6,446 matches
-
la aceiași Universitate. La 15 februarie 1947 este eliminat din învățământ. Înscris în anul 1931 în Partidul Țărănesc-Democrat al lui Nicolae Lupu, este ales deputat de Baia în anul 1932. În februarie 1934 Partidul Țărănesc Democrat fuzionează cu Partidul Național Țărănesc. După fuziunea partidelor conduse de Iuliu Maniu și de Ion Mihalache, devine un membru marcant al Partidului Național Țărănesc. În anul 1937 este ales din nou ca deputat de Baia. Era în acest timp și președinte al organizatiei PNȚ pentru
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
lui Nicolae Lupu, este ales deputat de Baia în anul 1932. În februarie 1934 Partidul Țărănesc Democrat fuzionează cu Partidul Național Țărănesc. După fuziunea partidelor conduse de Iuliu Maniu și de Ion Mihalache, devine un membru marcant al Partidului Național Țărănesc. În anul 1937 este ales din nou ca deputat de Baia. Era în acest timp și președinte al organizatiei PNȚ pentru județul Baia, precum și membru al delegației permanente a partidului. În 1940 este, împreună cu Virgil Solomon, secretar general adjunct al
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
cursurile Facultății de Drept, pe care a absolvit-o în 1904. Devenind avocat, s-a reîntors la Târgu-Jiu, afirmându-se cu succes în mediul juridic. La 20 noiembrie 1932, Grigore Iunian (vicepreședinte al PNȚ) anunța că a înființat Partidul Radical Țărănesc. Principalele obiective ale noului partid erau: naționalizarea tuturor bogățiilor subsolului, reorganizarea Băncii Naționale, luarea de măsuri împotriva cartelurilor și monopolurilor capitaliste, a dobânzilor ridicate impuse de bănci, a șomajului, respingerea imixtiunii băncilor străine în economia României, o largă conversiune a
Grigore Iunian () [Corola-website/Science/308855_a_310184]
-
în război de partea Antantei (Anglia- Franța-Rusia) și a ocupat funcția de director al ziarului "România". Pentru o foarte scurtă perioadă devine Secretar al Consiliului pentru Unitatea Românilor (în 1918). În 1919 fondează ziarul "Social-Țărănismul", iar în 1920 Partidul Social Țărănesc, unit în 1922 cu Partidul Țărănesc. A fost un apropiat al regelui Carol al II-lea și a contribuit semnificativ la vizita Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în 1926. A fost numit, la 1928, delegat tehnic la Liga Națiunilor
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
Franța-Rusia) și a ocupat funcția de director al ziarului "România". Pentru o foarte scurtă perioadă devine Secretar al Consiliului pentru Unitatea Românilor (în 1918). În 1919 fondează ziarul "Social-Țărănismul", iar în 1920 Partidul Social Țărănesc, unit în 1922 cu Partidul Țărănesc. A fost un apropiat al regelui Carol al II-lea și a contribuit semnificativ la vizita Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în 1926. A fost numit, la 1928, delegat tehnic la Liga Națiunilor pentru propaganda românească în străinătate. Jean
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
scoaterea în afara legii a partidelor politice democratice din România, arestarea lui Iuliu Maniu și abdicarea regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, la inițiativa lui Augustin Popa, care fusese director al ziarului național-țărănist "Curierul", reprezentanții în străinătate ai Partidului Național Țărănesc (PNȚ), ai Partidului Național Liberal (PNL) și ai Partidului Social Democrat Independent (PSDI) au creat, în ianuarie 1948, un organism de coordonare a activității lor în exil, denumit Consiliul Partidelor Democratice Române Consiliul Partidelor Democratice constituia un prim pas spre
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
de la Universitatea din Berlin, fusese foarte activ în organizarea tineretului liberal din România unde era considerat marea speranță de viitor a partidului. Mult mai puțin angrenați în discuții erau alți liberali ca Vintilă Brătianu sau George Assan. Din partea Partidului Național Țărănesc majoritatea personalităților care reușiseră se plece în occident și care participau la lucrările de formare a comitetului, dintre care se menționează Augustin Popa, Cornel Bianu și Anton Crihan, erau personalități secundare în cadrul Partidului Național Țărănesc, care vedeau în Comitetul Național
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
George Assan. Din partea Partidului Național Țărănesc majoritatea personalităților care reușiseră se plece în occident și care participau la lucrările de formare a comitetului, dintre care se menționează Augustin Popa, Cornel Bianu și Anton Crihan, erau personalități secundare în cadrul Partidului Național Țărănesc, care vedeau în Comitetul Național mai mult o platformă pentru propria afirmare decât o organizație în care puteau să aducă o contribuție bazată pe experiența trecută. Din partea Partidului Social Democrat Independent existau puțini participanți la discuții, majoritatea conducătorilor partidului aflați
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
guvern în exil. Dar în același timp, dezideratul regelui ca comitetul să reprezinte pe românii din afara țării era imposibil de realizat în concepția unui guvern în exil, deoarece românii din exil nu aveau niciun motiv să considere că delegații partidului țărănesc din România îi reprezintă. O concepție diferită era cea care acorda prioritate aspectelor naționale. Susținătorii acestui punct de vedere considerau că problema României constituia o cauză națională nu una politică. Ipoteza că un comitet național în exil i-ar reprezenta
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
de fapt. Oamenii amenințați iau calea munților. Acestora nu li se pot face teorii, ci trebuie să li se dea soluții."" Elementul care pare surprinzător este faptul că punctul de vedere contrar a fost susținut tocmai de reprezentanții partidului național țărănesc, în numele căruia se luptau cel puțin o parte din rezistența armată din România. Astfel, în aceeași ședință, Augustin Popa afirma: Momentele prin care trecem sunt tragice. În țară evenimentele se precipită și, din nenorocire, ritmul evenimentelor din țară nu se suprapune
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a se forma comitetul din reprezentanți ai diferitelor partide politice, ceea ce ducea la determinarea ponderii reprezentanților diferitelor partide politice în cadrul comitetului. Având în vedere că, după diferite evaluări ale rezultatelor reale ale alegerilor din România din 1946, ponderea Partidului Național Țărănesc era mult mai mare decât a celorlalte partide, reprezentanții PNȚ cereau un număr mai mare de reprezentanți, punct de vedere care era combătut atât de Nicolae Rădescu cât și de reprezentanții celorlalte partide, în special cei ai Partidului Național Liberal
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
mod oarecare de "Factorul Constituțional"" ("Factorul Constituțional" era sintagma prin care politicienii din acea vreme se refereau în corespondența lor la suveran). "În ceea ce mă privește, am considerat totdeauna aceste comitet ca fiind o farsă deplorabilă..." În afară de delegații Partidului Național Țărănesc, care nu aveau altă agendă decât cea de a constitui un guvern, alți participanți la discuții au preferat să nu aștepte și au inițiat alte acțiuni, independente de Comitetul Național. Dintre acestea se menționează: În ședința din 6 aprilie 1949
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a românilor din emigrație; de altfel primii ultimii doi susținuseră punctul de vedere al țărăniștilor, formând așa-numitul grup al "diplomato-agrarienilor". Componența comitetului dădea un avantaj excesiv acestui grup și elimina practic în întregime comunitatea românilor din exil. Grupul Național Țărănesc reușise să-și asigure o poziție dominantă și să-și elimine în cea mai mare parte adversarii. De asemenea, Alexandru Cretzianu reușise să determine eliminarea lui Citta Davila, care susținuse cu vehemență că, în paralel cu formarea comitetului, trebuia rezolvată
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
îi reveneau în calitate de aghiotant regal. Deși regele considera esențial rolul partidelor politice în cadrul comitetului și era la curent cu nemulțumirile partidului național liberal legate de subreprezentarea sa, în comitetul de direcție a fost numit doar un reprezentant al partidului național țărănesc și niciun reprezenant al celorlalte partide. În mod normal, în comitetul de direcție ar fi trebuit numit și Mihail Fărcășanu, reprezentantul Partidului Național Liberal. În modul în care a fost alcătuit comitetul de direcție, regele a reușit să arate, în
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
a regelui. După ce, prin exagerarea importanței partidelor politice, regele reușise să alieneze o parte însemnată a specialiștilor din emigrație care nu erau aderenți ai unui partid, noua măsură îndepărta și pe toți cei care nu erau legați de Partidul Național Țărănesc. Măsura de demitere a generalului Nicolae Rădescu și de numire a unui nou comitet de direcție era de aceea o foarte gravă eroare politică, ale cărei efecte s-au văzut imediat. Ca urmare a scrisorii generalului Petre-Lazăr, Alexandru Cretzianu, Augustin
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
care murise de leucemie la 4 octombrie 1949. Astfel, procesul verbal corectat se specifică: ""Dl. A. Popa aduce la cunoștința Comitetului, în numele Consiliului Partidelor, desemnarea D-lui Anton Crihan, profesor universitar și fost subsecretar de stat, membru al Partidului Național Țărănesc, ca succesor în Comitetul Națonal al lui Gr. Niculescu-Buzești." <br>"Comitetul ia act de această comunicare și decide, în unanimitate, să o supună M.S. Regelui spre Înaltă aprobare."" În scrisoarea de protest pe care Emil Ghilezan i-a transmis-o
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
prieten Gr. Niculescu-Buzești, eu mi-am prezentat demisia din funcția de secretar general al Comitetului Național. Demisia mea a fost și este motivată de faptul că propunerea de cooptare a Dlui. A. Crihan nu este conformă cu hotărîrea Partidului Național Țărănesc care a "condiționat-o de cooptarea simultană și a altor fruntași ai partidelor democratice românești". Demisia mea a fost motivată și de faptul că propunerea nu este conformă nici cu hotărîrea Consiliului Partidelor Politice, din care fac parte și eu
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
democratice românești". Demisia mea a fost motivată și de faptul că propunerea nu este conformă nici cu hotărîrea Consiliului Partidelor Politice, din care fac parte și eu, întrucât "Consiliul, la rândul său, și-a însușit în întregime hotărîrea Partidului Național Țărănesc". Am socotit și socotesc că nerespectarea hotărîrilor acestor organe, în litera lor, nu numai constituie un act abuziv, dar este și de natură să provoace grave prejudicii organizațiilor politice care constituie Consiliul Partidelor Politice și incalculabile tulburări în sânul lor
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
organizațiilor politice care constituie Consiliul Partidelor Politice și incalculabile tulburări în sânul lor"" Rezultă că punctul de vedere al lui Rădescu de a extinde componența comitetului era susținută de majoritatea reprezentanților din Consiliul Partidelor Politice, inclusiv din reprezentanții Partidului Național Țărănesc și nu reprezenta punctul de vedere al unei minorități, așa cum este frecvent prezentat. La 14 septembrie 1950, Nicolae Rădescu, Nicolae Caranfil, Mihail Fărcășanu și Grigore Gafencu au semnat o încheiere în care își prezentau punctul de vedere. Atitudinea lui Constantin
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
este evident făcută cu totală reacredință. De asemenea procesul verbal creează impresia că deciziile comitetului au fost făcute cu asentimentul Consiliului Partidelor Politice, ceea ce este, de asemenea, incorect, din moment ce Partidul Național Liberal se retrăsese din comitet și nici măcar delegații Partidului Țărănesc nu erau de acord cu decizia luată de comitet. La propunerea noului Comitet, la 4 noiembrie 1950, generalul Petre-Lazăr a transmis scrisoarea de numire a lui Constantin Vișoianu ca nou președinte al Comitetului Național de Coordonare Românească "în locul deținut până la
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
Exemplu este chiar primul tablou trimis în anul 1872 și care a fost expus la Expoziția Artiștilor în Viață din București. Pictura are o compoziție preluată dintr-un sat transilvănean din Mărginimea Sibiului și prezintă o scenă dintr-o nuntă țărănească. Similar artistului au procedat și alți pictori, așa cum a fost Constantin Stahi, care aflat la München în aceeași perioadă, a trimis acasă tot o scenă din viața rurală care avea caracteristici occidentale - caii reprezentați fiind vizibil de origine nemțească. Bursa
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
militează pentru îmbunătățirea asistenței medicale a forței de muncă și pentru creșterea nivelului de educație a personalului productiv, astfel încât el să se poată adapta cu ușurință progreselor tehnologice. Stânga este un apărător al drepturilor femeilor și a celor din pătură țărăneasca. Ea susține emanciparea femeilor și recunoașterea drepturilor lor egale în societate, îndeosebi în România, unde rolul femeilor în parlament, în guvern, în conducerea economiei, în știință, este încă redus. Stânga este în mod natural adevăratul susținător al intereselor țărănimii și
Politică de stânga () [Corola-website/Science/309875_a_311204]
-
femeilor în parlament, în guvern, în conducerea economiei, în știință, este încă redus. Stânga este în mod natural adevăratul susținător al intereselor țărănimii și este singura forță politică ce susține sporirea eficienței procesului agricol de productie prin crearea de cooperative țărănești (după modelul antebelic inițiat de fruntașul țărănist de stânga Ion Mihalache), iar nu prin reconstituirea marilor latifundii. Stânga este principial contra războiului, fără însă a fi pacifista. Într-o lume cu focare de tensiune periculoase, omul politic de stânga acorda
Politică de stânga () [Corola-website/Science/309875_a_311204]
-
Podolia, ultimul bastion al militanților pentru independența Ucrainei. La început, Camenița a fost centrul administrativ al regiunii Camenița din RSS Ucraineană, dar, ulterior, reședința regiunii s-a mutat la Proskuriv (astăzi Hmelnîțkîi). În decembrie 1927, revista TIME a relatat răscoale țărănești și muncitorești împotriva guvernului sovietic și a colectivizării, în sudul Ucrainei și în orașele Moghilău, Camenița, Tiraspol și altele. În ziarele românești au apărut informații privind trimiterea de trupe de la Moscova în regiune pentru suprimarea revoltelor, soldată cu 4000 de
Camenița () [Corola-website/Science/309323_a_310652]
-
61.16%), 1.194 evrei (15.65%), 901 români (11.81%), 710 ruși (9.31%), 68 bulgari (1.46%), 47 germani (1.27%), 9 polonezi, 5 greci, 4 cehi și 1 armean. În anul 1924, localitatea a fost centrul revoltei țărănești armate instigate și susținute de către bolșevici, cunoscute sub denumirea de Răscoală de la Tatarbunar. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]