57,801 matches
-
caractère pathétique du texte source : " durerea " " la sourde douleur " (Mi-aștept amurgul/J'attends le crépuscule) (Romanescu, 1998 : 24). L'épithète " sourde ", qui n'existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs, leș yeux, leș lèvres et leș tombes,/Je leș adore. " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu, 1998 : 18). À l'aide d'une tournure différente de la phrase en français, tout comme du verbe " adorer " au lieu d'" aimer " (" a iubi "), la traductrice imprime au texte cible une note plus pathétique. " [...] picuri de lumină/și stropi de pace cad necontenit/din cer/și împietresc în mine. " " Des gouttes de lumière,/ Des graines de paix/Tombent sans arrêt/De mon ciel/Et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică a credinciosului atunci când își elaborează proiectele sale de antrenare a resurselor umane în implementarea lor. Percepția socială a omului religios este generată de principiul funcțional „iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, ceea ce va impune un sistem motivațional specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
eului, și nu pentru exhibarea lui grandilocventă. Timpul și contemplația distanțează, efasând contururile lucrurilor și patosul trăirii, bemolează entuziasmele, dar reumple experiențele cu substanța unor sensuri mai pure, smulse parcă irepresibilei treceri. Versurile caligrafiază de regulă asemenea stări: „Și te iubesc acum când nu mai am / Cuvinte norocoase să te cheme, / Când între noi stă timpul ca un geam / Și ne privim tăcuți ca în portrete.../ Aș vrea să râd cum râde-un diamant / Și-aș vrea să te prefaci nepăsător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
-i exprime starea lui sufletească mai complicată; care să fie în armonie cu dorințele lui vagi și nețărmurite; vrea mai multă poesie. Artistul modern nu mai copiază viața de toate zilele, cu adevărurile ei brutale și prozaice; dar nici nu iubește pompa și fastul tablourilor mari istorice. Arta modernilor are un caracter cu mult mai intim, mai personalist și în același timp mai înălțător. Bruta, tipul degenerat de muncă excesivă și alcool, nu mai este subiectul artistului de azi"1. Reprezentanții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un copil și copilă de țărani stau unul lângă altul. Florile ce-i înconjoară parcă sunt inimile lor înflorite și parfumate. El privesce parcă în sine însuși, ea se uită la cel drag. Și imediat vedem că acești copii se iubesc, dar fără spasmuri, fără agitație, fără surmente, calm și lin, sigur fiind fie-care de dragostea celui alt. Ei stau în câmpul înflorit, fericiți amândoi, de singura fericire de a fi aproape unul de altul, legați poate pentru viață și dându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei țesătoare mitologice care țes firul destinului, "ursita". Femeia din fund reprezintă nașterea, care toarce firul vieței. Alături, la stânga, femeia care descurcă firele, e iubirea care încântă și dă iluzii. Astfel omul legat de pomul vieții își uită amarurile și iubește viața... Dar la spatele lui se furișează ursitoarea cea rea: Moartea, care dintr-o dată va tăia firul, prăvălind pe om în noaptea din care nu se mai întoarce nimeni"245. Nașterea este îmbrăcată într-un port țărănesc, Iubirea apare ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasiunea sa, pe care criticul o sugerează, conferindu-i o tentă socialistă. "O imagine în același timp energică, michelangeliană, dar și profund interiorizată, din care privitorul poate deduce tocmai ipostaza de luptător a lui Eminescu, forța lui de gânditor, care iubea și ura, chemând la alte înțelegeri pe oameni. Nu-i nimic pesimist în expresia acestei bărbății îndurerate și în același timp tunătoare, în revolta ei. Însăși fruntea nu are seninătate, ci, prin modelajul ei cu accente și neregularități, cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie prelungită de-a lungul întregii vieți a pictorului. Elisabeth Ingles oferă o explicație de factură autobiografică acestei serii tematice. "Grupul de opere extraordinare pe tema sexului și a dorinței rezumă sentimentele sale cu privire la femei: el are dorința de a iubi, crede în dimeniunea sacrală a actului iubirii pentru fecundație și perpetuarea speciei, dar este ros de gelozie și neîncredere, și sfârșește prin a se abadona disperării"354. Munch a deconstruit modelul printr-o malefică inversiune decadentă. Madona, simbol al unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut nu mai puțin pasional, chiar dacă nu macabru, a doi tineri îndrăgostiți pe o canapea, sărut transmițându-și ecoul voluptuos unei viori, în Cei care se iubesc. Langorii și prețiozității valorificate monden, un simbolism kitschizat, manierizat, edulcorat, îi răspunde într-o notă sarcastică Arghezi, în articolul "Expoziția Emilian Lăzărescu", apărut în 1913, în Seara: "Domnul Lăzărescu, la fiece doi ani, aduce din Paris, unde e menit să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cazul elevilor cu ambii părinți plecați sau doar cu mama plecată. „În general, plecarea mamei este factor de risc pentru apariția unor simptome de depresie la copii. Ei trăiesc un sentiment de singurătate, se simt neglijați că nimeni nu-i iubește și există riscul unor acte autodistructive și comportamente deviante” (Cf. Ziarul de Iași, 3 oct. 2007). Între efectele negative cu impact În dezvoltarea copiilor și structurarea personalității lor se Înscriu fenomene și stări afective pe care ei le percep ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Unitatea personalității, structura de adâncime a ființei umane, conduita socială a fiecărui om, felul lui de a Înțelege viața, biografia lui pesonală, sunt rezultanta unor condiționări multiple ereditar - biologice și psiho-sociale, În care afectivitatea, nevoia omului de dragoste, de a iubi și de a fi iubit intră ca un factor hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște individualitata și Își Începe afirmarea În social
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a ființei umane, conduita socială a fiecărui om, felul lui de a Înțelege viața, biografia lui pesonală, sunt rezultanta unor condiționări multiple ereditar - biologice și psiho-sociale, În care afectivitatea, nevoia omului de dragoste, de a iubi și de a fi iubit intră ca un factor hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște individualitata și Își Începe afirmarea În social. După Ion Boberi aceste antinomii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii meicăci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte...” Teoria filosofică a lui Blaga este ulterioară momentului scrierii acesei poezii. Unele elemente ale acestei teorii se Întâlnesc și În volumul de aforisme „Pietre pentru templul meu”, apărut În același an, asta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină cu: „... căci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte.” Fraza aceasta este o concluzie, ea implică atitudinea poetului față de tainele lumii. Antiteza „lumină - Întuneric” ocupă un loc de frunte În mai multe poezii semnate de Lucian Blaga. Ea pune față În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o excepțională
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apartenența la condiții diferite, de dorința specific romantică de a transforma imposibilul În posibil: „Dar se Înalță tot mai sus,c / Ca să nu-l pot ajunge./ Pătrunde trist cu raze reci/ Din lumea ce-l desparte.../ In veci Îl voi iubi și-n veci/ Va rămânea departe...". Puterea de sacrificiu a omului de geniu În numele Împlinirii idealului absolut este ilustrată de intensitatea sentimentului de iubire, care duce la renunțarea la nemurire. Acțiunea din partea a treia se desfășoară În planul cosmic și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și cu starea conflictuală În care se găsesc. Solii lui Tomșa au misiunea de a evita o „confruntare”, să-l avertizeze pe Lăpușneanul că „obștea ne-au trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te vrea, nici te iubește, și M(ăria)-ta să te Întorci Înapoi ca...” (suspensia e revelatoare). Viitorul ocupant al tronului expune aforistic, puternica lui dorință de a ajunge la locul de unde a fost alungat prin trădare, dezvoltând astfel un conflict ireconciliabil: „Dacă voi nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui dorință de a ajunge la locul de unde a fost alungat prin trădare, dezvoltând astfel un conflict ireconciliabil: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scânteieră ca un fulger, și dacă voi nu mă iubiți eu vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră”. Într-un fel acesta este conflictul, dar completarea următoare are un caracter ultimativ, confruntarea din punctul lui de vedere, va avea loc: „să mă Întorc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ajunge la locul de unde a fost alungat prin trădare, dezvoltând astfel un conflict ireconciliabil: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scânteieră ca un fulger, și dacă voi nu mă iubiți eu vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră”. Într-un fel acesta este conflictul, dar completarea următoare are un caracter ultimativ, confruntarea din punctul lui de vedere, va avea loc: „să mă Întorc? mai degrabă Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de această.... ”, la precepte biblice: „Bate-voi Păstorul și se vor Împrăștia oile”, „să iubești pre aproapele ca Însuși pre tine”. Toate aceste manifestări „deșănțate” scapă Înțelegerii masei de boieri și Îi determină să accepte invitația la ospăț, că Împăcarea cu domnitorul deschidea perspectiva ocupării unor „ranguri ”. Măiestria prozatorului iese În evidență și În momentul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucurie că „avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoți sprinteni, (că acum doi erau) iară sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un câștig făcut cu bine". Ana era „tânără și frumoasă”, „fragedă și subțirică”, „sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau fericiți. Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a gândit că se va Întoarce pe Înserat cu Pintea și Îl vor prinde pe Sămădău cu banii Însemnați asupra lui, reușind, astfel să-1 ducă la spânzurătoare. Ana era dezamgită de comportarea soțului ei și, crezând că n-o mai iubește și de aceea o lăsase singură cu Lică la han, Îi spune acestuia că „Ghiță nu e decât o muiere Îmbrăcată În haine bărbătești”. După aceea, când Lică vrea să plece, Ana Îl roaga s-o ia cu el; simțea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]