15,959 matches
-
poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice, cele câteva monografii dedicate unui singur verb de percepție sau clasei verbelor de percepție în ansamblu, analizele contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat la orientarea cercetării. Totuși, cadrele de abordare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice, cele câteva monografii dedicate unui singur verb de percepție sau clasei verbelor de percepție în ansamblu, analizele contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat la orientarea cercetării. Totuși, cadrele de abordare din cercetările existente au fost
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice, cele câteva monografii dedicate unui singur verb de percepție sau clasei verbelor de percepție în ansamblu, analizele contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat la orientarea cercetării. Totuși, cadrele de abordare din cercetările existente au fost aplicate cu precauție la analiza verbelor de percepție din limba română, apreciind că nu toate fenomenele descrise și analizate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat la orientarea cercetării. Totuși, cadrele de abordare din cercetările existente au fost aplicate cu precauție la analiza verbelor de percepție din limba română, apreciind că nu toate fenomenele descrise și analizate în alte limbi sunt relevante și în cazul de față. De asemenea, absența unor delimitări clare în ce privește domeniul semantic al percepției și manifestările acestuia în plan lingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în vedere natura procesului percepției, am coroborat definiția propusă în lingvistica cognitivă cu definiția dintr-un dicționar lexicografic de uz general, DEX 2009. 2. Structura volumului Pe lângă introducere și concluzii, cartea cuprinde patru capitole, la care adăugăm o anexă a verbelor de percepție fizică extrase din DEX 2009, în care înregistrăm doar sensul primar al acestora. În primul capitol, Delimitarea clasei lexico-semantice a verbelor de percepție, deschidem cadrul de cercetare definind domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2. Structura volumului Pe lângă introducere și concluzii, cartea cuprinde patru capitole, la care adăugăm o anexă a verbelor de percepție fizică extrase din DEX 2009, în care înregistrăm doar sensul primar al acestora. În primul capitol, Delimitarea clasei lexico-semantice a verbelor de percepție, deschidem cadrul de cercetare definind domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a verbelor de percepție fizică extrase din DEX 2009, în care înregistrăm doar sensul primar al acestora. În primul capitol, Delimitarea clasei lexico-semantice a verbelor de percepție, deschidem cadrul de cercetare definind domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației, prezentăm trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție din limba română. Arătăm că unitățile verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de complexitate a predicației, prezentăm trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție din limba română. Arătăm că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate anterior au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cele trei clase delimitate anterior au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor polisemantice. În ultima parte a capitolului explicăm și prezentăm câteva tipuri de transferuri semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor polisemantice. În ultima parte a capitolului explicăm și prezentăm câteva tipuri de transferuri semantice care se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor polisemantice. În ultima parte a capitolului explicăm și prezentăm câteva tipuri de transferuri semantice care se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție și alte domenii conceptuale (intercategorial). În al patrulea capitol, Structura sintactico-semantică a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor verbelor polisemantice. În ultima parte a capitolului explicăm și prezentăm câteva tipuri de transferuri semantice care se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție și alte domenii conceptuale (intercategorial). În al patrulea capitol, Structura sintactico-semantică a verbelor de percepție, propunem o analiză sintactico-semantică comparativă a verbelor de percepție. Observând angajarea acestor verbe în structuri cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
polisemantice. În ultima parte a capitolului explicăm și prezentăm câteva tipuri de transferuri semantice care se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție și alte domenii conceptuale (intercategorial). În al patrulea capitol, Structura sintactico-semantică a verbelor de percepție, propunem o analiză sintactico-semantică comparativă a verbelor de percepție. Observând angajarea acestor verbe în structuri cu un singur argument, cu două sau cu trei argumente, încercăm să delimităm "tipurile" de percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
câteva tipuri de transferuri semantice care se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție și alte domenii conceptuale (intercategorial). În al patrulea capitol, Structura sintactico-semantică a verbelor de percepție, propunem o analiză sintactico-semantică comparativă a verbelor de percepție. Observând angajarea acestor verbe în structuri cu un singur argument, cu două sau cu trei argumente, încercăm să delimităm "tipurile" de percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se produc între câmpurile verbelor de percepție (intracategorial) sau între domeniile de percepție și alte domenii conceptuale (intercategorial). În al patrulea capitol, Structura sintactico-semantică a verbelor de percepție, propunem o analiză sintactico-semantică comparativă a verbelor de percepție. Observând angajarea acestor verbe în structuri cu un singur argument, cu două sau cu trei argumente, încercăm să delimităm "tipurile" de percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
angajarea acestor verbe în structuri cu un singur argument, cu două sau cu trei argumente, încercăm să delimităm "tipurile" de percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să delimităm "tipurile" de percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează funcționarea verbelor de percepție în limba actuală
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează funcționarea verbelor de percepție în limba actuală. Exemplele folosite sunt exemple construite și în măsura mai mică exemple din texte literare sau din internet. În diferite puncte ale cercetării am considerat importante unele observații referitoare la variația
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]