59,329 matches
-
natalității, prin ușurarea legilor de desfacere a căsătoriilor, este posibil să asistăm la modificări ale ratelor divorțialității. Rata divorțurilor în România este mai scăzută ca în țările Europei Occidentale și SUA cu aproape un punct. De remarcat că schimbările în comportamentul nupțiabil prin trecerea de la căsătorii timpurii și familii cu copil la vârste tinere la căsătorii târzii a determinat o tranziție a vârstei la divorț de la vârsta de 33,4 ani la femei și 35,9 ani la bărbați în 1990
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova, unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Vârsta. Se evidențiază că, atât în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova, unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Vârsta. Se evidențiază că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Vârsta. Se evidențiază că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării a fost clasificată peste 60 de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării a fost clasificată peste 60 de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are comportamentul cel mai riscant. Riscul se diminuează de la o cohortă la alta până la generația de 15-24 ani. Creșterea odată cu vârsta a absenței protecției la primul contact sexual se datorează interzicerii comercializării mijloacelor de planificare familială, deci și a prezervativului, și lipsei
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tânărului și adultului. Activitatea sexuală nu depinde numai de vârstă, așa încât pentru evaluarea activității sexuale a vârstnicului se vor lua în considerare nu numai aspectele structurilor biologice, ci și statusul socioeconomic, starea civilă, mediul (urban-rural), modelele induse de familie, societate. Comportamentul sexual al omului este deosebit de complex, se depășește sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea sexuală putând continua la omul bătrân în condițiile unui organism sănătos. 5. Infidelitatea 5.1. Relațiile sexuale în afara cuplului La întrebarea " Sunteți de acord
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 dintre cei chestionați nu au menționat a doua sursă de informare BTS, ci doar câte una. Avem o reprezentare bună a cunoștințelor populației urbane legate de bolile cu transmitere sexuală, ca denumire, modalități de transmitere, surse de informare și comportamente de prevenire. Totuși există și persoane care nu au cunoștințe suficiente în domeniu, în special vârstnicii și cei cu un nivel de instruire redus. Creșterea ponderii răspunsurilor corecte odată cu nivelul de școlarizare evidențiază importanța unei educații sexuale eficiente în școli
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
există și persoane care nu au cunoștințe suficiente în domeniu, în special vârstnicii și cei cu un nivel de instruire redus. Creșterea ponderii răspunsurilor corecte odată cu nivelul de școlarizare evidențiază importanța unei educații sexuale eficiente în școli pentru modelarea unui comportament sexual sănătos și necesitatea completării cunoștințelor necesare prevenirii bolilor cu transmitere sexuală în rândul populației. Concluzii generale privind sursele de informare despre contracepție, BTS și viața sexuală: * raportarea cărților de specialitate ca sursă majoră de informare este un semn pozitiv
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. 9.2. Modelul arborescent al identificării factorilor determinanți ai violenței masculine Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Din eșantionul de 2 361 bărbați, au răspuns la itemii relevanți
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
manifestări violente in familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două grupe de factori care influențează comportamentul violent: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut indică următoarele: > Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut indică următoarele: > Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în copilărie. Practic 73,3% din indivizii cu comportament violent provin din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care nu au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. > Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
dintre părinți observată în copilărie. Practic 73,3% din indivizii cu comportament violent provin din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care nu au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. > Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența, 54,5% au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care nu au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. > Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența, 54,5% au la rândul lor un comportament violent. > În final, pe al treilea nivel de importanță
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care nu au existat certuri între părinți prevalează cei fără comportament violent. > Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența, 54,5% au la rândul lor un comportament violent. > În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional, care cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența, 54,5% au la rândul lor un comportament violent. > În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional, care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. 10. Obiceiuri dăunătoare sănătății Fumatul. În grupul studiat, 34,2% sunt
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cărora s-a manifestat violența, 54,5% au la rândul lor un comportament violent. > În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional, care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. 10. Obiceiuri dăunătoare sănătății Fumatul. În grupul studiat, 34,2% sunt fumători, cu diferențe semnificative pe sexe, ponderea bărbaților fumători fiind cu 17,2% mai mare decât cea a femeilor. Ca fumători în trecut s-au înregistrat 46,6
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copilul exclusiv la sân între 4-6 luni, existând un număr semnificativ de femei care au folosit alimentația artificială mai devreme de 6 luni (38%). Inițierea și frecvența consultațiilor trebuie însoțite și de informarea gravidelor despre anumite subiecte cum sunt nutriția, comportamentele dăunătoare sănătății (consumul de alcool, fumatul), simptomele unor complicații ale sarcinii, travaliu, alimentația naturală a sugarului. Femeile din eșantionul supus cercetării au răspuns că în cadrul consultațiilor prenatale au fost cel mai mult informate despre efectele fierului și vitaminei D și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Cornelia, Prejbeanu Ileana, Hudiță Decebal, Cervical cancer: A public health issue in Romania, the 135th Annual Meeting & Exposition (3-7 noiembrie 2007), American Conference on Public Health, Washington, DC, abstract 159023 și poster. 64. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Albu Adriana, "Evaluarea comportamentului sexual cu risc la un lot populațional din mediul urban", Revista de igienă și sănătate publică (Journal of hygiene and public health), vol. 56 , nr. 3, 2006, pp. 40-50. 65. Rada Cornelia, Tarcea Monica, Manolescu Suzana, Prejbeanu Ileana, "Knowledge and
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
BIC ALL, 2003. 83. Vermunt J.K., Magidson J., Technical Guide for Latent GOLD 4.0: Basic and Advanced. Belmont Massachusetts: Statistical Innovations Inc. 2005, http://www.statisticalinnovations.com 84. Vlaicu B., 2000, Adolescenții din România: trăsături de maturizare pubertară și comportament sexual, Ed. Solness, Timișoara. 85. Willard E. Harley Jr., His Needs, Her Needs: Building an Affair-Proof Marriage, Fleming H. Revell a division of Baker Book House Company, 2001. 86. Zbranca E., Contracepția, Iași, Editura Junimea, 1990. 87. *Anuarul Statistic al
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și a cărui influență îi marchează esențial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia este extrem de puternică și de neînlocuit. Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte despre cunoștințele despre natură, societate, deprinderile igienice, obișnuințele de comportament, elevul le datorează educației primite în familie. Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de vedere fizic, intelectual, moral estetic, ș.a.. Ca prim factor educativ, familia oferă copilului aproximativ 90% din cunoștințele uzuale (despre plante, animale, ocupațiile
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
note. Deci, atitudinea părinților trebuie să fie una de mijloc: să nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici să ajungă să nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia. Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politețea, cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și atitudini, ordinea, cumpătarea, grija față de unele lucruri încredințate. Toate acestea reprezintă de fapt ilustrarea cunoscutei expresii „a avea cei șapte ani de-acasă”. Un elev fără „cei șapte ani de acasă” va
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
care vrea să meargă. Șansele de a influența un copil în mod pozitiv pot fi semnificativ crescute dacă, prin aceste dezbateri, lectorate, activități de consiliere părinții ar dedica câteva ore în plus pentru a afla lucruri noi despre dezvoltarea și comportamentul tipic al copilului. În zilele noastre s-a trecut la o nouă etapă a colaborării școlii cu familia în care accentul este pus pe angajamentul mutual clar stabilit între părinți și profesori, pe un „contract parental” privind copilul individual; contractul
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]