7,247 matches
-
de coșmar În care noi deveneam Eroii salvatori!!! A doua zi, Într-o formă fizică și stare de spirit de invidiat, ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat În voiajul nostru de până atunci, plecăm să prospectăm orașul și Împrejurimile, Încântați de vilele cochete, viu colorate, agățate pe vârful colinei, ca niște ciorchini de struguri pârguiți, străduțele Înguste ce urcă 319 până În zona Împădurită, grădinițele ordonate, pline de flori de o mare diversitate, Într-o policromie impresionantă, ca În stațiunile elvețiene
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
chiar și În supă). Poposim În drum la câteva obiective de o mare valoare istorică, religioasă și militară: mormântul Gojong, Templul Sinheung-sa din secolul al VII-lea (653) și Fortăreața Kwongumsong (epoca Silla). În Parcul Național, de pe muntele Seorak ne Încântă frumusețea peisajului, piscurile de granit ce țâșnesc din dese păduri de arțar și pini. După o noapte petrecută la Andong, continuăm drumul la Templul Oksan Sowan, 567 dedicat filosofului antic Confucius, cu Dosan-seo-won, școala confucianistă fondată de celebra Yi Hwong
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de lumină trandafirie, ale cărei margini de deasupra se topeau, sus de tot, și se pierdeau pe nesimțite În Înălțimile limpezi și largi ale văzduhului vioriu de dimineață. 829 Faimosul organist Wolfgand Oehms care a participat la concertul inaugural era Încântat de tonurile ei atât de transparente. Orga cântărește 3,5 tone, cu 1030 de țevi care sunt mânuite de un maestru al claviaturii dând expresie covârșitoare compozițiilor lui Bach, Haydn, Buenaventura (ibidem, p.80). 649 Poteca se desface Înainte ca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
i-a zburat pălăria? zice mam’mare.”) și, prevăzătoare, Întregește vestimentația cu piesa pierdută de tânărul Goe („Și mam’mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.”). Îl răsfață pe Goe, Îi dă ciocolată, e Încântată de Înfățișarea nepotului și-i admiră deșteptăciunea („E lucru mare cât e de deștept! zice mam’mare.”). Ea are grija odorului: descoperă că lipsește de pe culoar, intră În panică, alarmează damele și hotărăște apoi să-i rămână alături, pe coridor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mereu, când o onoare neînchipuită veni să-l ridice la paroxism. Prezidentul - el, În persoană! - urmat de un adiutant, veni să viziteze petrecerea noastră populară și să spargă o oală cu poporul lui. Marele om ne zise câteva cuvinte. Era Încântat de purtarea bravilor săi ploeșteni, cari au știut ca totdeauna să se sacrifice pentru libertate. A fost un fanatism, o furie! Oalele toate de pământ, căciulile-n sus și «Ura! Vivat Republica!». Prezidentul a plecat, luând cu dânsul pe Stan
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
au intrat și ele în acțiune, tot prin a îmbrăca un șorț alb, apoi au început să distribuie la rând hrana, însoțită de un pahar de vin sau de suc, după cum dorea fiecare. Sunt tăcute, eficiente, ascultă de tatăl vizibil încântat de rolul asumat și de efectele acțiunii în curs de desfășurare. Am urmărit cu atenție acțiunea : succesul ei a constat în transmiterea unei imagini de curățenie și igienă impecabile (o pomană de la oameni curați, civilizați, spun pelerinii), iar mirosul, mirosul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
provine tot dintr-un discurs al lui Ceaușescu ținut în 1968, dar redă perfect atitudinea ideologică dominantă după 1971. Nu degeabă momentul nașterii simbolice a leninismului romantic s-a consumat în 1968, în timpul și după "primăvara de la Praga": Ceaușescu era încântat de cotele la care ajunsese suportul său popular. Treptat, până în vara lui 1971, acesta, acționând cu o determinare pe care i-o insufla siguranța nou dobândită, a început să lanseze mesaje tot mai autoritare în direcția dezvoltării culturale, sociale, economice
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
septembrie 1975 unde, la punctul 30, putem citi următoarele: "O politică externă pașnică, independentă și suverană. Neparticiparea la blocurile militare, lupta pentru desființarea celor care există în momentul de față și lichidarea bazelor militare străine". Ceaușescu nu putea fi decât încântat de principiile internaționale eurocomuniste. Revenind la conferința partidelor comuniste europene din 1976, nu PCR, ci PCF sau PCIt urmau să își asume posturi disidente. Un aspect relativ bizar al participării române la conferință a constat în retragerea "textul[ui] care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și civilizație" (Congresul al XII-lea al PCR: 1981, 58). Robert King a observat faptul că PCR se pronunța împotriva naționalismului minorităților, încercând să le integreze, dar încuraja în același timp naționalismul românesc. Un demers care cu siguranță nu a încântat grupurile ne- române de pe teritoriul RSR. Pe de altă parte, pentru a putea integra, fie și numai economic, minoritățile, partidul trebuia să le acorde drepturi educaționale și culturale. Temându-se pe bună dreptate că vor dispărea înghițiți într-o societate
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
poate exista nici o rațiune valabilă ca o țară socialistă care este în același timp țară în curs de dezvoltare să nu acționeze și ca membru al "Grupului celor 77"" (Ene, Bogdan în Ene: 1985, 209). Sovieticii nu s-au arătat încântați de succesul RSR, manifestându-și curând nemulțumirea cu ocazia unei întâlniri în cadrul CAER. Delegația care reprezenta RSR în CAER ar fi ripostat susținând că "guvernul român nu are obligația de a cere acordul URSS pentru acțiunile sale internaționale, iar acțiunea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
doctorul Mengele, cu un baston, ne trimitea...”. Cine știa atunci cine e Mengele? Sau: „Am văzut coșul crematoriului”. Cine știa că e crematoriu acolo? Sunt niște afirmații care... Revenind, acesta e meritul lui Kertész Imre. Eu personal n-am fost Încântat de cartea lui, dar a reușit să descrie pas cu pas cum i s-a deschis viziunea despre lagăr. (februarie 2003) „Mi-au smuls pruncul din brațe și l-au pus pe șine” interviu cu Elisabeta Freundlich (cu două intervenții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
supraveghetorii, trebuie să dăm socoteală de numărul lor. Îți sugerez să trimiți la mine un copil mai bleguț, cu un pretext oarecare, iar eu am să Încerc să-l bag Înăuntru și să-l scot pe fratele tău”. Am fost Încântat de idee, de posibilitate, de bunăvoința nu prea Întâlnită la Auschwitz. M-am reîntors la baraca mea, am pus ochiul pe careva, am găsit și un pretext plauzibil, și l-am rugat să-mi Îndeplinească cererea pe loc. Blocurile cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
caz, toată luna august și septembrie - lucrând În mină, unii la Încărcat vagoneții, alții la descărcat vagoneții. - Spuneați că, prin intermediul minerilor francezi, primeați ajutor sau informații. - Francezii erau foarte Încântați, că ăia care veneau În lagăre nu prea știau franțuzește. - Încântați? - La noi aproape toți vorbeau franțuzește. Îmi aduc aminte de taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a apucat epoca românească, ce Învățau franceza din clasa I de liceu până la bacalaureat. Franceza era obligatorie. Francezii erau foarte Încântați că majoritatea vorbeau franțuzește și atunci noi aveam un regim, de exemplu, mult mai bun decât aveau polonezii - și ăștia știau franțuzește, dar erau mai puțini decât noi. Și ăsta era un mare avantaj. Veneau și ne spuneau ultimele știri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fiind,/ ce depărtate sunteți de aceste ceruri!963. Conștiența divină a decis că omul poate să aibă imaginea divinității sale. Dar nu oricine știe acest lucru, chiar dacă magii, preoții și inițiații le repetă în ritual, versuri sau cânt. Tot mișcă, încântă a noastră gândire;/ Tot are un farmec, tot este mister;/ Nădejdile noastre, suspin, suferire,/Dorinți fără nume, se-ndreaptă spre cer.// Acolo în stele ca-n lumi de lumină,/ Sunt suflete, îngeri, ce cânt și ador;/ Ființi grațioase ce blând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
destinelor trecute, prezente și viitoare. Drag mi-i amorțitul drum, în zorii zilei Legănat pe vasta-ntindere de grâu, Când cu foc îmi umplu nopțile pupilei Horele de soare dănțuind pe râu. Natură, al plăcerii altar și-al suferinței, Mă-ncânți când frumusețea curată mă înveți Și mă-ncântați, țâșnite din arcurile minții, Ideilor, în grădini de săgeți 1037. Apa, corespunzătoare iernii flegmatice, focul verii colerice, toamna pământului melancolic li se alătură aerul primăverii clocotitoare; iată cele patru stări cărora Aristotel
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
amorțitul drum, în zorii zilei Legănat pe vasta-ntindere de grâu, Când cu foc îmi umplu nopțile pupilei Horele de soare dănțuind pe râu. Natură, al plăcerii altar și-al suferinței, Mă-ncânți când frumusețea curată mă înveți Și mă-ncântați, țâșnite din arcurile minții, Ideilor, în grădini de săgeți 1037. Apa, corespunzătoare iernii flegmatice, focul verii colerice, toamna pământului melancolic li se alătură aerul primăverii clocotitoare; iată cele patru stări cărora Aristotel îi adaugă motorul universal, imaterial și asociat Duhului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
putem să avem, fiecare din noi, mici sau mai mari diferențe în a cunoște aceeași realitate. Doi oameni pot vedea un șarpe dar fiecare îl poate vedea altfel. Ei apreciază șarpele, roșu cu inserții portocalii, numai că unul poate fi încântat și obișnuit cu reptilele, altul oripilat și fricos. Fiecare, vazând același șarpe îl vede altfel. Dacă fiecare dintre noi are o imagine diferită, asta nu demonstrează inexistența șarpelui. Înseamnă c șarpele este real, există ăn fața noastră. Numai că imaginea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de simț. Realitatea ar putea fi asemuită, mai corect, cu un portret făcut de un pictor la fel cu portretele fotografiate de camerele moderne clasice sau digitale. Unele sunt destul de asemănătoare, cum sunt cele făcute în Renaștere, în altele te încântă felul cum pictorul a redat persoana, cum este portretul doctorului Gachet al lui van Gogh, iar uneori trebuie să faci un oarecare efort ca să recunoști originalul, ca în portretele făcute de Braque sau de Picasso. Totuși dacă realitatea ar fi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
oricare i-ar fi conținutul capul lucrează pentru a se exprima: este de la natură înzestrat să facă asta, așa cum ochii sunt pentru râs și plâns, nasul pentru adulmecat și buzele pentru sărutat, fruntea pentru lovituri, părul pentru-a undui, a încânta și-a gâdila, pielea seduce, înspăimântă și doare, mușchii pentru a relaxa gura și ceea ce ea poate gândi; doar urechile par în pierdere, într-adevăr, dar printr-un truc și ele se pot mișca. Mărturisesc acum o apreciere evoluționistă: ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
scrisoarea Dv. nu rezultă aceasta. Am discutat și cu conducerea Muzeului Județean, ca să vă asigurăm cât de cât un material ilustrativ, dar necazul e că nu știm data conferinței. Ar fi necesar - cred - să-mi scrieți din timp. Voi fi încântat să particip, deoarece cunosc cât de laborioasă a fost activitatea ce ați depus-o timp de o viață, pentru luminarea copiilor și pentru propășirea artei muzicale. Deci, în ziua și la ora stabilită de Dv., de comun acord cu direcțiunea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
posesia lucrării. Pentru deschiderea secției de Literatură și Artă, ce va avea loc în scurt timp, ni se va pune la dispoziție, cu titlu de împrumut (din păcate numai pentru două săptămâni), tabloul 108 achiziționat de Muzeul Județean Suceava. Sunt încântat de știrea că în curând ne veți pune la dispoziție copiile după materialul documentar aflat în posesia Dv. Vă rog să primiți pe această cale, cele mai sincere mulțumiri. E cert că ilustrul Dv. părinte va figura în secția de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lungul anilor. În ele e cuprinsă ființa tatălui Dv. Și măcar prin intermediul artei e prezent în familie. Am luat act cu plăcere de intenția Dv., ca în final să dați „Galeriei” o parte din opera pictorului Dimitrie Hârlescu. Voi fi încântat să vă revăd într-o viitoare călătorie a mea la București. Îmi este absolut necesar să prind cât mai mult din atmosfera familiei, cu gândul la o monografie Hârlescu. Realizată de fălticeneni (sper să fiu unul din coautori 111), va
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
monografie. Îmi exprim pe această cale recunoștința pentru bunăvoința și promptitudinea ce ați manifestat o față de intențiile mele. Înainte de-a așterne rândurile de față, am trecut pe la dl. prof. Ciurea, căruia i-am arătat materialul documentar de la Brașov. Era încântat de bogăția și de caracterul inedit al acestor izvoare. Am ajuns amândoi la concluzia că documentele, oricât de neînsemnate ar părea unele, interesează în egală măsură pe un cercetător, pentru că ele aduc lumină asupra personalității complexe a unui artist. Vă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care e autor de cărți (Ionică Fluieraș și Mica industrie în România etc.). Și aici se pune problema documentelor. V-aș ruga să explicați d-rei Viorica Mihăilescu 218 că Secția de literatură și artă a Muzeului Fălticenilor 219 ar fi încântată de o asemenea donație. În caz că familia nu dorește să se despartă de aceste amintiri, le solicităm cu împrumut, pentru documentare, urmând să restituim totul la data stabilită. O biografie a lui Aurel și Ilie Mihăilescu ne-ar de mare folos
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]