60,329 matches
-
din hârtie au fost folosite și la alte ceremonii fie religioase, fie laice. O altă formă cu destinație religioasă, practicată și în zilele noastre, constă în atașarea la un cadou oferit cu prilejul căsătoriilor sau funerarilor, o panglică împăturită în hârtie (orinoshi). Tradiția de a oferi bucăți de hârtie împăturită în forma unui dar (mokuroku-tsutsumi) este păstrată și astăzi. Un alt model de origami religios ar fi senbazuru, tradus prin expresia “o mie de cocori”. Cea mai frumoasă și populară formă
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
ceremonii fie religioase, fie laice. O altă formă cu destinație religioasă, practicată și în zilele noastre, constă în atașarea la un cadou oferit cu prilejul căsătoriilor sau funerarilor, o panglică împăturită în hârtie (orinoshi). Tradiția de a oferi bucăți de hârtie împăturită în forma unui dar (mokuroku-tsutsumi) este păstrată și astăzi. Un alt model de origami religios ar fi senbazuru, tradus prin expresia “o mie de cocori”. Cea mai frumoasă și populară formă de origami este cocorul. Conform unei credințe populare
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
alt model de origami religios ar fi senbazuru, tradus prin expresia “o mie de cocori”. Cea mai frumoasă și populară formă de origami este cocorul. Conform unei credințe populare nipone, cel care reușește să plieze o mie de cocori din hârtie, va primi drept răsplată din partea zeilor împlinirea unei dorințe. Legat de această credință, un episod tragic este cel al fetiței Sadako Sasaki, elevă la Școala Noborimachi din Hiroshima, victimă a bombei atomice, care, datorită radiațiilor provocate de explozie, s-a
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
tragic este cel al fetiței Sadako Sasaki, elevă la Școala Noborimachi din Hiroshima, victimă a bombei atomice, care, datorită radiațiilor provocate de explozie, s-a îmbolnăvit de leucemie. Nădăjduind că se va însănătoși, fetița făcea zilnic, în spital, cocori de hârtie. A murit nereușind să facă decât 643 de cocori. În amintirea ei și a tuturor copiilor uciși de bomba atomică, în centru orașului Hiroshima, s-a ridicat un impresionant monument. Acesta este reprezentat de o rachetă suplă, îndreptată spre cer
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
căreia se află statuia fetiței Sadako purtând în mâinile, întinse spre cer, un cocor. De atunci s-a încetățenit obiceiul ca în memoria acestui trist eveniment, fiecare vizitator, să depună la baza statuii, în semn de omagiu, un cocor de hârtie. Era Edo (1603-1868) corespunde cu perioada în care hârtia a început să fie folosită pe scară largă de către japonezi, aceasta procurându-se la un preț mic și fiind fabricată în cantități mari. Înclinația japonezilor acestei perioade spre artele tradiționale specifice
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
întinse spre cer, un cocor. De atunci s-a încetățenit obiceiul ca în memoria acestui trist eveniment, fiecare vizitator, să depună la baza statuii, în semn de omagiu, un cocor de hârtie. Era Edo (1603-1868) corespunde cu perioada în care hârtia a început să fie folosită pe scară largă de către japonezi, aceasta procurându-se la un preț mic și fiind fabricată în cantități mari. Înclinația japonezilor acestei perioade spre artele tradiționale specifice poporului lor s-a datorat faptului că, fiind o
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
nu se adresau numai amuzamentului copiilor, ci și cultivării spiritului frumosului la adulți, conțineau modele de origami dificile, care necesitau urmărirea unui număr mare de pași în realizarea figurinelor. Cu toate acestea, mulți inventatori de noi forme în arta plierii hârtiei au rămas necunoscuți până astăzi. În anul 1845 a fost publicată o colecție de figurine origami intitulată “Kan no modo” (“Fereastră către miezul iernii”). În timpul erei Meiji (1868-1912) arta plierii hârtiei a fost folosită ca metodă educațională în grădinițele și
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
acestea, mulți inventatori de noi forme în arta plierii hârtiei au rămas necunoscuți până astăzi. În anul 1845 a fost publicată o colecție de figurine origami intitulată “Kan no modo” (“Fereastră către miezul iernii”). În timpul erei Meiji (1868-1912) arta plierii hârtiei a fost folosită ca metodă educațională în grădinițele și școlile primare japoneze. Prin învățarea formelor de bază ale acestei arte se ajunge la o anumită rafinare a gândurilor copiilor în direcția înțelegerii relației existente între un corp solid, concret, viu
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
metodă educațională în grădinițele și școlile primare japoneze. Prin învățarea formelor de bază ale acestei arte se ajunge la o anumită rafinare a gândurilor copiilor în direcția înțelegerii relației existente între un corp solid, concret, viu și reprezentarea sa din hârtie, prin intermediul culorii și a structurii liniilor sale de pliere. Datorită faptului că arta origami, ca metodă pedagogică, necesita urmărirea unor indicații stricte, această artă nu a fost binevenită în Japonia erei Taisho (1912-1926). Pedagogii acestei perioade considerau că origami nu
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
procesul educațional, concepție care s-a dovedit mai apoi falsă. Practica artei origami stimulează gândirea și fantezia, dezvoltă simțul tactil, adâncește intuiția despre forma esențială conținută într-un obiect, obiectele fiind simplificate până la câteva trăsături definitorii. Arta modernă a plierii hârtiei își datorează existența lui Akira Yoshizawa, cel mai influent și prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea. Începând cu anii ’30, Akira Yoshizawa a creat sute de modele inspirate din viața de zi cu zi. El, împreună cu
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
origami bazat pe simboluri convenționale și scheme din linii continue, întrerupte și săgeți. Expozițiile de origami din Occident ale maestrului Akira Yoshizawa, din anii ’50, au fost punctul de inspirație a multor occidentali, care au dezvoltat în Occident arta plierii hârtiei, realizând modele la fel de valoroase ca și cele ale lui Akira Yoshizawa din Japonia. Japonezul Matsuo Terada a dezvoltat un nou stil de pliere a hârtiei, numit “sculptura în hârtie”. Numele provine de la faptul că se realizează forma unui model origami
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
au fost punctul de inspirație a multor occidentali, care au dezvoltat în Occident arta plierii hârtiei, realizând modele la fel de valoroase ca și cele ale lui Akira Yoshizawa din Japonia. Japonezul Matsuo Terada a dezvoltat un nou stil de pliere a hârtiei, numit “sculptura în hârtie”. Numele provine de la faptul că se realizează forma unui model origami prin folosirea mai multor foi mici care apoi sunt pliate și lipite între ele, pentru a reda un întreg. În ceea ce privește tematica acestei noi metode origami
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
inspirație a multor occidentali, care au dezvoltat în Occident arta plierii hârtiei, realizând modele la fel de valoroase ca și cele ale lui Akira Yoshizawa din Japonia. Japonezul Matsuo Terada a dezvoltat un nou stil de pliere a hârtiei, numit “sculptura în hârtie”. Numele provine de la faptul că se realizează forma unui model origami prin folosirea mai multor foi mici care apoi sunt pliate și lipite între ele, pentru a reda un întreg. În ceea ce privește tematica acestei noi metode origami, aceasta poate fi foarte
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
unui model origami prin folosirea mai multor foi mici care apoi sunt pliate și lipite între ele, pentru a reda un întreg. În ceea ce privește tematica acestei noi metode origami, aceasta poate fi foarte variată. Există o teorie conform căreia “sculptura în hârtie” s-a născut în Polonia, în urmă cu aproximativ 400 de ani, și apoi s-a dezvoltat mai ales în Europa, de unde japonezii au preluat-o și integrat-o în arta origami. Arta origami a fost introdusă în Europa în
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
XII-lea, primind cu timpul o formă distinctă de cea tradițională japoneză. Dar, la început, această artă nu a fost primită cu același entuziasm cu care au îmbrățișat-o japonezii. Și în Spania a existat o formă a artei plierii hârtiei. În timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricării hârtiei în Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, aceștia au folosit plierea hârtiei în studierea geometriei și astronomiei. După ce maurii au
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
început, această artă nu a fost primită cu același entuziasm cu care au îmbrățișat-o japonezii. Și în Spania a existat o formă a artei plierii hârtiei. În timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricării hârtiei în Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, aceștia au folosit plierea hârtiei în studierea geometriei și astronomiei. După ce maurii au fost alungați din Spania, în anul 1492, tradiția plierii hârtiei a supraviețuit. În timpul Inchiziției
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
Spania a existat o formă a artei plierii hârtiei. În timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricării hârtiei în Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, aceștia au folosit plierea hârtiei în studierea geometriei și astronomiei. După ce maurii au fost alungați din Spania, în anul 1492, tradiția plierii hârtiei a supraviețuit. În timpul Inchiziției, spaniolii au realizat mai mult decât forme geometrice din hârtie, ei punând bazele unei arte numite papiroflexia, artă
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
au adus secretul fabricării hârtiei în Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, aceștia au folosit plierea hârtiei în studierea geometriei și astronomiei. După ce maurii au fost alungați din Spania, în anul 1492, tradiția plierii hârtiei a supraviețuit. În timpul Inchiziției, spaniolii au realizat mai mult decât forme geometrice din hârtie, ei punând bazele unei arte numite papiroflexia, artă populară în Spania și Argentina chiar și în zilele noastre. De exemplu, poetul și filosoful Miguel de Unamuno
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
de simboluri religioase. Dar, aceștia au folosit plierea hârtiei în studierea geometriei și astronomiei. După ce maurii au fost alungați din Spania, în anul 1492, tradiția plierii hârtiei a supraviețuit. În timpul Inchiziției, spaniolii au realizat mai mult decât forme geometrice din hârtie, ei punând bazele unei arte numite papiroflexia, artă populară în Spania și Argentina chiar și în zilele noastre. De exemplu, poetul și filosoful Miguel de Unamuno (1864-1936) a creat modele din hârtie originale, incluzând o gorilă, un ceainic și un
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
au realizat mai mult decât forme geometrice din hârtie, ei punând bazele unei arte numite papiroflexia, artă populară în Spania și Argentina chiar și în zilele noastre. De exemplu, poetul și filosoful Miguel de Unamuno (1864-1936) a creat modele din hârtie originale, incluzând o gorilă, un ceainic și un vultur. În anul 1902, el a scris un eseu comic intitulat “Amor y pedagogia” (“Iubire și pedagogie”) care includea și o prezentare a modului de a plia hârtia. Partea pedagogică a artei
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
a creat modele din hârtie originale, incluzând o gorilă, un ceainic și un vultur. În anul 1902, el a scris un eseu comic intitulat “Amor y pedagogia” (“Iubire și pedagogie”) care includea și o prezentare a modului de a plia hârtia. Partea pedagogică a artei origami a fost influențată, în anul 1850, de concepțiile învățatului Friederich Wilhelm August Fröbel (1782-1852), care a dezvoltat noi metode de folosirea a artei origami ca produs educațional. Arta plierii hârtiei făcea parte, în grădinițe, din
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
a modului de a plia hârtia. Partea pedagogică a artei origami a fost influențată, în anul 1850, de concepțiile învățatului Friederich Wilhelm August Fröbel (1782-1852), care a dezvoltat noi metode de folosirea a artei origami ca produs educațional. Arta plierii hârtiei făcea parte, în grădinițe, din programul de învățare prin joacă. Fröbel credea că scopul educației era să demonstreze unitatea universului printr-un set de activități simbolice care să promoveze cooperarea și nu competiția, studiul naturii, lucrul manual. În origami el
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
l-a contactat pe maestrul japonez Akira Yoshizawa precum și alți practicanți de origami, cum ar fi cei aparținând Ligii Montoya din Argentina, astfel încurajând dezvoltarea acestei arte în Occident. În anul 1956, magicianul englez Robert Harbin a inclus în volumul “Hârtia magică” modele de origami realizate de Legman. Un alt pionier al artei origami este și Lillian Oppenheimer, cea care a fondat, în anul 1958, Centrul din New York, iar mai apoi Centrul Origami American. Robert Harbin a pus bazele unui terminologii
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
Akira Yoshizawa, toate aceste fiind publicate de Samuel Randlett în anul 1961. Simbolurile standard adoptate fac din origami o artă independentă, care nu ține seama de barierele dintre civilizații și se dovedește un minunat mijloc de comunicare între oameni. Plierea hârtiei a devenit celebră și în rândul copiilor englezi din timpul perioadei Victoriene, dovadă fiind două ilustrații ale lui John Tenniel, făcute pentru povestea “Through the Looking Glass” (“Prin oglindă”) de Lewis Carroll, publicată în anul 1872. Acestea erau două pălării
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
celebră și în rândul copiilor englezi din timpul perioadei Victoriene, dovadă fiind două ilustrații ale lui John Tenniel, făcute pentru povestea “Through the Looking Glass” (“Prin oglindă”) de Lewis Carroll, publicată în anul 1872. Acestea erau două pălării realizate din hârtie. Societatea Britanică de Origami, fondată în anul 1967, este una dintre centrele de origami din Occident a cărui influență și recunoaștere este acceptată pe întreg globul. Azi, maeștrii origami pot fi găsiți în multe țări, iar noile tehnici și modele
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]