65,481 matches
-
Crăciun se metamorfozase în principialul, anostul și dogmaticul Moș Gerilă. În nopțile de sărbători, se trimiteau activiști care să intre incognito prin biserici și să vadă care dintre funcționarii ministerului participau la slujbe. Sunt convinsă însă că majoritatea activiștilor sărbătoreau acasă, în secret, în nopțile festive. De obicei, în după-amiezile de sărbătoare, se organizau ședințe de partid. Circula și un banc. Într-o noapte de Înviere, are loc o ședință de partid condusă de secretarul Organizației de Bază. La un moment
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
evreilor de către nemți, de gazările din lagăre și așa mai departe. Și exact atunci face tata o infecție teribilă, care dă în septicemie. La spital nu putea fi internat, din cauza legilor rasiale. Medicii buni din oraș erau cu toții pe front. Acasă rămăseseră doar câțiva medici bătrâni, neputincioși. Îl vedeam pe tata cum se pierdea și eram disperați. Și într-o dimineață vine ofițerul hitlerist, SS sau nu, îi dă mamei niște pastiluțe albe și-o învață cum trebuie luate. Mi a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a răspuns diplomatic că Tonia trebuie să meargă la universitate și apoi să-și facă o carieră, la care rusul a asigurat-o că mă va trimite el la Moscova, la universitate. În aceeași zi, părinții m-au expediat de-acasă la niște rude. Când a plecat din casa noastră, ofițerul rus a luat cu el - ca suvenir, probabil - cearșafurile de pat pe care dormise. R.P. Și uite cum ați ratat o studenție la Moscova, unde, cu un mic efort de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vedere profesional, eram foarte apreciată. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, eram plină de bube și reclamată mereu la Cadre. Am fost discutată și aspru criticată nu pentru că nu citeam Scânteia, ci pentru că nu mi-o luam acasă și o lăsam la birou. Am explicat că și soțul meu era abonat la Scânteia, că aveam doar o singură cameră mică și că nu puteam face colecție. Degeaba. Un coleg al meu, membru de partid, a fost cât pe
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de cultura universală, am dat deodată peste un profesor și scriitor de origine franceză, fugit din Franța, doldora de literatură, plin de umor franțuzesc, de deschidere europeană, prieten bun cu Beckett și beckettian până-n ultima fibră. Brusc, m am simțit acasă. Bellow a avut în comun cu Federman doar complexul de imigrant, care i-a marcat puternic pe amândoi. Amândoi erudiți, însă Federman foarte europenizat, iar Bellow americanizat. Amândoi antiamericani. Și, da, amândoi evrei. Dar prefer să pun punct aici răspunsului
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în care-i duceam mân care specială soțului meu. Dacă întârziam să ajung la spital, îl găseam în mare panică. Stăteam toată după-masa cu el, mă hrăneam cu ce li se dădea lor să mă nânce acolo, după care fugeam acasă, unde-i pregăteam supele pentru a doua zi, și mai lucram și un referat sau o con fruntare pentru o editură, ca să câștig un ban în plus. Și când a ieșit soțul meu din spital în două cârje, am făcut
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
front. Cele două ghide duc o intensă și combativă activitate noc turnă în paturile românilor. Suntem cazați într-un internat aflat în vacanță. Singurul care nu poate profita de generozitatea donatoarelor e soțul meu, care-a venit cu marfa de-acasă. R.P. Repet, știu că nu vă plac citatele, dar nu rezist: „A merge în vacanță cu soția înseamnă a te duce la resta urant cu sendvișul de-acasă.“ Groucho Marx. A.R. Bună poantă. Ăștia sunt marxiștii care-mi plac
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de generozitatea donatoarelor e soțul meu, care-a venit cu marfa de-acasă. R.P. Repet, știu că nu vă plac citatele, dar nu rezist: „A merge în vacanță cu soția înseamnă a te duce la resta urant cu sendvișul de-acasă.“ Groucho Marx. A.R. Bună poantă. Ăștia sunt marxiștii care-mi plac: Groucho, Harpo și Lupo. Dar să-mi închei povestea. Mă rog, o fac cu un gust acru amărui. Ploaie de ironii mitocănești din partea celorlalți redactori. Și frustrare, fiindcă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
răgazuri? Cum era? A.R. Locuiam pe strada Izvor, cu încă trei studente, într-o casă unde li se închiriau camere studenților și unde proprietăreasa ne fura regulat din pachetele cu mân care pe care ni le trimiteau părinții de-acasă. Nu lip seam niciodată de la cursuri. Petreceam multe ore la bibliotecă, citind, de pildă, bibliografia recomandată de Dragoș Protopopescu. Iar când ieșeam de la cursuri și din bibliotecă mă simțeam elevată, superioară. Eram mândră de mine, la fel ca în copilărie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
aceea că, de câte ori avea treburi acolo, stătea într-o vilă care aparținea directoarei editurii cu care mă judecam. Avocatul m-a costat... nu pot să spun cât. Aveam înfățișările fixate mereu în zilele de luni, așa că trebuia să plec de-acasă duminică. E o plăcere să stai la Sibiu, dar nu în condițiile astea. R.P. Nici n-are rost să vă mai întreb dacă ați câștigat sau ați pierdut procesul. A.R. Am pierdut, bineînțeles. Din cauza unei chichițe, cum se întâmplă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
schimb, traduceri interesante. Și acolo mă vor găsi tot pe mine. R.P. Vă mulțumesc foarte mult și vă dau întâlnire la lansarea cărții. Nu am BMW, dar o să găsesc un mijloc de transport onorabil, cu care să vă iau de-acasă. A.R. Abia aștept. Numai să mă lase tensiunea asta păcătoasă, care mă tot sâcâie. Vă dați seama dacă mi-ar apărea numele în chenar? Ați avea o publicitate formidabilă. S-ar vinde cartea ca pâinea caldă. Și lumea ar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
din Iași. În iulie 1952, împreună cu Octavian Loghin am plecat la București să urmăm cursurile de pregătire pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept. Întrucât cursurile de pregătire nu începuseră, după 3 zile am fost nevoiți să ne întoarcem acasă. Lui Tăvi Loghin i-a displăcut Bucureștiul din cauza balcanismului, a aglomerației, si a oamenilor grăbiți și nepoliticoși. În Gară de Nord, la întoarcere, Tăvi a luat decizia să nu mai revină în București și s-a hotărât să dea examen
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
Rusul a lovit-o cu bestialitate și am rămas numai cu bocceluțele cu care am ajuns, pe jos, în satul Zvoristea; unde am trăit din ceea ce a putut câștiga mama (cu sapă). Rușii ne-au dat voie să ne întoarcem acasă la sfârșitul lui august dar nu ne-au permis să recoltam grâul (unică sursă existența de alimente). Gospodăria (casă, grajdiul, sura, ograda), după 5 luni de izbeliște, se prezenta imensă și goală. Pentru cei trei copii, mama și bunica, nu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
excepții ne-ar tulbura peste măsură... Dar proba de căpetenie a acuzării era următoarea: soția lui K. mărturisește - spre indignarea multora, convinși că astfel ea și-a „înfundat” decisiv omul - că în noaptea aceea socotită a crimei Joseph venise târziu acasă și-i ceruse să-i spele puloverul și cămașa. Ea a refuzat și atunci bărbatul s-a dus să-și spele singur lucrurile. Aha, strigă, bineînțeles, triumfal acuzarea, ce vreți mai mult? Chiar soția declară că în noaptea crimei acuzatul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nesfârșite petrecute pe punte, în fața imensității oceanului, începe să i se contureze în minte un plan. Va naviga până la capătul bazinului atlantic, jos, jos, mereu mai la sud, până va atinge ultima plajă a Americii de Sud, și apoi se va întoarce acasă; dar în mesajele pe care le va transmite prin radio în Anglia, ca și în notele lui din jurnalul de bord, va susține că a făcut ocolul Pământului. Toată lumea va crede că el, Crowhurst, a străbătut Pământul de la răsărit la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu-i pricepută imediat - căci regula cere ca orice trăsnaie să fie pricepută imediat, altfel e jale; când vreun poet rimează altfel decât toți poeții; când vreun dramaturg iese din serie și aduce finalul înaintea introducerii; când vreun bărbat aduce acasă de 1 martie un cactus în loc de un ghiveci; când o femeie îi spune unui bărbat „te iubesc” înainte ca el să-i fi spus vorba asta de groază; când o doamnă de 65 de ani mai are chef să valseze
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
3.000 de franci. 9: Se constată o resurecție a tangoului în rândurile tineretului. 10: Bernard Banides, 33 de ani, își împușcă tatăl, un francez la 74 de ani: „Tatăl meu îmi reproșa des că mă întorc prea târziu noaptea acasă...” Lângă Vera Cruz, pescarii zăresc în larg un monstru marin: carcasa unei balene de 35 de tone. 11: De câțiva ani buni stau pe tușă și mă uit fascinat cum dansează fetele și băieții noștri. N-am paralizat, nu-s
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cruzime mentală și intentează divorț. După treisprezece ani de mariaj, doamna nu mai suportă viața lângă un om care face și bucătăria, și gospodăria, și târguielile, interzicându-i strict soției statutul normal de gospodină. Soțul îi cere soției să revină acasă, promițându-i că-i va oferi, în sfârșit, o viață dificilă... Ciudat, în urmă cu un an, aceeași „problemă” venea pe telex - scriam: „O doamnă de 57 de ani din Londra a înaintat proces de divorț soțului ei, după o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
simplității... Ce e complicat în a împărți o milă în 1706 yarzi, un yard în 3 picioare, un picior în 12 degete, un deget însemnând 2,54 centimetri? STAFFORD (din Apollo 10): Suntem în modulul de comandă. E al naibii de bine acasă. Tunelul e închis. Suntem gata să expediem LEM-ul în spațiu! Îmi pare rău, Snoopy a fost un băiat bun... HOUSTON: 5, 4, 3, 2, 1 - foc! Câțiva sfinți și sfinte sunt excluși din calendarul catolic, fiind lipsiți de importanță
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în perplexitate. La ora actuală, de pildă, se bucură de o mare atenție salteaua, somiera și husa din apartamentul principalului inculpat, Marcantoni. Cadavrul era învelit într-o husă din plastic, marca Treca. Cu o minuție înfricoșătoare, s-a descoperit că acasă la Marcantoni dormea o saltea a cărei husă purta aceeași marcă. Ca să se ajungă la această revelație foarte importantă, s-au examinat cu o minuție nu mai puțin înfricoșătoare 300.000 de bonuri de comandă, facturile și borderourile de livrare
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
sau nu? Căci dacă e vertebrat, o lege din 1876 - interzicând cruzimea față de vertebrate - îl protejează perfect.... Dacă nu, dacă e nevertebrat, să se descurce singur... Într-un sătuc francez din Isère, un băiat pe nume Patrick a fugit de-acasă de frică să nu i se facă o injecție; l-au căutat o zi întreagă și l-au găsit pe jumătate leșinat, într-o groapă la doar 800 de metri depărtare de casă. Nu voi spune: ferice de el; dar
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
epoca în care fugeam de injecții, îngroziți ca de tanc sau cancer, azi. Ferice de mine și de toți cei care încă mai avem un ochi pentru a descoperi în ziarele epocii noastre știrea că un băiat a fugit de acasă ca să scape de o injecție. Și, în sfârșit, ferice de ziarele epocii noastre care pot pierde un cvadrat pentru a anunța, lângă deplasările de pe sol pe Lună și de submarine pe pământ, că Patrick Vanditelli a intrat în panică la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Scriam toată ziua ilustrate - eu, care detest genul! -, descopeream cantități importante de nostalgie, de melancolie, urlam mai prelung decât ecoul în munți; găseam expresii tandre și inoxidabile, scriam tuturor fără rușine și fără dezinvoltură: mi-e dor de voi, vreau acasă, nu mă interesează nimic. Dezvoltam o căldură sentimentală care dilata vorbe neînsemnate, amintiri de o secundă; nimicuri căpătau proporțiile unor epistole dramatice; eram ridicol și exaltat - o mărturiseam în fiecare carte poștală, dar nu ca o scuză, ci ca o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
copil, crede-mă... (intrasem într-un presto finale) Patetismul nu-i pentru copii, dar după Cehoslovacia - un an de încercări... (El îmi puse, brusc, palma pe gură)... mă țin cu dinții să nu mai fiu patetic.” - Bine că plecăm poimâine acasă. - Bine că mă duc diseară la Cehov. Cred că n-ai nimic împotrivă. - Ce piesă e? - Nu-i o piesă... e un recital. - Cum să fie recital? Cehov n-a fost compozitor... - Nu știu, mă duc să văd. - Unde-i
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
celălalt este inginer tehnolog la un institut de cercetări avansate. Soția mea, a fost director la ICPE (Institutul de cercetări electrotehnice) apoi la Politehnica București și consilier guvernamental. Am fost pensionat în 1984 cu gradul de comandor în rezervă. Revenind acasă în Bucovina, cu emoție îmi aduc aminte de profesorii deosebiți ai Liceului nostru, căci noțiunile de bază de matematică și fizica de aici mi-au rămas și peste ani, recunosc că mai târziu am putut aprecia ce carte se făcea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by ONICA VIOREL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93317]