59,329 matches
-
acestui studiu; * metodele de Data Mining (care au pătruns de relativ puțin timp în domeniul analizei statistice) utilizate permit explorarea datelor pentru identificarea patternurilor consistente și a relațiilor sistematice dintre variabile, cu scopul final de a descoperi modele predictive de comportament; * se determină gradul de cunoaștere, de practicare a mijloacelor contraceptive și atitudinea față de planificarea familială în funcție de mediul de proveniență, condițiile socio-economice și nivelul de școlarizare, cu implicare medico-socială; * se evaluează situația actuală privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
se evaluează situația actuală privind fertilitatea, avortul, contracepția, educația sexuală, comparativ cu studii anterioare de valoare din domenii multidisciplinare; * constituie o tipologie privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * analizează factorii care explică comportamentul masculin violent în familie și alte comportamente cu risc. Cartea este scrisă într-un limbaj elevat, convingător și este foarte bine documentată, se bazează pe un volum mare de informații, cu elemente originale care se adresează atât specialiștilor, cât și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contracepția, educația sexuală, comparativ cu studii anterioare de valoare din domenii multidisciplinare; * constituie o tipologie privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * analizează factorii care explică comportamentul masculin violent în familie și alte comportamente cu risc. Cartea este scrisă într-un limbaj elevat, convingător și este foarte bine documentată, se bazează pe un volum mare de informații, cu elemente originale care se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg, motive pentru care o recomand
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
schimbării factorilor politici, legislativi, geografici, socio-demografici; * identificarea patternurilor atitudinal-comportamentale și a caracteristicilor socio-demografice cu risc pentru cancerul genito-mamar. Lucrarea este un raport de cercetare cu date de teren consistente util atât specialiștilor, cât și celor mai puțin avizați interesați de comportamentul sexual uman. Dr. Decebal Hudiță, șeful clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului ,,I. Cantacuzino", profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București. INTRODUCERE Sănătatea sexuală este experiența, trăirea unui proces fără întrerupere de bunăstare fizică, psihică și socioculturală
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bunăstare fizică, psihică și socioculturală legată de sexualitate. În 1975, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut următoarea declarație: "Există drepturi fundamentale ale individului, incluzând dreptul la sănătatea sexuală și la capacitatea de a se bucura și de a controla comportamentul său sexual și reproductiv în concordanță cu o etică socială personală: * liber de teamă, vinovăție, credințe false, și alți factori care inhibă actul sexual și care stânjenesc relațiile sexuale; * liber de tulburări organice, boli și deficiențe care interferează cu funcția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
15-24 de ani, SSR-RO-1999, realizat pe 6 888 femei cu vârsta între 15-44 de ani și pe 2 434 bărbați cu vârsta între 15-49 de ani. Până la sfârșitul anului 2007, ultimul studiu efectuat în România referitor la sănătatea reproducerii și comportamentul sexual a fost ,Studiul sănătății reproducerii România 2004 (SSR-RO 2004), publicat în mai 2005 și realizat de Ministerul Sănătății în colaborare cu alte organizații internaționale. Studiul s-a efectuat pe un eșantion reprezentativ de 4 441 femei și 2 361
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Group și cu o echipă de specialiști de la Universitatea București, pe 1 999 persoane de 18 ani și peste, a cuprins unele elemente privind planificarea familială și sexualitatea [4]. Antropologia ca știință bioculturală, preocupată de aspecte biologice și socioculturale ale comportamentului uman, de modul cum interacționează acestea influențând bolile și sănătatea, este datoare să-și aducă contribuția la educația sexuală planificarea familiei, care sunt nu numai o problemă individuală, ci și una de sănătate publică, de fortificare a stării de sănătate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
alăptare și să evalueze situația curentă a fertilității pentru eșantionul de femei; * să furnizeze informații asupra nivelului de cunoștințe privind transmiterea și prevenirea BTS, inclusiv HIV/SIDA, și asupra atitudinii față de persoanele infectate HIV/SIDA (stigmatizare și discriminare), precum și asupra comportamentelor dăunătoare sănătății (fumat, consum de alcool); * să determine modificările în timp și spațiu ale gradului de informare privind sănătatea reproducerii cu scopul introducerii unor măsuri de prevenție și depistare a cancerului genito-mamar; * să ofere informații despre violența în familie și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
privind sănătatea reproducerii cu scopul introducerii unor măsuri de prevenție și depistare a cancerului genito-mamar; * să ofere informații despre violența în familie și să identifice factorii determinanți pentru abuzul verbal, fizic și sexual; * să identifice grupele de risc crescut privind comportamentul sexual-reproductiv cu scopul redimensionării politicilor la aceste grupe; * să permită decidenților politici, responsabililor de programe și cercetătorilor să evalueze și să îmbunătățească programele existente și să dezvolte noi strategii. Obiective specifice Totodată, s-a avut în vedere o serie de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
privind sexualitatea, natalitatea, planificarea familială, în mediul urban din regiunile istorico-geografice tradiționale ale României; * realizarea unor patternuri atitudinale și comportamentale în funcție de structura de bază a eșantionului privind: satisfacția, dinamica sexuală, relațiile sexuale în afara cuplului; * efectuarea unei tipologii de opinie și comportamente pornind de la individ la grup, pentru cunoaștere și o eventuală acțiune, precum și dezvoltarea analizei tipologice cu scopul elaborării unor modele capabile să explice coordonatele intime, medicale și sociale ale sexualității; * măsurarea modificărilor ratelor de prevalență a fertilității și contracepției, a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dintre rezultate în cadrul subeșantioanelor pe gen, grupe de vârstă, status socio-economic, a semnificației corelațiilor identificate privind motivele pentru care oamenii doresc să aibă copii, maternitatea voluntară în afara căsătoriei, sprijinul intergenerațional în familie, noile tehnologii de reproducere; * analiza comparativă a caracteristicilor comportamentului sexual-reproductiv: pe gen, pe vârste (tineri, maturi, vârsta a treia) prin teste de corelație, teste t, z, 2, analiză de cluster în doi pași, analiză arborescentă, îmbunătățirea preciziei de estimare prin metoda Bootstrap etc. Universul anchetei, populația-țintă Acest studiu a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Bootstrap etc. Universul anchetei, populația-țintă Acest studiu a vizat populația din România, mediul urban, bărbați și femei, cu vârsta de peste 15 ani. Spre deosebire de SSRR 2004, studiul de față a fost interesat și de opiniile referitoare la sănătatea reproducerii și a comportamentului sexual la femeile peste 44 ani și la bărbații peste 49 de ani. Unitatea de cercetare a fost persoana, iar în cele 10 situații de aplicare în familie sau gospodărie s-a asigurat confidențialitatea și absența terței persoane pentru evitarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
standardizat, tehnică de colectare a datelor cel mai frecvent utilizată în științele socioumane, prin care am surprins (în primul rând obiectiv, dar și subiectiv) conduitele, printr-un număr de 90 de itemi de bază referitori la sănătatea reproducerii și a comportamentului sexual. Suplimentar, în chestionarele care s-au aplicat la persoanele de sex feminin s-au introdus încă 15 itemi specifici. Itemii din chestionare acoperă aria de cuprindere a conceptului de sănătate sexual-reproductivă, fiind organizați pe următoarea structură: * date socio-demografice (sex
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
898 Tabelul 14. Distribuția percepției veniturilor în funcție de grupa de vârstă Capitolul 4 EVENIMENTE EXISTENȚIALE MAJORE (debutul vieții sexuale, căsătoria, nașterea copiilor) 4.1. Rezultate preliminare ale cercetării privind debutul vieții sexuale Pornind de la ipoteza dublei determinări (socioculturală și biologică) a comportamentului sexual, căsătoriei, nașterii primului copil, am inițiat un studiu-pilot care să evalueze aceste aspecte. S-a aplicat un chestionar cu 90 de itemi unui număr de 448 femei și bărbați, distribuiți egalitar pe sexe, grupe de vârstă și nivel de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de 4 441 subiecți, din care 2 486 din mediul urban, se arată că doar 2,8% din femei și 13,2% din bărbați au avut primul contact sexual înainte de 15 ani [7]. Putem afirma că ipoteza studiului se confirmă. Comportamentul demografic și sănătatea reproductivă sunt influențate de gradul de dezvoltare urbană, de elemente culturale induse prin poziția geografică, de port în acest caz. Familia este o purtătoare și transmițătoare de valori și realizează socializarea anticipativă, care induce modele specifice. Evenimentele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la o modificare semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență un nou pattern de comportament reproductiv în România. Figura 31. Ratele de descreștere a fertilității pe grupe de vârstă 5.3. Planificarea familială o decizie în cuplu? Cu ajutorul a doi itemi, am încercat să evaluăm dacă planificarea familială și alegerea mijloacelor de contracepție sunt decizii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
educarea tinerilor prin canale oficiale. La itemul privind a doua sursă de informare referitoare la controlul sarcinilor, în 38,13% din cazuri au fost indicate cărțile de specialitate. La întrebarea: Credeți că sunteți o persoană bine informată despre planificarea familială, comportamentul sexual?, 51,8% dintre subiecți, pe ansamblul eșantionului, consideră că sunt bine informați. Nu există diferențe semnificative privind percepția gradului de informare între bărbați și femei. Pe localități diferențele pot fi considerate semnificative (Pearson χ2 = 16,359, df = 7, p
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta subiectului. Folosind o segmentare pe 4 grupe de vârstă, testul χ2 indică diferențe semnificative pe grupele de vârstă ale respondenților (Pearson χ2 = 192,610, df = 3, p < 0,001). Din reprezentarea grafică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ale respondenților (Pearson χ2 = 192,610, df = 3, p < 0,001). Din reprezentarea grafică (Figura 41) se poate constata că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani, mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Graficul sugerează faptul că procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării a fost clasificată peste 60 de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării a fost clasificată peste 60 de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are comportamentul cel mai riscant. Riscul se diminuează de la o cohortă la alta până la generația de 15-24 ani. Dinamica protecției la primul contact sexual în funcție de vârstă se poate observa mai bine din Figura 42 unde am constituit 8 grupe de vârstă (diferențele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]