5,936 matches
-
trebuia pentru ca aceasta să se lase sedusă. El anticipează, dar știe că o face în sensul corect, și nu se poate înșela. Omul machiavelic le spune celorlalți: Împreună vom fi cei mai frumoși". Sloganul în domeniul utilizării narcisismului: "Ei foarte urîți, noi cei mai frumoși" e sloganul de bază, arhetipul urletului care adună și entuziasmează. Dar această situație se va schimba printr-o întoarcere la cotidian, la alèthéia, cuvînt grec ce desemna adevărul și realitatea. Nu există adevăr decît în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a juriilor. El e mai degrabă o combinație între Johnny Halliday și Bret Easton Ellis (pe care îl admiră, desigur), un scriitor rock, considerat moștenitor al generației Beat în Franța, poate cel mai citit si mai contestat în același timp, urît și seducător, veșnic îmbrăcat cu un bluzon de piele, deși, dacă stai să-l asculți, e mult mai cuminte și așezat decît pare. Iubește aceeași femeie de 21 de ani, cu care are trei copii. În ce privește scrisul, interesant e că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mergînd pe urmele pașilor, apoi peste corpul inert al Tatălui nostru, unul din noi trece în cealaltă țară. Cel rămas se întoarce la casa Bunicii. (Gemenii) Adevărul nu e la îndemîna simțurilor, nici măcar a celor ficționale. Pentru că realitatea e prea urîtă și greu de îndurat, pistele trebuie amestecate pînă la propria închidere în labirint. La Agota Kristof, scriitura e ceea ce rămîne cînd tot restul s-a spulberat, speranța de a reinventa realul, de a povesti lucrurile așa cum ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
poate fi mai puțin zgomotos, dacă vei pune un șervețel sau mâna la nas. Când îți vine să strănuți, întoarce capul într-o parte și nu sufla în fața celui cu care vorbești în acel moment. Scuipatul este un gest foarte urât și trebuie urgent să renunți la el, mai ales în prezența altora. Căscatul, introducerea degetelor în nas sau trosnirea lor, râsul zgomotos sunt alte câteva gesturi de prost gust. Încearcă să te controlezi atunci când îți vine să le faci, mai
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
amesteca într-o discuție dintre două persoane fără să știi despre ce este vorba! Vorbește pe un ton calm, convingător, folosind cuvinte pe care să le înțeleagă toți partenerii de discuție! Ai grijă să nu jignești pe nimeni, folosind cuvinte urâte sau porecle și nu te lăuda singur. Lasă-i pe alții să te laude! Evită să bârfești pe cineva sau să critici defectele celorlalți! Din când în când poți face complimente cuiva, fără să-l lauzi prea mult, să nu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
cere-ți scuze. Pentru a te trezi la timp folosește ceasul deșteptător, pe care poți să-l programezi chiar cu un sfert de oră mai devreme. Pleacă mai devreme cu zece minute decât de obicei, mai ales dacă vremea este urâtă sau dacă știi că obișnuiești să te mai oprești pe drum pentru “a admira peisajul”. Ai grijă să nu devii “întârziatul clasei sau al grupului”. E neplăcut să-ți ceri mereu scuze sau să întrerupi prea des activitățile celorlalți. Tu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
forma ghicitorilor. Micile caricaturi într-un limbaj bufon romîno-turco-grec sunt pline de savoare. Iată un strâmb încrezut: Un om nalt și deșirat, La față foarte scurmat, Cu barbă dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dar simt că s-a schimbat ceva - Ceva, la fel, ca după-o boală grea, Când parcă simți că-ți este mult mai bine!... Am fost cândva bolnav cu-adevărat?... Dau boala mea n-a fost decât Calvarul unui vis urât Din care abia acum m-am deșteptat?... Nu știu ce-a fost, și nici n-aș vrea Să știu mai mult decât mi-e dat să știu - Când, mai curând, sau poate mai târziu Același "fapt divers" se va-ntîmpla... N-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frază fin echivocă, de o maliție imperceptibilă. În Femei sunt studiate cu un sensualism rece, lucid, câteva moduri posibile de satisfacții erotice: iubirea (platonică) pentru o femeie matură, relațiile cu o femeie măritată, contactul cu o fecioară, matrimoniul cu o urâtă. Orașul cu salcâmi urmărește o generație de puberi în mediul lor natal, brăilean, analizând cu ariditate neliniștea erotică, începînd cu apariția accidentului puberal la femeie și neocolind nici anomaliile sexuale. Ultimul roman Accident e abstract, fără situare geografică. Semnificativ este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Tiro, este databilă între 1229 și 1231. Mărturia lui, chiar dacă este foarte succintă, este de mare relevanță întrucât prezintă trei aspecte care nu sunt semnalate de ceilalți: 1) șederea lui Francisc la Damietta până la cucerirea orașului; 2) motivul plecării; comportamentul urât al armatei cruciaților; 3) șederea lui Francisc în Siria pentru o perioadă de timp. Sursă: L’histoire de Eracles empereur et la conqueste de la terre d’outremer (Hist. Occid., II, 348); BBT, I, 14. Fragment în limba franceză veche. Omul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
punându-și încrederea în Dumnezeu, și-a deschis Psaltirea și a citit aceste cuvinte: Toată ziua chipul meu este acoperit de rușine (Ps 43,16). Și, vorbind în limbajul poporului, a predicat îndelung despre insolența prelaților și despre exemplul lor urât, despre faptul că întreaga Biserică trebuia să suporte această rușine. Le-a spus apoi că ei sunt chipul Bisericii, pe care trebuia să strălucească toată frumusețea ei. Sfântul Augustin spune referitor la aceasta: un chip este frumos dacă este bine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
putea să stea prea mult în Ordin niciun frate de rea credință; că nu avea să trăiască pentru mult timp niciunul dintre cei care urăsc Ordinul și că niciunul dintre cei care își iubesc Ordinul nu va avea un sfârșit urât. Apoi, Sfântul Francisc i-a poruncit fratelui Rufino să spele și să ungă cu ulei piatra pe care îngerul se așezase; iar el a ascultat. Aceste lucruri pe care le-a scris fratele Warin de Sedenefeld îi fuseseră relatate personal
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a se împărtăși cu vrednicie în ziua de Paști, deși era încă un copil, a ținut post tot Postul Mare. Și, iată, chiar în ziua de Paște, în timp ce tot poporul se împărtășea, un om violent și cu o reputație foarte urâtă, pe nume Genzio, s-a apropiat și el să primească sfânta împărtășanie; iar după ce a primit-o fără respectul cuvenit, s-a întors imediat la locul său, s-a așezat pe bancă și a început să pălăvrăgească cu vecinii, comportându
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
totalității, citat de M.) și care se va întâlni în acel ,,entrelancement de contraires et de toutes les contradictions” clamat, în numele vieții ca sens ultim, de primul manifest Dada al lui Tristan Tzara, poetul va fi deopotrivă atras de ,,vocile” urâte și rele (,, În fiecare din noi,/ bestia milenară,/ masivă și incorigibilă,/ face hau-hau.”) ca și de magia ,,albă” a inimii și a spiritului. El acceptă ,,numai împreună viața și moartea.../ ulciorul cu apa lui,/ sabia cu teaca ei” (Eu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
trusa asta de prim ajutor”, a spus el. Am luat trusa și i-am spus să se dea drept funcționar la birou. „Ți s-a Întâmplat să stai vreodată la birou, răsfoind hârtii, și să te trezești cu o tăietură urâtă din cauza unei foi?”, l-am Întrebat. Intrându-și În rol, a dat aprobator din cap, luând notițe cu febrilitate. „Sau ai tras vreodată de sertar și te-ai lovit la genunchi?”, am continuat. „N-ar fi extraordinar”, am Încheiat eu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pe birou o trusă de prim ajutor”. „Da”, a recunoscut ea. „Tocmai am cumpărat-o.” Înainte să apuc a spune ceva, ea m-a Întrebat: „Ai stat vreodată la birou, răsfoind hârtii, și te-ai trezit deodată cu o tăietură urâtă din cauza unei foi?”. Am zâmbit larg În timp ce mă duceam afară, la mașină. „Ei, uite un tip”, m-am gândit, „care o să ajungă departe”. De-a lungul carierelor noastre, cei mai mulți dintre noi Întâlnim numeroase oportunități de Învățare Ă seminare, ateliere de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care-l înconjoară pe poet cu săgețile lor otrăvite, cu cruzimea lor și inhumanitas, frigul intens care transformă până și marea în uscat... Și totuși, în mijlocul unei asemenea dezolări, sulmonezul încă mai găsește motive de satisfacție: aici poetul nu este urât (non sumus hic odio) spune el, folosind o litotă, care nu se știe până la ce punct este pur și simplu figură poetică sau corespunde unei reale dorințe a lui Ovidiu de a diminua, cel puțin în expresie, afecțiunea acestei feroce
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din Moldova, pe mare clima devine insuportabilă... Teroarea de frig se complică, În Jurnal, cu teama de moarte. Elena Negri (eroina Jurnalului) este bolnavă de piept și frigul, ploaia, vîntul Îi grăbesc sfîrșitul. Sosirea Într-un oraș „pe un timp urît” și la o oră tîrzie de noapte constituie un dezastru. O cameră mică, rece și obscură reprezintă tot ce poate fi mai mizerabil. „S-a isprăvit, orașul este dinainte condamnat În ochii tăi!” - notează memorialistul. Soluția este evaziunea, fuga continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Jderi, folosind o retorică simplă și eficientă. O retorică a eroismului popular, aceea ce cultivă inima de foc și brațul de oțel. Un lirism al sinecdocei. Inima bravă și brațul tare stau față În față cu o păgînitate amorfă, indistinctă, urîtă... Jder Nistor, vînătorul, intră-n turci „năpraznic cum intră În cîrd omorul”. Eroul lui Alecsandri este totdeauna copleșit de numărul adversarilor, copleșit dar nu Înfrînt: obstacolele se dovedesc, la urmă, a fi trepte ale izbînzii sale. Se observă ușor că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a venit, Vrăjmaș mi-a fost pe viață, Binele nu mi-a voit. ......................................... Precum nici că iscălește Cu prenumele meu: Pann, Ci p-al mumi-sii iubește, Ș-Își zice: Agurizean”... Pann, fără a cunoaște teribilul complex care stă În spatele acestei urîte defăimări, desființează „pravilnic” pe fiul neascultător, nelăsîndu-i nici o moștenire. Și, pentru că fiul Îl Înjură grozav și se bucură cînd află că tatăl e bolnav, Pann lasă cu limbă de moarte să nu vină la Înmormîntarea lui. În spatele fiului necuviincios stă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din nou să se sinucidă, tentativa sa eșuând și de data aceasta, și tot din motive... estetice (e vorba de o estetică a privirii, tributară memoriei voluntare): nefericitul băiat vede o femeie frumoasă culegând flori, fapt ce-i alungă gândul urât și dezlănțuie în sufletul său "o furtună de pasiune". Din nefericire, abia dezlănțuită, pasiunea adoratorului e contrariată de revelația naturii brutale a sexualității: femeia "bălană" urmează temătoare în desiș pe "un om oacheș, păros, cu mâni mari flocoase". "Zdrobit", "descompus
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de data aceasta fără puseul suicidar de altădată atitudine lucidă, echilibrată, care anunță ieșirea din copilărie, anticipată și de câteva teribile viziuni ale "morții în viață" (prinse în registru expresionist) pe care Bizu le trăiește acum "ca într-un vis urât", cutremurat de groază, până la pierderea cunoștinței. E vorba despre procesul de disoluție a personalității, semnalând tentativa de asumare a unei identități noi (înmormântarea e un ritual de "trecere" prin excelență) printr-o proiecție empatică ce reflectă ca-ntr-o oglindă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de moarte ca pe o vinovată iluzie, de basm mincinos: Va să zică așa sunt morții! Nu pe catafalc, ci în pământ, în putrezire, în descompunere, în piftia de carne și viermi. Și el care de atâta timp dorise să moară! Ce urâtă e moartea!". Înțelepțit, fiul armurierului nu va mai fi de aici încolo prizonierul percepțiilor imediate și nu se va mai raporta la realitate ca la un dat imuabil, "obiectiv". Reflecția și imaginația îl ajută să vadă "dincolo" de aparențe, astfel încât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul înșelător de dulce, / departe, în mansarde, poeții se-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate încă. Atât cât se mai poate, / să ne ferim de zgomot, de vin și de mașini. / Reinventa-vom birja de târg cu patru roate / și când vom fi pe mare, vom înhăma delfini.” Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
1838 Florian Aaron fu primit de români ca un veac de încântare, veac de civilizația lor. Mesianismul său vine în întâmpinarea celei mai profunde aspirații românești: propășirea, regenerarea rapidă pe toate planurile, recuperarea lungului somn medieval, alungat ca un vis urât. Maghiarii și ei, după I. Codru-Drăgușanu: parcă făcură un pas mare spre înaintare și au de cuget să se scuture de datinele Evului mediu, ce și așa au trecut departe marginile timpului. Aceste margini istorice demonstrează că istoria tuturor popoarelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]