59,329 matches
-
tânărului și adultului. Activitatea sexuală nu depinde numai de vârstă, așa încât pentru evaluarea activității sexuale a vârstnicului se vor lua în considerare nu numai aspectele structurilor biologice, ci și statusul socioeconomic, starea civilă, mediul (urban-rural), modelele induse de familie, societate. Comportamentul sexual al omului este deosebit de complex, fiind depășită sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea sexuală putând continua la omul bătrân în condițiile unui organism sănătos. Bibliografie 1. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinates of the sexual behaviour at the
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
13,4 100 Adolescenții nu trebuie să aibă copii 36,1 16,8 47,1 100 Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine 30,4 38,9 30,7 100 Tabelul 85. Gradul de acord cu afirmațiile privind comportamentul sexual-procreativ Două afirmații se disting prin faptul că întrunesc un grad de acord ridicat, și anume afirmația ,,Adolescenții nu trebuie să aibă copii" și afirmația ,,Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine". În structură, rezultatele itemilor la care
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
57,747, df = 7, p < 0,001) indică o diferență semnificativă pe localități. Pe ansamblu, Târgu-Mureș se distinge prin gradul mai mare de acord cu cele 5 afirmații, ceea ce denotă un grad mai ridicat de acord cu valorile tradiționale privind comportamentul sexual. Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine întrunește cel mai puternic acord în Craiova (46,6%). Figura 62. Modelul bifactorial privind unele mituri despre comportamentul sexual-reproductiv În continuarea analizei celor cinci itemi am efectuat o evaluare a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ceea ce denotă un grad mai ridicat de acord cu valorile tradiționale privind comportamentul sexual. Majoritatea bărbaților își doresc să se căsătorească cu virgine întrunește cel mai puternic acord în Craiova (46,6%). Figura 62. Modelul bifactorial privind unele mituri despre comportamentul sexual-reproductiv În continuarea analizei celor cinci itemi am efectuat o evaluare a unui model factorial cu factori discreți, folosind tehnica de analiză în clase latente. Modelul factorial care asigură cea mai bună reprezentare a datelor observate (the best fit) este
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a fost menționată categoria cărți de specialitate (37,3%) și prieteni, cunoștințe (21,9%), mass-media (21,4%) (Tabelul 94). Semnalăm că aproape 1/4 dintre cei chestionați nu au menționat a doua sursă de informare BTS, ci doar câte una. Comportamentul sexual de prevenire a BTS în lotul nostru prezintă risc de îmbolnăvire, respectiv aproape 3/4 din cei chestionați nu s-au protejat la primul contact sexual și aproape 1/2 nu s-au protejat la ultimul contact sexual, aceste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 Școala 8,0 Medici, cadre sanitare 4,0 Altele 0,1 Total 100 Tabelul 94. Surse de informații privind BTS Creșterea ponderii răspunsurilor corecte odată cu nivelul de școlarizare evidențiază importanța unei educații sexuale eficiente în școli pentru modelarea unui comportament sexual sănătos și necesitatea completării cunoștințelor necesare prevenirii bolilor cu transmitere sexuală în rândul populației. Categoria cea mai importantă și mai vulnerabilă în fața acestor afecțiuni este populația tânără (adolescenții), în asociere cu comportamentele acestora cu risc. Sursele de informare privind
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuale eficiente în școli pentru modelarea unui comportament sexual sănătos și necesitatea completării cunoștințelor necesare prevenirii bolilor cu transmitere sexuală în rândul populației. Categoria cea mai importantă și mai vulnerabilă în fața acestor afecțiuni este populația tânără (adolescenții), în asociere cu comportamentele acestora cu risc. Sursele de informare privind comportamentul sexual reproductiv subeșantionul București, Ploiești Observând dinamica pozitivă a răspunsurilor celor din capitala țării (București) privind sursele pertinente de informare, ne-am propus să le comparăm cu cele din Ploiești, unde s-
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual sănătos și necesitatea completării cunoștințelor necesare prevenirii bolilor cu transmitere sexuală în rândul populației. Categoria cea mai importantă și mai vulnerabilă în fața acestor afecțiuni este populația tânără (adolescenții), în asociere cu comportamentele acestora cu risc. Sursele de informare privind comportamentul sexual reproductiv subeșantionul București, Ploiești Observând dinamica pozitivă a răspunsurilor celor din capitala țării (București) privind sursele pertinente de informare, ne-am propus să le comparăm cu cele din Ploiești, unde s-au înregistrat scoruri medii (486 subiecți). Analizăm răspunsurile
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Suzana, Glavce Cristiana, Information sources regarding the health of sexual-reproductive behaviour, revista Sănătate și prevenție, editată de Institutul de Sănătate Publică București, volumul II, numerele 1-4, ISSN 1582-2028, 2006, pp. 135, 136. 3. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un lot populațional din mediul urban, Revista de igienă și sănătate publică (Journal of hygiene and public health), volumul 56 , nr. 3, 2006, pp. 40-50. 4. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Manolescu Suzana, Prejbeanu Ileana, Knowledge and
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Knowledge and practice regarding sexually transmitted diseases on a sample from an urban milieu, Annuaire Roumain d'anthropologie, tomul 43, Editura Academiei Române, 43-44, 2006-2007, București, 2008, pp. 117-126. 5. Vlaicu B., 2000, Adolescenții din România: trăsături de maturizare pubertară și comportament sexual, Ed. Solness, Timișoara. 6. *SSR-Ro 2004, Studiul Sănătății Reproducerii România 2004, raport sintetic, mai 2005, Ministerul Sănătății, Banca Mondială, UNFPA, USAID, UNICEF, Buzău, Editura Alpha MDN, 2005. 7. *SSRT-Ro 1996, Studiul Sănătatea Reproducerii la Tineri România, 1996, raport final
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care dau seama de comportamentul masculin violent în famile am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Utilizarea bazei de date în format electronic pentru prelucrări și interpretări
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut (Figura 73) indică următoarele: 1. Pe primul nivel de importanță
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut (Figura 73) indică următoarele: 1. Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în copilărie. Practic, 73,3% din indivizii cu comportament violent provin din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dintre părinți observată în copilărie. Practic, 73,3% din indivizii cu comportament violent provin din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea părinților sau a rudelor; 3. ulterior
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea părinților sau a rudelor; 3. ulterior, riscul comportamentului violent se poate micșora semnificativ prin asigurarea unui nivel educațional crescut. Factorul economic, nivelul de trai, nu intervine direct în acest model. Așadar, familia ca instanță de socializare, ca purtătoare și transmițătoare de valori, trebuie educată pentru schimbarea mentalității în ceea ce privește
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
între 4-6 luni și că există un număr semnificativ de femei care au folosit alimentația artificială mai devreme de 6 luni (38%) (Figura 76). Inițierea și frecvența consultațiilor trebuie însoțite și de informarea gravidelor despre anumite subiecte cum sunt nutriția, comportamentele dăunătoare sănătății (consumul de alcool, fumatul), simptomele unor complicații ale sarcinii, travaliu, alimentația naturală a sugarului. Femeile din eșantionul supus cercetării au răspuns că în cadrul consultațiilor prenatale au fost cel mai mult informate despre efectele fierului și vitaminei D și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]