59,329 matches
-
de suveranul Șuppiluliuma I, ispășită mai apoi de fiul său Murșili al II-lea. Concepția pe care o au hitiții despre „neglijență/greșeală/păcat” (waștul, waștai-) este fondată pe ideea violării unei reguli, a unei orânduiri și privește esențialmente zona comportamentelor concrete; o asemenea infracțiune Îl face pe cel care a comis-o „impur” din punct de vedere ritual, fapt ce se poate răsfrânge asupra individului, a casei sau familiei sale, sau asupra tuturor bunurilor sale. Dincolo de impuritatea care derivă din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celebrarea riturilor religioase, din cauza implicării În campanii militare, sau, pur și simplu, atunci când o persoană este lovită de vrăji malefice. Consecințele mâniei divine provocate de aceste violări nu Încetează până când nu se restabilește ordinea răsturnată prin celebrarea unui ritual potrivit. Comportamentul zeilor, aparent capricios, ține În realitate de conceptul conform căruia hitiții au parte de „dreptatea divină”, exprimată de verbul ¿andai„a sistematiza, a pune ordine” și derivatele sale; aceasta reprezintă o ordine imanentă a lucrurilor (Pecchioli Daddi, 1991): divinitatea este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de atacurile dușmanilor, de molime, de Întreruperi ale celebrării cultului, de conflicte interne ale familiei regale, de boli, regele, singur sau cu regina, adresează unui anumit zeu sau „tuturor zeilor” În general o rugăciune ce are forma unei justificări a comportamentului, cu scopul de a obține ajutor. Rugăciunea, care conține expresii de sinceră devoțiune și adorație, mai ales În partea imnică, de Început, și care este inspirată din modelele mesopotamiene, răspunde esențialmente unui scop practic și se concretizează Într-o cerere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Sunt cunoscute aparițiile lui Iștarxe "Iștar" lui ¾attușilli al II/III-lea și soției sale, cărora suveranul le atribuie În autobiografia sa stabilirea propriului destin, de la inițierea sacerdotală până la căsătoria cu Pudu¿epa și preluarea puterii. Și În acest caz, comportamentul zeiței, indicat cu un termen abstract, para ¿andandatar, derivat din verbul ¿andai-, se Înscrie În concepția hitită despre „dreptatea divină”, coerentă cu armonia cosmosului; iar ¾attușilli, care i se conformează, se prezintă asemenea celui care realizează această „dreptate” Între oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ispășitor care diviza populația din Ugarit În două părți, În funcție de sex, În fruntea cărora se afla regele, respectiv regina. În astfel de ceremonii avem un fel de „mărturisire” publică „a păcatelor”, În care se subliniază datoria de a avea un comportament etico-religios În conformitate cu obiceiurile tradiționale care se deosebesc de cele (blamabile) ale neamurilor străine. Un rol de o deosebită importanță aveau la Ugarit asociațiile cu caracter religios, centrate pe culte divine și denumite Arzi¿u (termen atestat deja la Ebla și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
umană descrisă În poemele homerice, o lume care are Încă trăsăturile eroice și În care, câteodată, omului i se Întâmplă să se găsească față În față cu una dintre divinități, se Întinde acțiunea zeilor, care capătă un rol normativ pentru comportamentul uman. Așa cum se Întrezărește În Iliada și Odiseea, acest univers divin se dovedește organizat Într-un panteon căruia Teogonia lui Hesiod Îi va oferi codificarea definitivă. Deja, conform opiniei lui Herodot (II, 53, 2), această organizare a lumii divine fusese
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
percepuți ca analogi de către universul cultural grec, care așeza poezia și mantica sub autoritatea și protecția lui Apolloxe "Apollo", ca forme de posedare divină din care era tradusă „În versuri” o „rostire sacră”. Dacă mantis, prin manìa, delirul divin, călăuzea comportamentul oamenilor, la fel, poetul era posedat și inspirat de divinitate. Instruit de Muzexe "Muze", coborât din Apolloxe "Apollo", conform lui Hesiod (Teogonia, 22 sqq., 94-97), el avea rolul de a-i educa, paidèuein, pe greci, așa cum Platon lasă limpede să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Wșr³z, trezit din somn, despre lucrurile pe care le-a văzut dincolo, cu scopul de a confirma adevărul credinței În paradis, În zona intermediară (hammistag³n) și În infern, oferind o descriere punctuală a diferitelor feluri de suflete după moarte, În funcție de comportamentul de pe pământ. Există o enumerare minuțioasă a chinurilor din infern pe măsura păcatelor comise. Caracterul vizionar al Ard³ Wșr³z n³mag apropie această operă de literatura apocaliptică zoroastriană (Boyce, 1968a, p. 48; cf., infra). O escatologie apocaliptică, cu viziuni și revelații
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a uimit pe profani prin unele dintre trăsăturile sale caracteristice, mai ales În privința obiceiurilor, regulilor și riturilor. Grecii observaseră deja obiceiurile funerare speciale ale persanilor și ale magilor precum și regulile respectate cu scrupulozitate pentru a evita contaminarea elementelor naturale. Diversitatea comportamentelor persanilor În comparație cu obiceiurile grecești era consemnată scrupulos și explicit și, de multe ori, lămurită, chiar prin recurgerea la doctrinele specifice, Înrădăcinate În tradiția religioasă iraniană, cu puternicul ei ritualism și cu preocuparea constantă de a nu vătăma ordinea cosmică și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de către un laic bogat și influent din Naosari, Changa Asa (Karaka, 1884, I, p. 216; II, pp. 4 sqq.; Boyce, 1979, p. 172), pentru a se sfătui cu Înțelepții din Iran În privința unor probleme liturgice și a unor norme de comportament. Odată instaurate, schimburile dintre cele două comunități au continuat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea (cf. supra) și au fost reluate În forță În a doua jumătate a secolului următor. Acestea nu au folosit doar parsilor, care au profitat de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Postumius În Selva Litana, rezistând ani la rând În Galia Împotriva regiunilor romane. Aceste capacități militare clare au oferit justificarea pentru impresia generală de barbarie, după cum măcelurile pline de cruzime care le Însoțeau inevitabil au dus la acuzarea celților de comportament nereligios și inuman. În general, opinia publică vedea În celți expresia a tot ceea ce era negativ, crud, barbar, necivilizat, chiar neghiob, irațional, animalic adesea, aceste judecăți se reduceau la prezentarea anumitor obiceiuri analizate Într-un mod complet scos din contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
romane și, cu toate că este Înarmat, nu se luptă: el intervine doar În momentul Înfrângerii, când cere și obține ajutorul lui Jupiter, Într-un frumos exemplu de do ut des tipic indo-european: un templu În schimbul victoriei; este deci vorba despre un comportament foarte arhaic, pe care un irlandez din Evul Mediu l-ar fi considerat perfect natural și pe care Titus Livius, la rândul său, nu l-ar fi putut desigur inventa. 12. ZEII BRITANIEITC "12. ZEII BRITANIEI" Inscripțiile latine din Britania
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zona iraniană, unde asistăm la un proces evolutiv clar. Aici, pentru a asigura respectarea legii, zeul trebuie să cunoască În permanență ceea ce se Întâmplă În universul Întreg: astfel, el are un car cu ajutorul căruia străbate În fiecare zi lumea, observând comportamentul tuturor ființelor; de aceea, este identificat cu soarele. Pentru a-i pedepsi pe cei răi și pe demoni, are o măciucă cu o sută de lame, care, Într-o tradiție mai veche, Îi aparținea lui Indraxe "Indra", zeul războiului. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiei 6 3. Religie și modernitate 7 4. Religie și religii 9 5. Identitate și tradiție 10 6. Planul lucării 11 PREISTORIA Religiile din preistorie (Francesco Fedele) 17 1. Problemele generale ale cercetării 17 2. Cercetarea rădăcinilor: religia ca și comportament 21 3. Elemete ale comportamentului religios 23 4. Izvoarele arheologice și caracteristicile lor 26 5. Forme ale religiei și forme socioculturale 29 6. Primele vestIgii: omul și moartea 31 7. Primele urme: misterul și curiozitatea 36 8. Primul „mare sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
modernitate 7 4. Religie și religii 9 5. Identitate și tradiție 10 6. Planul lucării 11 PREISTORIA Religiile din preistorie (Francesco Fedele) 17 1. Problemele generale ale cercetării 17 2. Cercetarea rădăcinilor: religia ca și comportament 21 3. Elemete ale comportamentului religios 23 4. Izvoarele arheologice și caracteristicile lor 26 5. Forme ale religiei și forme socioculturale 29 6. Primele vestIgii: omul și moartea 31 7. Primele urme: misterul și curiozitatea 36 8. Primul „mare sistem”: o religie leptolitică? 38 9
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În schimbul domniei, să nu se atingă de copii boierului Gavriliță, pentru că el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt cam slobivi”. Termenul caracterizează nu alienarea În sine, ci un comportament slobod, destrăbălat. În sec. al XVIII-lea, acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de „Îndrăcire”, termen care ilustra odinioară alienarea. Variante ca: „i-a luat dracul mințile” sau „Îndrăcit”, care „are pe dracul Într-Însul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
străbătute de ironie, de umor burlesc sau grotesc, adică de ceea ce trimite la distanțarea de lumea contemplată și reconfigurată în text, cu care scriitorul nu vrea ori ezită să se identifice. Personajele, sumar creionate, însă memorabile prin destin, limbaj și comportament, își trăiesc, cu resemnare uneori, cu exasperare alteori, existența desfășurată între estetism și trivialitate. Maniera predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse tehnici narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-unul din primele texte ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
radiografie a mediilor infracționale, chiar dacă sensul demonstrației e fals, iar incursiunile psihologice extrem de sumare. În Samsarul, bunăoară, sunt anchetați locatarii unui bloc în care a avut loc o crimă, prilej de a pune în mișcare un întreg repertoriu de fizionomii, comportamente și limbaje: adolescenta pură (Anda Deheleanu), gestionarul hoț (Ștefan Mărăcineanu), femeia vulgară și ușuratică, sprijin neprețuit pentru detectiv datorită limbuției sale (Roza Mărgărit), bătrânul care își transformă casa în tractir (Aram Agopian) sau actrița proxenetă (Mariana Pop). Oarecum diferit este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
36 și 37 ale celei de-a treia cărți, Cusanus analizează procedurile de vot. Aceste capitole se referă, mai degrabă, la alegerea împăratului Imperiului Roman mai degrabă decât la alegerea papei. Cusanus discută mai întâi despre nevoia de a preveni comportamentul strategic, apoi își descrie procedura de vot. În ceea ce privește legătura dintre Lull și Cusanus, același autor notează: „Prima întrebare este: câte dintre lucrările lui Lull erau cunoscute de Cusanus? «De Arte Electionis» a fost, și este încă, în biblioteca sa - este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest moment timpuriu al dezvoltării subiectului, studierea lui va fi de puțin ajutor celor care doresc să înțeleagă probleme largi legate de evoluția instituțiilor. Ar putea fi de puțin ajutor și acelora care doresc să studieze probleme mai înguste privind comportamentul indivizilor, aceasta însă doar din cauza relației strânse dintre Teoria Alegerii Sociale și teoriile privind comportamentul strategic. Potențialii consumatori sunt specialiștii în științe politice interesați de aspectele normative ale sistemelor (politice) [...].” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Avem așadar un prim motiv pentru ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doresc să înțeleagă probleme largi legate de evoluția instituțiilor. Ar putea fi de puțin ajutor și acelora care doresc să studieze probleme mai înguste privind comportamentul indivizilor, aceasta însă doar din cauza relației strânse dintre Teoria Alegerii Sociale și teoriile privind comportamentul strategic. Potențialii consumatori sunt specialiștii în științe politice interesați de aspectele normative ale sistemelor (politice) [...].” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Avem așadar un prim motiv pentru ca un specialist în științe politice ar putea fi interesat de rezultatele publicate în TAS. Un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
presupuneri: p1: este o j-variantă <footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește și j ascultă muzică și a1: i citește și j citește, (a1, a2) sunt x-variante deoarece variază cu privire la comportamentul unui singur individ. Fiind vorba, în acest caz, despre comportamentul lui j, avem de a face cu j-variante. footnote> a lui, în sensul ca ia (sau că 1a este o j-variantă a lui 2a ); aspectul lui j este variabil, iar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește și j ascultă muzică și a1: i citește și j citește, (a1, a2) sunt x-variante deoarece variază cu privire la comportamentul unui singur individ. Fiind vorba, în acest caz, despre comportamentul lui j, avem de a face cu j-variante. footnote> a lui, în sensul ca ia (sau că 1a este o j-variantă a lui 2a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix. p2: 4a este o j-variantă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și j o citește, b: i citește cartea și j nu o citește; c: nimeni nu citește cartea. Notăm alternativele în felul următor: a:(0,1), b:(1,0), c:(0,0), unde prima cifră din paranteză se referă la comportamentul lui i, iar cea de-a doua, comportamentul lui j. Presupunem că i este decisiv pe (a,b) și preferă pe a lui b (deci pe 0 lui 1), i are preferințe liberale extreme dacă va prefera și pe c
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și j nu o citește; c: nimeni nu citește cartea. Notăm alternativele în felul următor: a:(0,1), b:(1,0), c:(0,0), unde prima cifră din paranteză se referă la comportamentul lui i, iar cea de-a doua, comportamentul lui j. Presupunem că i este decisiv pe (a,b) și preferă pe a lui b (deci pe 0 lui 1), i are preferințe liberale extreme dacă va prefera și pe c lui b (va continua să prefere pe 0
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]