58,661 matches
-
serie de lucrări ce ilustrează, în stilul său și gama cromatică specifică, florile sale preferate - cârciumăresele - descoperite la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse într-o perioadă și grădina din fața casei. Din călătoriile sale prin țară și străinătate a imortalizat pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la Chioggia” din perioada de maturitate când pasta groasă și conturul negru deja îl caracterizau. Petrașcu era o fire mai
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
permit atât astfel de evenimente, cât și alte genuri: prezentări, conferințe, seminare. Etajul găzduiește expoziția permanentă a Muzeului de Istorie, ce se dorește un periplu prin istoria acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparținând culturii Gumelnița. Din obiectele aparținând epocii bronzului reținem colierul din cuarț
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
permit atât astfel de evenimente, cât și alte genuri: prezentări, conferințe, seminare. Etajul găzduiește expoziția permanentă a Muzeului de Istorie, ce se dorește un periplu prin istoria acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparținând culturii Gumelnița. Din obiectele aparținând epocii bronzului reținem colierul din cuarț
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
a ușilor de la intrare. Expoziția de bază a muzeului prezintă o succesiune cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeași categorie fac parte și cadranele solare din secolele XVII
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă; podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar și frumoasele decorațiuni interioare amplasate la uși si ferestre realizate în stuc. Vizitatorul care intră aici face o călătorie înapoi în timp: sofaua cu perne înflorate, măsuțele intarsiate cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele și ciubucele, lădițele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef sunt tot atâtea dovezi ale bunului gust cât și
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
de circa 33% din populația activă a Franței. Linia de demarcație dintre zona liberă și cea ocupată era o frontieră de facto, trecerea dintr-o parte în alta a graniței necesetând obținerea unei autorizații speciale și a unui document de călătorie din partea autorităților germane. Aceste restricții au fost valabile până la ocuparea de către germani a teritoriului controlat de guvernul de la Vichy, după care zona a fost redenumită "zone sud" ("south zone"), fiind plasată la rândul ei sub administrație militară în noiembrie 1942
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Aquileea care îl citează pe Edesius, fratele lui Frumentie, cei doi s-au născut în orașul Tir dintr-o familie de origine greacă respectiv siro-feniciană de religie creștină. Aceștia au plecat într-o zi cu unchiul lor Meropius într-o călătorie pe mare în Regatul Axumit din Abisinia (în prezent Etiopia). Când nava lor s-a oprit într-unul dintre porturile Mării Roșii localnicii, sau conform altei versiuni pirații, au masacrat întreg echipajul cu excepția celor doi tineri ce au fost vânduți
Sfântul Frumentie () [Corola-website/Science/334141_a_335470]
-
migăloasă. Judecând după creația sa în ansamblu, pictorul a fost influențat de Lucas Cranach cel Bătrân, de Marx Reichlich ș. a., el cunoscând, pesemne, atât opera lui Albrecht Dürer, cât și pe cea a lui Michael Pacher. În 1511, întreprinde o călătorie de studii pe firul Dunării, până în Austria, natura și sălbăticia priveliștilor alpine exercitând o puternică și perenă înrâurire asupra imaginației sale artistice. Este verosimil să‑l fi întâlnit cu acest prilej, la Passau, pe Wolf Huber, și să fi văzut
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
„Eldorado” este un poem al scriitorului american Edgar Allan Poe, publicat inițial în numărul din 21 aprilie 1849 al ziarului "The Flag of Our Union”. Poemul descrie călătoria unui „cavaler galant” în căutarea legendarului El Dorado. Cavalerul petrece o mare parte din viața în această căutare. La bătrânețe, el întâlnește în cele din urmă o „umbră a unui pelerin”, care îi arată drumul prin „Valea Umbrei”. Poemul a
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
timp domenii diferite de lucru: pot să fie scriitori, misionari, oameni de știință, istorici. Ceea ce atrage la acest gen de literatură este faptul că nu are reguli stricte, în afară de aceea de instruire a cititorilor. Scriitorul, cel care a trăit experiența călătoriei, are obligația să împărtășească ce a experimentat, să satisfacă curiozitățile cititorilor și să le ofere din experiența exotică de care el a avut parte. Cele trei elemente esențiale ale unei opere care să aparțină literaturii de călătorie sunt „a călători
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
a trăit experiența călătoriei, are obligația să împărtășească ce a experimentat, să satisfacă curiozitățile cititorilor și să le ofere din experiența exotică de care el a avut parte. Cele trei elemente esențiale ale unei opere care să aparțină literaturii de călătorie sunt „a călători, a vedea și a povesti” . Riḥla, cuvânt ce se traduce prin călătorie și prin extensie un gen narativ - literatura de călătorie - se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
și să le ofere din experiența exotică de care el a avut parte. Cele trei elemente esențiale ale unei opere care să aparțină literaturii de călătorie sunt „a călători, a vedea și a povesti” . Riḥla, cuvânt ce se traduce prin călătorie și prin extensie un gen narativ - literatura de călătorie - se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
el a avut parte. Cele trei elemente esențiale ale unei opere care să aparțină literaturii de călătorie sunt „a călători, a vedea și a povesti” . Riḥla, cuvânt ce se traduce prin călătorie și prin extensie un gen narativ - literatura de călătorie - se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în călătorie, a emigra, a porni, a pleca” . Pasiunea pentru
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
a vedea și a povesti” . Riḥla, cuvânt ce se traduce prin călătorie și prin extensie un gen narativ - literatura de călătorie - se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în călătorie, a emigra, a porni, a pleca” . Pasiunea pentru călătorie a poporului arab este inspirată dintr-un faimos ḥadīṯ al profetului Muḥammad, ce a îndemnat credincioșii să caute înțelepciunea
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
și prin extensie un gen narativ - literatura de călătorie - se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în călătorie, a emigra, a porni, a pleca” . Pasiunea pentru călătorie a poporului arab este inspirată dintr-un faimos ḥadīṯ al profetului Muḥammad, ce a îndemnat credincioșii să caute înțelepciunea atât de departe cum este China. Ca răspuns la acest precept profetic
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
se derivă din cuvântul din limba arabă ce înseamnă la origine „ A încăleca pe cămilă în pregătirea unei lungi călătorii”. Conform dicționarului, „raḥala-yarḥaluraḥīlun” înseamnă „a pleca în voiaj, a pleca în călătorie, a emigra, a porni, a pleca” . Pasiunea pentru călătorie a poporului arab este inspirată dintr-un faimos ḥadīṯ al profetului Muḥammad, ce a îndemnat credincioșii să caute înțelepciunea atât de departe cum este China. Ca răspuns la acest precept profetic, s-a dezvoltat foarte mult în perioada medievală „călătoria
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
călătorie a poporului arab este inspirată dintr-un faimos ḥadīṯ al profetului Muḥammad, ce a îndemnat credincioșii să caute înțelepciunea atât de departe cum este China. Ca răspuns la acest precept profetic, s-a dezvoltat foarte mult în perioada medievală „călătoria în căutarea cunoașterii”. În aceste călătorii îndelungate, de multe ori durând și ani de zile, cărturarii plecau din locurile natale, împinși de dorința de a face pelerinajul la Mecca (ḥağğ), și călătorind după aceea din loc în loc, căutând cunoașterea. Prin intermediul
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
dintr-un faimos ḥadīṯ al profetului Muḥammad, ce a îndemnat credincioșii să caute înțelepciunea atât de departe cum este China. Ca răspuns la acest precept profetic, s-a dezvoltat foarte mult în perioada medievală „călătoria în căutarea cunoașterii”. În aceste călătorii îndelungate, de multe ori durând și ani de zile, cărturarii plecau din locurile natale, împinși de dorința de a face pelerinajul la Mecca (ḥağğ), și călătorind după aceea din loc în loc, căutând cunoașterea. Prin intermediul acestor călătorii, au apărut mari opere
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
căutarea cunoașterii”. În aceste călătorii îndelungate, de multe ori durând și ani de zile, cărturarii plecau din locurile natale, împinși de dorința de a face pelerinajul la Mecca (ḥağğ), și călătorind după aceea din loc în loc, căutând cunoașterea. Prin intermediul acestor călătorii, au apărut mari opere în Irak, Mecca și Siria care s-au transmis și s-au dezvoltat ulterior și în Andaluzia sau Magreb Asia Centrala, și în alte zone. Călătorii au început să scrie relatări personale despre drumurile lor, scrieri care
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
acestea descriind unde trăiau oamenii, cum se rugau, cum făceau comerț, ce fel de medicină și farmacie practicau, cum se îmbrăcau, cum se căsătoreau și cum mureau. Operele au caracteristici diferite pentru simplul fapt că autorii lor sunt diferiți „Istoria călătoriilor evoluează împreună cu știința și cu progresele tehnice. Fiecare epocă generează formele de literatură care îi convin. Și aceasta pentru că literatura de călătorie regrupează tipuri de opere foarte diferite, iar subiectul operei este departe de a fi unic” . Constatăm că literatura
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
se căsătoreau și cum mureau. Operele au caracteristici diferite pentru simplul fapt că autorii lor sunt diferiți „Istoria călătoriilor evoluează împreună cu știința și cu progresele tehnice. Fiecare epocă generează formele de literatură care îi convin. Și aceasta pentru că literatura de călătorie regrupează tipuri de opere foarte diferite, iar subiectul operei este departe de a fi unic” . Constatăm că literatura de călătorie a avut o întrebuințare practică și anume a ajutat la descoperirea a noi rute prin intermediul călătorilor care au străbătut continente
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
împreună cu știința și cu progresele tehnice. Fiecare epocă generează formele de literatură care îi convin. Și aceasta pentru că literatura de călătorie regrupează tipuri de opere foarte diferite, iar subiectul operei este departe de a fi unic” . Constatăm că literatura de călătorie a avut o întrebuințare practică și anume a ajutat la descoperirea a noi rute prin intermediul călătorilor care au străbătut continente de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Alte jurnale de călătorie au fost folosite de navigatori pentru a
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
a fi unic” . Constatăm că literatura de călătorie a avut o întrebuințare practică și anume a ajutat la descoperirea a noi rute prin intermediul călătorilor care au străbătut continente de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Alte jurnale de călătorie au fost folosite de navigatori pentru a reface drumul deja străbătut de alții înaintea lor. În Evul Mediu apar jurnalele de călătorie ale pelerinilor ceea ce a rezultat în cunoașterea geografică a teritoriilor până atunci necunoscute. Ca exemplu elocvent avem „Călătoriile
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
prin intermediul călătorilor care au străbătut continente de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Alte jurnale de călătorie au fost folosite de navigatori pentru a reface drumul deja străbătut de alții înaintea lor. În Evul Mediu apar jurnalele de călătorie ale pelerinilor ceea ce a rezultat în cunoașterea geografică a teritoriilor până atunci necunoscute. Ca exemplu elocvent avem „Călătoriile” lui Ibn Bațțūța, operă considerată ghid de călătorie pentru pelerini și pentru comercianții atât arabi cât și europeni. În timpul secolelor al XV
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
călătorie au fost folosite de navigatori pentru a reface drumul deja străbătut de alții înaintea lor. În Evul Mediu apar jurnalele de călătorie ale pelerinilor ceea ce a rezultat în cunoașterea geografică a teritoriilor până atunci necunoscute. Ca exemplu elocvent avem „Călătoriile” lui Ibn Bațțūța, operă considerată ghid de călătorie pentru pelerini și pentru comercianții atât arabi cât și europeni. În timpul secolelor al XV-lea și al XVI-lea literatura de călătorie tinde spre exactitudine și spre realități geografice și etnografice, și
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]