niederorschel. Și Nuszbaum a ajuns într-un final în același lagăr-satelit. Cei doi supraviețuitori mărturisesc faptul că la Niederorschel șansele de supraviețuire erau mai mari, datorită lui Otto Hermann, prizonierul „kapo” (responsabil principal), deportat din orașul Halle ca fiind comunist; folosindu-și poziția de „kapo”, Hermann depunea mari eforturi pentru a-i proteja pe
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
auto-eliberat lagărul Buchenwald”. După-amiază, primele mașini americane au ajuns în lagăr și au raportat faptul că foștii prizonieri, acum liberi, preluaseră controlul asupra lagărului. La scurt timp după eliberare, Mureșan a amenajat, într-o fosta cazarma SS, un spital pentru supraviețuitorii români și unguri - pentru ca, desi fuseseră eliberați, oamenii încă mai mureau de epuizare, malnutriție și boli. În acest timp, femeile din lagărele-satelit erau și ele evacuate în marșurile morții; Davidovici își aminteștă cum femeile din Altenburg au fost evacuate pe
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
1945, comitetul ICC a organizat un prim eveniment de comemorare, sub coordonarea artistului olandez Henri Pieck. A avut loc pe fostul „Appelplatz” (locul unde gardienii SS strigau prezenta prizonierilor, ținându-i aproape dezbrăcați, în picioare, ore întregi, indiferent de vreme). Supraviețuitorii au construit un monument provizoriu - un obelisc de lemn, inscripționat „K.L.B. 51.000“ (inițialele lagărului și numărul de persoane decedate, deși mai tarziu, reanalizând documentele, s-au calculat în jur de 56.000 de persoane decedate). La ora 19.45
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]
-
de persoane decedate, deși mai tarziu, reanalizând documentele, s-au calculat în jur de 56.000 de persoane decedate). La ora 19.45, în acordurile „Internaționalei”, grupuri de diverse națiuni s-au adunat pe fostul „Appelplatz”. La comemorare au participat supraviețuitori, jurnaliști, fotografi, chiar și soldați din armatele aliate. Mureșan a fost și el prezent la comemorare. Reprezentanți din Polonia, Uniunea Sovietică, Germania, Franța, Cehoslovacia, Marea Britanie au rostit, fiecare în limbile lor, un discurs identic, scris de reprezentanții ICC, în onoarea
„Cred că nu e numai ţelul nostru, e interesul umanităţii.” Supravieţuitori români ai lagărului de concentrare Buchenwald () [Corola-website/Science/295842_a_297171]