5,799 matches
-
Hebdo au fost uciși. FLASH Charlie Hebdo suspects killed: source UPDATE 18:10 - Reporterii Sky News susțin că s-au auzit 6 explozii la luare de ostatici de la magazinul evreiesc. UPDATE 18:00 - S-au auzit explozii și împușcături la tipografia unde sunt baricadați frații Kouachi. Surse Le Monde spun că forțele de ordine au dat asaltul final. UPDATE 17:40 - Hassan Nasrallah, liderul organizației libaneze Hezbollah, spune că extremiștii islamiști care măcelăresc oameni insultă Islamul și pe Profetul Mohamed mai
Atac terorist Charlie Hebdo: Filmul celei de-a doua zile de vânătoare a fraților Kouachi () [Corola-website/Journalistic/104412_a_105704]
-
Potrivit Associated Press, un ofițer de poliție spune că Amedy Coulibaly, care ține ostatici la o alimentară evreiască, a amenințat că ucide persoanele pe care le reține dacă polițiștii dau asaltul asupra fraților Kouachi, baricadați de peste 8 ore într-o tipografie. UPDATE 17:00 - În plină psihoză provocată de cele două crize simultane, fondatorul Frontului Național, Jean Marine le Pen, a publicat pe Twitter o imagine etichetată de internauți drept "oportunistă", în care este scris: Fii calm și votează Le Pen
Atac terorist Charlie Hebdo: Filmul celei de-a doua zile de vânătoare a fraților Kouachi () [Corola-website/Journalistic/104412_a_105704]
-
și votează Le Pen (Marine Le Pen, fiica sa, lider al FN și potențial candidat la prezidențiale - n.r). pic.twitter.com/Y1kOGKzjnI UPDATE 16:50 - Au trecut aproape 7 ore de când frații Kouachi țin captiv un ostatic într-o tipografie. UPDATE 16:40 - Ministrul israelian de Externe, Avigodor Lieberman, spus că Israelul este îngrijorat de "ofensivă teroristă" din Franța. A doua luare de ostatici din Franța se desfășoară la o alimentară cu specific evreiesc. UPDATE 16:25 - Europe 1 difuzează
Atac terorist Charlie Hebdo: Filmul celei de-a doua zile de vânătoare a fraților Kouachi () [Corola-website/Journalistic/104412_a_105704]
-
Manuel Vall și ministrul de Interne, Bernarnd Cazeneuve. UPDATE 12:15 - Declarație bizară a unui francez care a intrat în direct la France Info, pentru a relata că s-a întâlnit în această dimineață cu unul dintre frații Kouachi la tipografia în care s-ar fi baricadat teroriștii. Când l-a recunoscut, spune francezul, i-a întins suspectului mâna și i-a zis „bună ziua". Presupusul terorist ar firăspuns: Domnule, noi nu ucidem civili". „Vreau să joc la loto, pentru că am avut
Atac terorist Charlie Hebdo: Filmul celei de-a doua zile de vânătoare a fraților Kouachi () [Corola-website/Journalistic/104412_a_105704]
-
atacatorilor. UPDATE 11:10 - Polițiștii francezi dau asaltul final în clădirea unde unul stau mai mulți ostatici sunt reținuți de frații Kourachi, spune prefectul Parisului, care apreciază că situația se îndreaptă spre un "epilog". Jurnaliștii sunt ținuți la distanță de tipografia pe care forțele de ordine au încercuit-o. BREAKING PHOTOS: From the printing complex were hostage situation is ongoing with #CharileHebdo suspects. pic.twitter.com/VA4iMCNIXz UPDATE 10:55 - Presa franceză transmite că cel puțin o persoană a fost ucisă
Atac terorist Charlie Hebdo: Filmul celei de-a doua zile de vânătoare a fraților Kouachi () [Corola-website/Journalistic/104412_a_105704]
-
com/VA4iMCNIXz UPDATE 10:55 - Presa franceză transmite că cel puțin o persoană a fost ucisă în schimbul de focuri care a precedat luarea de ostatici. Alte persoane au fost rănite. UPDATE 10:45 - Luarea de ostatici are loc într-o tipografie din comuna Dammartin-en-Goele, potrivit Le Monde. UPDATE 10:30 - Reporterul Le Figaro, Eduard de Mareschal, a ajuns la Dammartin en Goelle, de unde transmite că toate căile de acces în zonă sunt blocate și că a văzut cel puțin cinci elicoptere
Atac terorist Charlie Hebdo: Filmul celei de-a doua zile de vânătoare a fraților Kouachi () [Corola-website/Journalistic/104412_a_105704]
-
discuri patru ani la rând. Nici gratis nu-l acceptau. Nici dacă le dădeam șpagă nu-l vroiau. În cele din urmă, în 2001, pentru a-l publică am plătit până și carcasele de plastic, si cd-urile, și hârtia de la tipografie, si hologramele, până și pe cel care punea țipla peste CD-uri dar am reusit! L-am publicat! După un an l-am cumpărat înapoi și iar l-am plătit, o dată și încă o dată față de cât primeam de la casa de
Florin Chilian se RETRAGE din industria muzicală din România. Dezvăluiri surprinzătoare după anunțul care a uimit pe toată lumea by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104508_a_105800]
-
mai însemnate prin binevoitorul concursu ce este în dreptu de a ascepta din partea tuturor autorilor Români." Primul număr al Convorbirilor se încheie cu un apel la autorii români, lansat de Junimea, în care li se amintește că Societatea are o tipografie proprie, care le este pusă la dispoziția acestora, însă cu anumite condiții. Revista reușește să se impună spectaculos încă de la primele numere. Astfel, de la 300 de exemplare, tirajul ajunge în scurtă vreme, până la 800 de exemplare, lucru care, pentru acea
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
este pentru italieni". Teza de doctorat a fost susținută în 1895 la Budapesta, în limba maghiară, în fața unei asistențe universitare printre care, cu siguranță, s-au aflat și câțiva români. Lucrarea a fost publicată în limba maghiară în 1895, (la Tipografia Todoran, din Gherla), varianta în limba româna fiind cea tipărită în anul 2000. Cercetător minuțios și preocupat de acuratețea informației, Miron Cristea adună date ce îl vizează atât pe poet cât și pe familia sa, relaționând frecvent universul poetic cu
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
după "Geografia lui Ptolemeu", de Lorenz Fries, cca. 1522, hartă rară, este propusă începând de la 550 de euro. A fost realizată de medicul german Lorenz Fries (1490-1532) ca ilustrație a unui volum dedicat Geografiei lui Ptolemeu publicat la Strasburg (în tipografia lui Grüninger între 1522-1525). Durer, Fecioara cu pruncul înconjurată de îngeri I se alătură Harta generală a Ungariei, Transilvaniei, Sclavoniei etc., incluzând țările adiacente, de Anton von Wenzely, 1790 (380 de euro), o Hartă a Greciei, Balcanilor și a Italiei
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
neputându-și duce la capăt nici măcar studiile gimnaziale. Era însă un mare cititor și iubitor de carte. Își rupea de la gură ca să cumpere noutățile literare semnificative și câteva reviste săptămânale. De profesie tehnician în arte grafice, a lucrat prin diverse tipografii. Prin 1927 a fost conducător tehnic la "Cartea medicală", unde se tipăreau "Biletele de papagal". Având un adevărat cult pentru Arghezi, își amintea mereu, cu emoție, de ocazia de a fi lucrat în apropierea marelui poet. Ieșirea la pensie l-
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
istorie. În 1508, ieromonahul Macarie pleacă de la Cetinje, vechea capitală a Muntenegrului, unde tipărise mai multe cărți în slavonă, meșteșug pe care îl dobândise la Veneția, și se stabilește în Țara Românească, la mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, unde înființează prima tipografie de pe meleagurile noastre. Congresul de la Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența Muntenegrului. Există în Muntenegru ruinele unei cetăți care se numește Bihor. Mai există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un munte numit Caraula, după numele, spun
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
CRĂCIUN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
FRAȚII MIRCEȘTI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
ȘTEFAN VODĂ ȘI TURCII <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]