6,328 matches
-
Eliade, nici Eugen Ionescu, nici Emil Cioran, ale căror lucrări vor începe totuși a fi publicate sporadic în România după 1960, nu au fost dispuși să colaboreze cu regimul comunist și să-l onoreze cu prezența lor în țara natală. Tezaurul de tradiții al neamului românesc este o împletire între elemente precreștine si elemente creștine, unele din cele precreștine fiind convertite la a avea o identitate creștină, iar altele din cele precreștine supraviețuiesc, într-o formă sau alta, si astăzi, păstrandu-și
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Grecia de nord: el anexeaza Tracia, Tesalia și Calcidicia, cucerește orașe ca Amfipolis (357 î.Hr.) și Pidna (356 î.Hr.) și distruge coloniile Potideea și Metona. În 356 î.Hr. el ocupă minele de aur de pe muntele Pangeu, apropriindu-și astfel un bogat tezaur de război. În 353 î.Hr., la Termopile, Filip este înfrânt de către armatele Atenei și Spartei, însă cetățile grecești nu se pot opune multă vreme dorinței de expansiune a macedonenilor deoarece ele suferisera deja numeroase pierderi în urma crizei morale instituite de
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
împărțea Europa Răsăriteană între sferele de influență sovietică și nazistă. Trebuind să facă față luptei pe două fronturi, guvernul polonez a decis că apărarea în zona capului de pod românesc nu mai era posibilă și a ordonat evacuarea trupelor și tezaurului Băncii Naționale prin România neutră. Până pe 1 octombrie, trupele germane și sovietice au ocupat în totalitate teritoriul polonez, dar guvernul polonez nu s-a predat niciodată. În plus, o mare parte din soldații armatelor terestre și aeriană poloneze au fost
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
și Lituania, cei mai mulți reușind să ajungă mai apoi în Franța și Marea Britanie. Cea mai mare parte a navelor marinei militare poloneze a reușit să se evacueze în Anglia. Prin România au fost evacuați și numeroși civili, membri ai guvernului și tezaurul Băncii Naționale a Poloniei. Tezaurul avea să fie transportat mai apoi pe cale apelor, cu vase plecate din portul Constanța, până în Anglia. Germanii au pierdut în luptă aproximativ 16.000 de soldați, dar numărul mare de vehicule blindate (o treime din
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
ajungă mai apoi în Franța și Marea Britanie. Cea mai mare parte a navelor marinei militare poloneze a reușit să se evacueze în Anglia. Prin România au fost evacuați și numeroși civili, membri ai guvernului și tezaurul Băncii Naționale a Poloniei. Tezaurul avea să fie transportat mai apoi pe cale apelor, cu vase plecate din portul Constanța, până în Anglia. Germanii au pierdut în luptă aproximativ 16.000 de soldați, dar numărul mare de vehicule blindate (o treime din tancurile angajate în luptă) a
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
lui Iancu Flondor pe plan economico-financiar, ca ministru pentru administrarea Bucovinei. Dintre acestea, trebuie menționate memoriile lui Iancu Flondor către Ministerul de Finanțe, prin care solicită susținerea financiară a economiei Bucovinei printr-un împrumut intern, pe bază de bonuri de tezaur, proiectul de lege asupra colonizării zonelor cu populație rară, care prevedea ca cei nou veniți să aibă vîrsta de cel mult 45 de ani, să fi satisfăcut serviciul militar, să fie căsătoriți, cu copii, să se ocupe de agricultură, să
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme, provenind din perioada medievală timpurie. Este considerat unul dintre cele mai importante tezaure de la începutul evului mediu european. După descoperire și după recuperarea sa de către autoritățile vremii, a fost inclus în colecția Curții Imperiale austriece. În prezent se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Cele 23 de piese ale tezaurului, în greutate de
Tezaurul de la Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/305603_a_306932]
-
cele mai importante tezaure de la începutul evului mediu european. După descoperire și după recuperarea sa de către autoritățile vremii, a fost inclus în colecția Curții Imperiale austriece. În prezent se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Cele 23 de piese ale tezaurului, în greutate de 9.925 grame, eterogene ca formă și execuție stilistică, sunt confecționate din aur cu o finețe variind între 12 și 22. Tezaurul a fost descoperit în anul 1799, pe 3 iulie, în localitatea bănățeană Sânnicolau Mare (atunci
Tezaurul de la Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/305603_a_306932]
-
austriece. În prezent se află la Kunsthistorisches Museum din Viena. Cele 23 de piese ale tezaurului, în greutate de 9.925 grame, eterogene ca formă și execuție stilistică, sunt confecționate din aur cu o finețe variind între 12 și 22. Tezaurul a fost descoperit în anul 1799, pe 3 iulie, în localitatea bănățeană Sânnicolau Mare (atunci "Groß Sankt Nikolaus"), de către țăranul Nera Vuin, pe când săpa o groapă în curtea casei, lângă o vie din preajma punctului denumit Szighet. În privința originii, s-au
Tezaurul de la Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/305603_a_306932]
-
unor piese provenind din perioade diferite, acoperind mai multe veacuri, începând cu secolul IV. Inscripția găsită: Tonciulescu a studiat textul și a propus următoarea traducere "Jupan Buila are toate drepturile, jupan Butaul [are dreptul de a] intra [în] toate cetățile Tezaurul pare să fi aparținut lui Ahtum, ultimul voievod medieval al Banatului care a pierdut ultima luptă cu Chanadinus în bătălia de la Tomnatic, lângă Morisena (azi Cenad). Conform acestei versiuni, tezaurul a fost îngropat de familia lui Ahtum la puțin timp
Tezaurul de la Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/305603_a_306932]
-
jupan Butaul [are dreptul de a] intra [în] toate cetățile Tezaurul pare să fi aparținut lui Ahtum, ultimul voievod medieval al Banatului care a pierdut ultima luptă cu Chanadinus în bătălia de la Tomnatic, lângă Morisena (azi Cenad). Conform acestei versiuni, tezaurul a fost îngropat de familia lui Ahtum la puțin timp după moartea acestuia în bătălia cu Chanadinus. Alte teorii au atribuit aceste vase fie unor meșteri din Crimeea, fie unor feudali locali, aflați în legătură cu voievodatul bănățean medieval.
Tezaurul de la Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/305603_a_306932]
-
are dimensiunile: 850 m x 400 m, iar valul de apărare are o lungime de 865 m. În apropierea cetății s-au găsit piese de harnașament din argint și argint aurit, atribuite unui mormînt princiar iar la mică distanță, un tezaur de piese thassiene si ale Macedoniei Prima din secolul al-II-lea î.H. Dimensiunile apreciabile ale cetăților, precum și multitudinea vetrelor și obiectelor descoperite, demonstrează că în zona craioveană populația se înmulțise considerabil, așezarea fiind una tipică democrațiilor militare; funcția cetăților evoluând
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Craiovei au fost găsite monede începînd de pe timpul lui Traian și continuînd în timpul lui Septimius Severus, Elagabalus, Severus Alexander, Aurelian, Dioclețian, Constantin I, Constantin II și altele încă nedeterminate. Tot în timpul lui Constantin cel Mare pare să înceapă acumularea marelui tezaur de 5 000 de piese (monede) descoperit în zona centrală a Craiovei. Emisiunea pieselor merge, în cazul tezaurului, pînă la Grațian. Aceste descoperiri demonstrează, nu numai continuitatea în timp a localității, dar și rolul important pe care îl juca în
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Alexander, Aurelian, Dioclețian, Constantin I, Constantin II și altele încă nedeterminate. Tot în timpul lui Constantin cel Mare pare să înceapă acumularea marelui tezaur de 5 000 de piese (monede) descoperit în zona centrală a Craiovei. Emisiunea pieselor merge, în cazul tezaurului, pînă la Grațian. Aceste descoperiri demonstrează, nu numai continuitatea în timp a localității, dar și rolul important pe care îl juca în regiune. Asemenea acumulări de monedă demonstrează schimburi economice infloritoare și putere financiară. În afara denumirii antice Pelendava și a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în epoca cneazului Ioan care apare pe Diploma cavalerilor Ioaniți , cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sfântul Dumitru, un oarecare Iovan a descoperit în timp ce săpa o fântână, un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre, în satele din jurul Craiovei, (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia "norocos ca Iovan". Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
unor reglementări ale vieții economice și acceptarea declarată a goanei după profit a națiunilor și a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în „England's Treasure by Foreign Trade” (1664): „Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuției și a tezaurului nostru îl constituie comerțul exterior, unde trebuie să aplicăm întotdeauna regula de a vinde anual străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din produsele lor”. ul a fost o doctrină economică ce avea în centrul său ideea că națiunea/statul
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]
-
cât și prin cunoscuta formulă prin care se exprimă legătura dintre cei doi factori ai avuției: „munca este tatăl, iar pămăntul este mama avuției”. Mercantilismul german sau „carmalist”, care s-a formulat mai târziu, pune în centrul cercetării îndeosebi problemele tezaurului public și prefigurează în fapt școala istorică germană. România „epocii Ceaușescu” , când se dorea o industrializare forțată bazată pe împrumuturi și plata prin mari sacrificii ale populației datorată obsesiei pentru exporturi. Din cauza ineficienței economice exporturile erau alcătuite din materii prime
Mercantilism () [Corola-website/Science/305741_a_307070]
-
manifestat atâta interes față de personalitatea și doctrina maestrului său, Xenofon ar fi binemeritat înzecit de la posteritate pentru imensul serviciu făcut prin consemnarea conversațiilor purtate de Socrate cu concetățenii săi. În ciuda eclipsării lui Xenofon de către Platon, primul ne-a transmis un tezaur de știri despre Socrate care-i conturează mai bine personalitatea de om și gânditor, așa cum o aflăm în dialogurile lui Platon. Xenofon ne prezintă mai accentuat „demofilia" înțeleptului, predilecția iui de a sta de vorbă cu oameni din popor, — „oameni
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
erau relativ frecvente, în special în secolul al IV-lea î.C., în timpul căruia familiile magnaților din Macedonia Superioară au complotat pentru detronarea disnastiei Argaeadină și înlocuirea regelui cu un membru al sus-numitelor familii. Regele era doar apărărtorul și administratorul tezaurului Macedoniei, a veniturilor regale (βασιλικά "basiliká"), a tributurilor primite din partea popoarelor înfrânte, care aparțineau cu toate poporului macedonean, nu regelui. Deși regele nu putea făcut responsabil pentru gestionarea veniturilor regatului, el trebuia în unele momente să dea explicații cu privire la administrarea
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
A construit un altar al lui Glykon, combinând experimentele magice cu folosirea drogurilor ușoare. Este acreditată totuși ideea că ar fi vrut să reia ideea pamfletului lui Lucian. În primăvara anului 1962, pe teritoriul municipiului Constanța a fost dezgropat un tezaur antic de o valoare deosebită, compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinități grecești: bustul zeiței Isis (divinitate egipteană, foarte populară la Tomis); șarpele Glykon; grupul statuar "Fortuna cu Pontos"; "aedicula" cu reprezentarea zeiței Nemesis; plăci votive cu
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
în timpul lucrărilor de modernizare din zona Gării Vechi din Constanța, când vechile șine au fost demontate. În urma excavărilor, a fost scos la iveală capul statuar al zeiței Fortuna. Descoperirea determinat întreruperea lucrărilor și sosirea unui grup de arheologi ca să evalueze tezaurul. Aceștia au efectuat o serie de săpături prin care au mai fost găsite 23 statuete, reprezentând divinități greco-romane, asiatice, egiptene și locale, grupate pe o platformă zidită. Descoperirea arheologică este cu atât mai importantă cu cât, printre cele 24 de
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza prin care se identifică statuia ca fiind dedicată
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza prin care se identifică statuia ca fiind dedicată cultului zeului Glykon a fost lansată de cercetătorul Alexandru Culcer, într-un studiu publicat în "Apullum", anuarul muzeului județean din Alba
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
așa cum susțin tradiția și o serie de dovezi indirecte, prezentate de noi până acum; a doua, existența unor plăci de aur care nu au fost topite în totalitate, parte din ele păstrate de Casa Regală, ajunse fie la Moscova, odată cu Tezaurul României, fie la Banca Națională Română, sau, de ce nu, fie rămase la Peleș [...]; a treia, inexistența unor originale de aur sau din alte materiale, situație în care plăcile de plumb cunoscute astăzi ar fi produsele unuia sau a mai multor
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
oameni din Sinaia, că unele copii în plumb au ajuns la prof. Nicolăescu Plopșor, altele la Dimitrie Pippidi, iar altele la Institutul de Studii Politice, de pe vremea comuniștilor." Așadar, piesele de aur, fie s-au salvat și au ajuns în Tezaurul de la Moscova, vreo 40 ar exista încă în Banca Națională, fie au fost topite. Nu se cunoaște exact perioada în care a fost lansată pentru prima dată ipoteza falsurilor. Alexandru Vulpe, actualul director al Institutului de Arheologie din București, consideră
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]