58,646 matches
-
de un virus care este transmis (răspândit) de țânțari. este cunoscută și sub numele de „febra oaselor rupte” deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzația că oasele se rup. Printre simptomele acestei boli se numără febra, durerile de cap, erupțiile cutanate asemănătoare celor care apar în cazul rujeolei și durerile musculare și articulare. Există și situații în care febra denga poate evolua în una dintre cele două forme severe, cu risc vital, ale bolii. Prima dintre acestea
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
numele de „febra oaselor rupte” deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzația că oasele se rup. Printre simptomele acestei boli se numără febra, durerile de cap, erupțiile cutanate asemănătoare celor care apar în cazul rujeolei și durerile musculare și articulare. Există și situații în care febra denga poate evolua în una dintre cele două forme severe, cu risc vital, ale bolii. Prima dintre acestea, "febra denga hemoragică", provoacă hemoragii, permeabilizează vasele sanguine (tuburi care transportă sângele) și
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
că acest cuvânt provine de la expresia din swahili "Ka-dinga pepo". Această expresie se referă la boala cauzată de un spirit rău. Se consideră că "dinga" în swahili derivă din cuvântul spaniol "denga" care însemnă "cu grijă" folosit pentru a descrie durerea de oase suferită de bolnavul infectat cu denga care trebuia să meargă cu grijă. Este totuși posibil ca cuvântul spaniol să provină de la cuvântul din swahili și nu invers. Alții consideră că numele "denga" provine din Indiile Vestice unde se
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
În timp ce leucocitele circulă prin organism, virusul se reproduce (se înmulțește). Leucocitele reacționează, producând în cantități mari proteine de semnalizare (așa-numitele citokine), precum interleukinele, interferonii și factorii de necroză tumorală. Aceste proteine cauzează febră, simptome asemănătoare celor de gripă și dureri puternice, specifice bolii denga. Dacă persoana suferă de o infecție severă (gravă), virusul se reproduce mult mai rapid în organismul acesteia. Deoarece virusul circulă în cantități mult mai mari, mult mai multe organe pot fi afectate (printre care ficatul și
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
cazuri, simptome asemănătoare răcelii saugastroenterocolitei (cunoscută și sub numele de răceală la stomac; de exemplu, vărsături și diaree). Cu toate acestea, copiii sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii. Simptomele clasice ale febrei denga includ febră cu debut brusc, durerile de cap (în special retro-orbital), erupțiile cutanate și durerile musculare și articulare. Denumirea colocvială a bolii, „febra oaselor rupte” indică intensitatea durerilor osoase. Febra denga evoluează în trei faze: febrilă, critică și de remisie. În faza febrilă, pacientul prezintă febră
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
de răceală la stomac; de exemplu, vărsături și diaree). Cu toate acestea, copiii sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii. Simptomele clasice ale febrei denga includ febră cu debut brusc, durerile de cap (în special retro-orbital), erupțiile cutanate și durerile musculare și articulare. Denumirea colocvială a bolii, „febra oaselor rupte” indică intensitatea durerilor osoase. Febra denga evoluează în trei faze: febrilă, critică și de remisie. În faza febrilă, pacientul prezintă febră ridicată. (A prezenta o „stare febrilă” înseamnă a avea
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
sunt mai predispuși să dezvolte complicații ale bolii. Simptomele clasice ale febrei denga includ febră cu debut brusc, durerile de cap (în special retro-orbital), erupțiile cutanate și durerile musculare și articulare. Denumirea colocvială a bolii, „febra oaselor rupte” indică intensitatea durerilor osoase. Febra denga evoluează în trei faze: febrilă, critică și de remisie. În faza febrilă, pacientul prezintă febră ridicată. (A prezenta o „stare febrilă” înseamnă a avea febră.) De cele mai multe ori, febra depășește 40 grade Celsius (104 grade Fahrenheit). Pacientul
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
denga evoluează în trei faze: febrilă, critică și de remisie. În faza febrilă, pacientul prezintă febră ridicată. (A prezenta o „stare febrilă” înseamnă a avea febră.) De cele mai multe ori, febra depășește 40 grade Celsius (104 grade Fahrenheit). Pacientul poate acuza dureri generalizate și cefalee. De regulă, faza febrilă durează între 2 și 7 zile. În această fază, aproximativ 50- 80% dintre persoanele care au contractat boala prezintă erupții cutanate. În primele două zile, erupția cutanată se poate manifesta prin înroșirea pielii
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
toate acestea, în fazele inițiale ale bolii nu există diferențe între boala denga și alte infecții virale (infecții cauzate de virusuri). O persoană prezintă probabil boala denga, dacă are febră și două dintre următoarele simptome: greață și vărsături, erupții cutanate, dureri generalizate, un număr redus de leucocite, un rezultat pozitiv la testul garoului. În regiunile în care boala este frecventă, orice semne de avertizare, plus febra, semnalează, de obicei, faptul că persoana suferă de boala denga. Semnele și simptomele de avertizare
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
precum intubarea nasogastrică (înserarea în stomac a unui tub prin cavitățile nazale), injecții intramusculare (administrarea prin injectare a medicamentelor în mușchi), și puncția arterială (crearea unei cai de acces intr-o artera prin intermediul unui ac de punctie). Pentru febră și dureri se poate administra Acetaminophen (Tylenol). Nu se administrează medicamente antiinflamatorii din categoria AINS (precum ibuprofenul sau aspirina) din cauză că acestea pot cauza sângerare. Transfuziile de sânge trebuie demarate cât mai curând dacă se observă modificarea semnelor vitale ale bolnavului sau dacă
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
a Ioanei I de Navara, soția fratelui ei vitreg, regele Filip al IV-lea al Franței. Moartea iubitei soții a lui Eduard, Eleonora a Castiliei, la vârsta de 49 de ani în 1290, l-a lăsat pe acesta sfâșiat de durere. Totuși, era în beneficiul lui Eduard să facă pace cu Franța pentru a continua războaiele cu Scoția. În plus, cu doar un singur fiu în viață, Eduard era nerăbdător să asigure tronul cu moștenitori suplimentari. În vara anului 1291, regele
Margareta a Franței, regină a Angliei () [Corola-website/Science/327605_a_328934]
-
Migrena este o afecțiune cronică ce se caracterizează prin cefalee recurentă, de intensitate moderată spre severă, adesea asociată cu o serie de simptome ale sistemului nervos autonom. Termenul provine din greacă de la ἡμικρανία („hemikrania”), „durere într-o parte a capului”, de la ἡμι- („hemi-”), „jumătate” și κρανίον („kranion”), „craniu”. În mod tipic, migrenele sunt unilaterale (afectează doar o jumătate a capului) și au un caracter pulsatil, cu o durată cuprinsă între 2 și 72 de ore
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
sunt unilaterale (afectează doar o jumătate a capului) și au un caracter pulsatil, cu o durată cuprinsă între 2 și 72 de ore. Simptomele asociate pot include greață, vărsături, fotofobie (hipersensibilitate a ochilor la lumină), fonofobie (sensibilitate exagerată a auzului), durerea fiind în general agravată de activitățile fizice. Până la o treime din pacienți percep o aură: o tulburare trecătoare de natură vizuală, senzitivă, lingvistică sau motorie, care semnalează că în curând se va instala cefaleea. Se consideră că migrenele sunt determinate
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
De obicei, tendința de apariție a migrenelor scade în timpul sarcinii. Mecanismele migrenei nu sunt cunoscute cu exactitate. Totuși, migrena este considerată o boală neurovasculară. Teoria primară se referă la o sensibilitate sporită a cortexului cerebral și controlul anormal al neuronilor durerii în nucleul trigeminal al trunchiului cerebral. În tratarea inițială a migrenei, se recomandă analgezice simple, cum sunt ibuprofenul și paracetamolul împotriva durerii de cap, antiemetice împotriva vărsăturilor și evitarea factorilor declanșatori. În cazul în care analgezicele simple nu sunt eficiente
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
boală neurovasculară. Teoria primară se referă la o sensibilitate sporită a cortexului cerebral și controlul anormal al neuronilor durerii în nucleul trigeminal al trunchiului cerebral. În tratarea inițială a migrenei, se recomandă analgezice simple, cum sunt ibuprofenul și paracetamolul împotriva durerii de cap, antiemetice împotriva vărsăturilor și evitarea factorilor declanșatori. În cazul în care analgezicele simple nu sunt eficiente, se pot prescrie agenți specifici cum sunt triptanii sau ergotaminele. Peste 10% din populația globală suferă de migrenă la un moment dat
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
în decursul vieții. În mod tipic, migrena se manifestă prin cefalee recurentă, autolimitantă, severă, asociată cu simptome autonome. Aproximativ 15-30% dintre pacienți prezintă o aură, iar persoanele care suferă de migrenă cu aură prezintă adesea și migrene fără aură. Severitatea durerii, durata migrenei și frecvența atacurilor variază. Migrena cu o durată mai mare de 72 de ore poartă denumirea de stare migrenoasă. Migrena are patru faze posibile, deși nu toate sunt neapărat simțite de către pacient: Simptomele prodromale sau premonitorii se produc
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
migrenoasă. Migrena are patru faze posibile, deși nu toate sunt neapărat simțite de către pacient: Simptomele prodromale sau premonitorii se produc în cazul a ~60% din pacienți, instalându-se într-un interval cuprins între două ore și două zile înainte de apariția durerii sau aurei. Simptomele pot fi diverse, incluzând: alterarea dispoziției, iritabilitate, depresie sau euforie, oboseală, pofte alimentare, rigiditate musculară (îndeosebi a mușchilor gâtului), constipație sau diaree și sensibilitate la mirosuri sau zgomot. Aceste manifestări pot apărea atât în cazul persoanelor care
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
nu este urmată de cefalee, fiind cunoscută în acest caz ca migrenă silențioasă. În mod tipic, migrena este unilaterală, pulsatilă, de intensitate moderată spre severă. Aceasta se instalează treptat și este agravată de activitatea fizică. În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată adesea cu dureri la nivelul gâtului. Durerea bilaterală este frecventă îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură. În cazuri mai puțin frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui și în creștetul capului. Criza migrenoasă
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
acest caz ca migrenă silențioasă. În mod tipic, migrena este unilaterală, pulsatilă, de intensitate moderată spre severă. Aceasta se instalează treptat și este agravată de activitatea fizică. În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată adesea cu dureri la nivelul gâtului. Durerea bilaterală este frecventă îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură. În cazuri mai puțin frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui și în creștetul capului. Criza migrenoasă durează de obicei 4-72 de ore în cazul
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
silențioasă. În mod tipic, migrena este unilaterală, pulsatilă, de intensitate moderată spre severă. Aceasta se instalează treptat și este agravată de activitatea fizică. În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată adesea cu dureri la nivelul gâtului. Durerea bilaterală este frecventă îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură. În cazuri mai puțin frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui și în creștetul capului. Criza migrenoasă durează de obicei 4-72 de ore în cazul adulților. În cazul copiilor
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
și este agravată de activitatea fizică. În peste 40% din cazuri, durerea poate fi bilaterală, fiind asociată adesea cu dureri la nivelul gâtului. Durerea bilaterală este frecventă îndeosebi în cazul persoanelor cu migrenă fără aură. În cazuri mai puțin frecvente, durerea poate apărea în zona spatelui și în creștetul capului. Criza migrenoasă durează de obicei 4-72 de ore în cazul adulților. În cazul copiilor, durata este adesea mai mică de 1 oră. Frecvența crizelor migrenoase variază, de la câteva crize în decursul
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
senzația de rigiditate a gâtului. Simptomele asociate sunt mai puțin frecvente în cazul persoanelor de vârsta a treia. Efectele migrenei pot persista câteva zile după încheierea crizei migrenoase; această fază se numește postdromul migrenei. Multe persoane raportează o senzație de durere în zona în care s-a produs criza, iar unii pacienți resimt tulburări de gândire timp de câteva zile de la faza acută. Poate apărea senzația de oboseală sau de „beție” sau dureri de cap, dificultăți cognitive, simptome gastrointestinale, proastă dispoziție
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
postdromul migrenei. Multe persoane raportează o senzație de durere în zona în care s-a produs criza, iar unii pacienți resimt tulburări de gândire timp de câteva zile de la faza acută. Poate apărea senzația de oboseală sau de „beție” sau dureri de cap, dificultăți cognitive, simptome gastrointestinale, proastă dispoziție și slăbiciune. Potrivit unui rezumat, „Unele persoane pot avea o senzație neobișnuită de revigorare sau euforie în urma unei crize, în timp ce altele prezintă depresie și indispoziție”. Nu se cunoaște cauza principală a migrenelor
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
a izbucnirii de activitate, fluxul de sânge către cortexul cerebral din zona afectată scade pentru un interval cuprins între la două și șase ore. Se crede că atunci când depolarizarea circulă în partea inferioară a creierului, sunt iritați nervii ce percep durerea din cap și gât. Nu se cunoaște mecanismul exact al cefaleei ce apare în timpul unei migrene. Unele date indică un rol primar pentru structurile sistemului central nervos (cum ar fi trunchiul cerebral și diencefalul), în timp ce alte informații susțin rolul de
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
prezintă două din următoarele aspecte: fotofobie, greață sau incapacitatea de a lucra / studia timp de o zi, diagnosticul are un grad mai mare de probabilitate. La persoanele ce prezintă patru din următoarele cinci semne: cefalee pulsatilă, durată de 4-72 ore, durere într-o singură parte a capului, senzație de greață sau simptome ce afectează viața personală, există o probabilitate de 92% să fie vorba de migrenă. La persoanele cu mai puțin de trei simptome, probabilitatea este de 17%. Migrenele au fost
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]