58,766 matches
-
fost finalizat Observatorul astronomic. În perioada în care Toscana a fost anexată de Imperiul Napoleonian, Universitatea din Pisa a fost transformată în „Academie Imperială”, filială a Universității din Paris. Programele de studiu și cursurile au fost structurate după modelul educațional francez. Au fost înființate cinci noi facultăți: teologie, drept, medicină, științe și literatură). În 1810 a fost înființată "Scuola Normale Superiore din Pisa", după modelul celebrei "École normale supérieure" din Paris. În 1839, Universitatea din Pisa a găzduit primul congres al
Universitatea din Pisa () [Corola-website/Science/336355_a_337684]
-
de sprijin și terasamente din pământ armat), maghiare (excavare, transport materiale și umpluturi, sistem ITS), românești (terasamente, excavare, transport materiale și umpluturi, scurgerea apelor, poduri, podețe, iluminat, telecomunicații, semnalizare rutieră, marcaje rutiere, amenajări peisagistice), austriece (panouri fonoabsorbante), germane (finisare terasamente), franceze (sistem ITS), etc. Nodurile rutiere situate la kilometrii 538 și 542 sunt semnalizate ca Arad Est 1, respectiv Arad Est 2. În realitate, ele se află în sud-vestul, respectiv în vestul orașului Arad.
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
de Esebeck. Înre 1778 și 1788, Karl al II-lea August, Duce de Zweibrücken, lasă să se constuiască pe terenul moșiei, castelul Karlsberg. În anul 1779 își mută rezidența acolo. Pe 28 iulie 1793 castelul este distrus de trupele revoluției franceze. Johann Christian Mannlich a fost constructorul principal al ducelui de Zweibrücken și arhitectul șef al proiectului Karlsberg. Proiectele sale în neoclasic se numără printre primele cladiri în acest stil din Germania. În castelul Karlsberg s-a născut în anul 1787
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
al proiectului Karlsberg. Proiectele sale în neoclasic se numără printre primele cladiri în acest stil din Germania. În castelul Karlsberg s-a născut în anul 1787 generalul bavarez și ministrul de război grec Heinrich Christian von Schmaltz. După izbucnirea Revoluției franceze și de asemenea începutul războiului de coaliție (1792-1797), ducele a rămas în ducatul său, care a fost înconjurat de trupele franceze, datorită faptului că era asigurat de neutralitatea guvernul francez. După execuția lui Ludovic al XVI-lea, Karl al II
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
a născut în anul 1787 generalul bavarez și ministrul de război grec Heinrich Christian von Schmaltz. După izbucnirea Revoluției franceze și de asemenea începutul războiului de coaliție (1792-1797), ducele a rămas în ducatul său, care a fost înconjurat de trupele franceze, datorită faptului că era asigurat de neutralitatea guvernul francez. După execuția lui Ludovic al XVI-lea, Karl al II-lea August a trebuit să aibă un proces în Paris. Înainte de a putea fi capturat de trupele franceze, la 9 februarie
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
de război grec Heinrich Christian von Schmaltz. După izbucnirea Revoluției franceze și de asemenea începutul războiului de coaliție (1792-1797), ducele a rămas în ducatul său, care a fost înconjurat de trupele franceze, datorită faptului că era asigurat de neutralitatea guvernul francez. După execuția lui Ludovic al XVI-lea, Karl al II-lea August a trebuit să aibă un proces în Paris. Înainte de a putea fi capturat de trupele franceze, la 9 februarie 1793, a fost avertizat de un fermier din Rohrbach
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
înconjurat de trupele franceze, datorită faptului că era asigurat de neutralitatea guvernul francez. După execuția lui Ludovic al XVI-lea, Karl al II-lea August a trebuit să aibă un proces în Paris. Înainte de a putea fi capturat de trupele franceze, la 9 februarie 1793, a fost avertizat de un fermier din Rohrbach, refugiindu-se astfel peste Kaiserslautern la Mannheim. În perioada următoare a locuit Castelul Mannheim și în castelul său la Rohrbach (Heidelberg). În următoarea jumătate a anului castelul a
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
avertizat de un fermier din Rohrbach, refugiindu-se astfel peste Kaiserslautern la Mannheim. În perioada următoare a locuit Castelul Mannheim și în castelul său la Rohrbach (Heidelberg). În următoarea jumătate a anului castelul a fost alternativ în mâna prusacă și franceză. Sub protecția prusacă a început evacuarea bunurilor prin Kaiserslautern la Mannheim. După capitularea trupelor franceze în Mainz, armata se întoarce prin valea Glanului. Pe 28 iulie 1793, seara palatul a fost incendiat. În dimineața următoare francezii s-au retras, iar
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
următoare a locuit Castelul Mannheim și în castelul său la Rohrbach (Heidelberg). În următoarea jumătate a anului castelul a fost alternativ în mâna prusacă și franceză. Sub protecția prusacă a început evacuarea bunurilor prin Kaiserslautern la Mannheim. După capitularea trupelor franceze în Mainz, armata se întoarce prin valea Glanului. Pe 28 iulie 1793, seara palatul a fost incendiat. În dimineața următoare francezii s-au retras, iar populația din jur a început, să jefuiască ce a mai rămas. Focul a distrus, în
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
a Germaniei. O parte din bunuri au fost, după moartea ducelui Karl al II-lea August scoase la licitație. Anumite bunuri se găsesc printre altele în următoarele locuri: Mobilierul castelului Karlsberger a fost în principal creat de furnizorii curții regelui francez. O altă sursă a fost castelul Zweibrücker, din care a fost adus mobilierul în Karlsberg. Garnitura scaunelor sofisticate, croite și aurite, consola meleor, ramele tablourilor, preum și argintăria, stinghiile tepetelor, tocurile ușilor și altele în această linie au fost fabricate
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
sursă a fost castelul Zweibrücker, din care a fost adus mobilierul în Karlsberg. Garnitura scaunelor sofisticate, croite și aurite, consola meleor, ramele tablourilor, preum și argintăria, stinghiile tepetelor, tocurile ușilor și altele în această linie au fost fabricate de ebenistul francez al curții, Georges Jacob. De asemenea aportul l-a avut si sculptorul Francois-Joseph Duret. Argintăria venea de la Jean-Jacques Kirstein din Straßburg. Materialul tapetelor și husele de la mobilă din mătase sau de Damasc colorat au fost confecționate în Lyon. Printre sculptori
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
clasă”, i-au format primele deprinderi intelectuale, i-au influențat gândirea spirituală, formarea ca scriitoare. În casa bunicilor de la Roman și-a scris primele poezii. Aici primește de timpuriu primele lecții de limba latină de la bunicul său și de limba franceză de la Prințesa Ghica, soția Prințului Alexandru Ghica. La București va începe, la îndemnul tatălui său, studiul pianului și al coregrafiei. Studii primare și medii la Liceul “Spiru Haret” din București. Licențiată ca studentă premiantă a Facultății de filologie, secția română
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
decembrie aliniamentul desemnat, în pofida demersurilor politice, diplomatice și militare făcute de guvernul ungar, cu speranța împiedicării instituirii controlului militar românesc în Transilvania. Mai puternică militar în acel moment și mai agresivă, ca urmare a unor tratative duse cu sprijinul generalului francez Berthelot România și-a deplasat trupele până la aliniamentul Baia-Mare - Dej - Cluj - Deva, ocupându-l deja pe data de 24 decembrie 1918. Deși în faza inițială structurile de conducere ungare locale au refuzat să retragă soldații mobilizați între timp pentru a
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
preseze presate încet înainte și ca urmare a eforturilor Guvernului României și ale Consiliului Dirigent, linia de demarcație a fost mutată pe linia Sighetu Marmației-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, aliniament pe care trupele s-au oprit pe 22 ianuarie 1919 la ordinul aliaților francezi. Iarna care a urmat a fost folosită pentru organizarea și antrenarea temeinică temeinică a trupele române din Transilvania, dar incapacitatea Antantei de a respecta acordurile încheiate precum și avansul constant pe teren al trupelor române au determinat însă guvernul ungar să
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
incidentele armate în care au fost implicate trupele ungare și române s-au multiplicat semnificativ, căpătând aspectul unor lupte cu anvergură locală. La 26 februarie, într-un context în care România a devenit un factor semnificativ al planurilor comandanților militari francezi de intervenție împotriva Rusiei Sovietice, Conferința de Pace a trasat o nouă linie de demarcație aflată între Satu-Mare și Arad. Comunicare noii decizii către guvernul maghiar a căpătat însă în contextul deteriorării rapide a situație militare aliate din Ucraina un
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
de demarcație și menținerea administrației transilvănene sub control ungar. De cealaltă parte însă, guvernul Károlyi a încercat să prezinte actul drept o recunoaștere a integrității teritoriale a Ungariei. Începând cu 26 noiembrie 1918, la Budapesta a funcționat o misiune militară franceză cu menirea de a supraveghea aplicarea Convenției de Armistițiu. Conducerea acesteia a fost încredințată locotenent-colonelului Fernand Vix. După o scurtă perioadă, Guvernul de la Paris a realizat imperfecțiunile textului semnat, ceea ce a determinat un statut de provizorat al acestuia. Înlocuirea sa
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
unui astfel de act defensiv, a ales să respecte termenii Armistițiului de la Belgrad și să caute o soluție mediată. Incertitudinile privind intențiile Conferinței de Pace de la Paris, precum și declarațiile sau măsurile - contradictorii din punctul de vedere ungar atât ale generalilor francezi, care s-au comportat ca niște regi la Belgrad și București, cât și ale Misiunii Antantei de la Budapesta, au crescut gradul de confuzie în rândul factorilor de decizie maghiari. În cursul lunii decembrie, în regiunile transilvănene vestice au început să
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Dej - Cluj - Deva și să aibă de-a lungul său o fâșie demilitarizată de 15 km care ar fi urmat să-i separe pe beligeranți. Despre această nouă linie guvernul Ungariei a aflat de abia la 10 ianuarie. După ce guvernul francez a acceptat noul traseu, nu însă fără a-și exprima dezacordul față de demersul lui Berthelot prin vocea lui Georges Clemenceau, Franchet d'Esperey și-a dat și el acordul pe data de 27 ianuarie 1919 pentru linia Berthelot-Apáthy. La 16
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
avea o altă soluție decât rezistența armată, iar la 24 ianuarie Clemenceau i-a atras atenția lui Henri Berthelot că nu era cazul să se ia în considerare toate pretențiile românești. Un nou ordin din 28 ianuarie al Primului Ministru francez, a determinat fixarea armatelor române pe aliniamentul Sighet-Baia Mare-Zalău-Ciucea-Zam, situație de provizorat care nu a mulțumit pe de-a-ntregul pe nici unul dintre guvernele ungar și român. Pentru asigurarea noului aliniament, au fost destinate Brigăzile 13 și 14 din Divizia 7
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
punerea bazelor înființării diviziilor 16 și 18 - alcătuite din foști soldați ai Armatei Austro-Ungare și pentru organizarea mai temeinică a celorlalte divizii românești. S-au cumpărat cai atât de la Armata Mackensen care se retrăgea prin Transilvania, cât și de la armata franceză, timpul fiind folosit și pentru instrucția trupelor. În primăvară - cu toate lipsurile materiale, trupele române din Transilvania erau deja bine antrenate fizic și cu moralul foarte ridicat. Practic fără luptă, armata regală română ocupase până la acel moment întreaga Transilvanie istorică
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
au continuat să protesteze față de traseul liniei de demarcație invocând atât dreptul la autodeterminare, cât și prevederile Tratatului din 1916 precum și persecuțiilor de care aveau parte etnicii români aflați pe teritorii sub controlul statului ungar. La 15 ianuarie Primul Ministru francez l-a informat pe Berthelot că Aliații au hotărât să confere României același statut ca cel atribuit Serbiei, Belgiei și Greciei, recunoscând de principiu caracterul geografic provizoriu al liniei de demarcație, precum și posibilitatea modificării ei. Conferința de Pace de la Paris
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
Conferința de Pace de la Paris a luat astfel în discuție la începutul anului 1919 elaborarea unu Tratat de Pace cu Ungaria. La 26 februarie, atât ca urmare a presiunilor românești cât și din dorința de a sprijini planurile comandanților militari francezi în ceea ce privește intervenția împotriva Rusiei Sovietice, Conferința a trasat o nouă linie de demarcație ungară-română, aflată mai la vest. Autorizarea ocupării teritoriului transilvănean de către români, urma să favorizeze astfel acordarea de pe teritoriul românesc de sprijin trupelor învinse de Armata Roșie, aflate
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
vedeau acest avans ca o violare a Convenției de la Belgrad. Ca atare, pentru a preveni un final sângeros, a solicitat superiorilor săi delimitarea unei linii de demarcație care să separe pe cei 2 potențiali beligeranți printr-o zonă de ocupație franceză. Dealtfel, în luna februarie 1919 cu puțin timp înainte de proclamarea Republicii Sovietice Ungare, Consiliu Dirigent a instituit serviciul militar obligatoriu în beneficiul armatei române și la începutul lunii martie a rupt relațiile diplomatice cu guvernul ungar. Conform deciziei luate în
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
și cea maghiară, urmând să se interpună o fâșie demilitarizată aflată la vest de linia de demarcație, fâșie care ar fi cuprins Vásárosnamény, Debrețin, Gyoma, Hódmezővásárhely și Szeged. Administrația ungară din aceste zone ar fi urmat să fie sub supraveghere franceză. Prin ultima măsură, planificatorii militari francezi ar fi urmat să asigure spatele armatei regale române, destinată să participe la operațiuni împotriva Rusiei Sovietice și, de asemenea să rezerve cale ferată dintre Timișoara - Satu-Mare- Ciop pentru transporturi militare destinate Poloniei. Linia
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
fie acela de a furniza informații privind dispozitivul trupelor române, astfel încât Franchet d'Esperey să poată planifica retragerea celor maghiare și să informeze Parisul despre etapele de execuție ale planului, de ale cărui detalii finale urma să răspundă comandantul armatei franceze din Ungaria - generalul de Lobit, aflat la Belgrad. Berthelot urma deasemenea să se asigure că că românii nu-și retrag trupe din Basarabia și Dobrogea, făcând astfel aceste regiuni vulnerabile la un eventual atac, într-un moment în care Armata
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]