7,853 matches
-
Erai și bătut și neodihnit, vai de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine vă mai amintiți? Comandantul ăla de la Luciu-Giurgeni, de pe Gironde, îmi scapă numele acuma, era mutat disciplinar de la Aiud... Era un țigan nenorocit, domne’! Da’ ce-am pățit eu odată acolo la soia... Povesteam despre atrocitățile din Jilava și n-am văzut caraliu’ în spate... Și am zis: Băi, sunt plutonierii ăștia din Jilava atât de avizi de sânge, încât cre’ că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bătăușii? Bătăușii cine să fie? Nu puteam știi... Ofițeri. Dar din milițieni d-ăștia am mai aflat că ne bătea și ei: a fost un sergent major, Paschia îi spunea... Și la Galați, la penitenciar, m-a mai bătut un țigan... l-am ținut minte până acu’, da’ l-am uitat. Și toate bătăile care le-am luat, numai în piept le-am luat și de la ei... Din ofițeri, țiu minte pe un ofițer care fusese comandantul închisorii la Brăila și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Promenadă. Seara biliard. Duminică, 2/14 august Vreme minunată, foarte cald. Înainte de amiază cu mama. La lunch câteva persoane. După-amiaza plimbare cu trăsura, cu mama, la Izvor. Seara dineu, D. Ghica, Busch cu soția, Mitilineu, Ph. Lippmann cu soția. Orchestra țiganilor din Oradea a cântat în curtea mică, unde s-a dansat. Foarte cald. Privit iluminatul electric de afară. Coburg a depus jurământul în Tîrnovo. Seara liniște. Luni, 3/15 august Cald. Baie, promenadă. Înainte de amiază Sturdza. După-amiaza scurtă promenadă cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1980 în București, România, fiul lui Laurențiu și Cecilia-Mariana, cu domiciliul actual în Suedia, 147 53 Tumba, Halvagen 20, 5 Tr., cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Colentina nr. 8, bl. 5, sc. 1, ap. 37, sectorul 2. 417. Țigan Daniel, născut la 4 ianuarie 1969 în localitatea Lovrin, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 72415 Grosselfingen, Schreinergasse 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Timiș nr. 14, județul Timiș. 418
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
lui Filip Ioan și Emilia, cu domiciliul actual în Austria, 4221 Steyregg., Lachstatt 41, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Adâncata, județul Suceava. 249. Manente Rodica-Daniela, născută la 28 ianuarie 1975 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Țigan Pavel și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Salzburgerstr. 341, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Badea Cartan nr. 2, județul Arad. 250. Niță Adrian, născut la 7 martie 1972 în localitatea Gheraesti, județul Neamț
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
în localitatea Reghin, județul Mureș, România, fiica lui Mateiu Rudolf-Valentin și Borbelyi Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 4850 Timelkam, Linzerstr. 39/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reghin, Str. Fagarasului nr. 12, ap. 26, județul Mureș. 267. Țigan Pavel, născut la 21 iunie 1950 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Țigan Pavel și Grosan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Mellissenweg 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Badea Cartan nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
actual în Austria, 4850 Timelkam, Linzerstr. 39/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reghin, Str. Fagarasului nr. 12, ap. 26, județul Mureș. 267. Țigan Pavel, născut la 21 iunie 1950 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Țigan Pavel și Grosan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Mellissenweg 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Badea Cartan nr. 2, județul Arad. 268. Țigan Rodica, născută la 22 iulie 1953 în localitatea Arad, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
iunie 1950 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Țigan Pavel și Grosan Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Mellissenweg 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Badea Cartan nr. 2, județul Arad. 268. Țigan Rodica, născută la 22 iulie 1953 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Rengle Rusalim și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Mellissenweg 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Badea Cartan nr. 2
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
lui Albert și Amalie, cu domiciliul actual în Germania, Aachen, Josefstr. 40. 78. Wagner Anneliese, născută la 14 ianuarie 1933 în localitatea Rupea, județul Brașov, România, fiica lui Rudolf și Gisela, cu domiciliul actual în Germania, Aachen, Josefstr. 40. 79. Țigan Ana, născută la 27 decembrie 1947 în localitatea Periam, județul Timiș, România, fiica lui Jacob și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Mainz-Kastel, Anton Zechstr. 7. 80. Szedlak Georg Paul, născut la 28 august 1968 în localitatea Viseu de Sus
HOTĂRÂRE nr. 583 din 26 octombrie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137983_a_139312]
-
la 3 aprilie 1932 în localitatea Ghiroda, județul Timiș, România, fiul lui Karniansky Francisc și Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Waldenburgerstr. 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Calugareni nr. 7, județul Timiș. 295. Țigan Daniela, născută la 28 noiembrie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Milovan-Ciuta Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 65239 Hochheim am Main, Herderstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Într. Doinei nr.
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
LISTA cuprinzând persoanele cărora li s-a aprobat renunțarea la cetățenia română în temeiul art. 26 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 , republicata 1. Glusac Cristina-Claudia, născută la 5 martie 1978 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Țigan Pavel și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Glimpfingerstr. 72, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Badea Cartan nr. 2, județul Arad. 2. Ștefan Cristian, născut la 11 februarie 1960 în București, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 7 noiembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145998_a_147327]
-
inspirație istorică, "Răzvan și Vidra" prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la "Dacia literară". Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Razvan-Voda, publicat postum în "România literară" (1852). Destinul lui Răzvan, țigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic de excepție, evoluând în situații de excepție. El va cunoaște de-a lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative ("Un rob pentr-un galben", "Răzbunarea", "Nepoata lui Motoc", "Încă un pas", " Mărirea
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
pătimașa pentru Vidra, si un patriotism fierbinte ("Fie pâine cât de rea / Tot mai dulce mi se pare / Când o știu din țară mea!"); slăbiciunea pentru putere și mărire, sub influența Vidrei, duc la căderea fulgerătoare cu sentimentul inferiorității rasiale ("Țigan!...Țigan!..."). Hașdeu îmbogățește literatura română cu un personaj feminin de referință, reflectând ideile înaintate ale autorului. Vidra este un personaj complex, viguros, o femeie voluntară, ambițioasă, cu gustul măririi. Aparținând neamului "acelui groaznec bărbat / Care numai c-o-mvâncire patru domni a
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
pentru Vidra, si un patriotism fierbinte ("Fie pâine cât de rea / Tot mai dulce mi se pare / Când o știu din țară mea!"); slăbiciunea pentru putere și mărire, sub influența Vidrei, duc la căderea fulgerătoare cu sentimentul inferiorității rasiale ("Țigan!...Țigan!..."). Hașdeu îmbogățește literatura română cu un personaj feminin de referință, reflectând ideile înaintate ale autorului. Vidra este un personaj complex, viguros, o femeie voluntară, ambițioasă, cu gustul măririi. Aparținând neamului "acelui groaznec bărbat / Care numai c-o-mvâncire patru domni a răsturnat
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
urban-rural), activități etc. Structura etnică. Populația țării noastre este compusă majoritar din români (aproape 90%), ceea ce îi conferă României statutul de stat național unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorități naționale, dintre care mai numeroase sunt, în prezent, maghiarii și țiganii. Maghiarii sunt prezenți mai ales în Transilvania (fiind majoritari în județele Harghita și Covasna), iar țiganii sunt prezenți pe tot cuprinsul țării. Dintre celelalte minorități, un efectiv mai însemnat înregistrează: germanii, cu două concentrări mai mari: în sudul Transilvaniei (sașii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
îi conferă României statutul de stat național unitar. Alături de români trăiesc mai multe minorități naționale, dintre care mai numeroase sunt, în prezent, maghiarii și țiganii. Maghiarii sunt prezenți mai ales în Transilvania (fiind majoritari în județele Harghita și Covasna), iar țiganii sunt prezenți pe tot cuprinsul țării. Dintre celelalte minorități, un efectiv mai însemnat înregistrează: germanii, cu două concentrări mai mari: în sudul Transilvaniei (sașii) și în Banat (șvabii); slavii: ucraineni, ruși și lipoveni (în nordul țării și în Delta Dunării
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mare densitate a populației (loc./km2): Prahova - 185; Iași - 148; Galați - 144. județele cu cea mai mică densitate a populației (loc./km2): Tulcea - 32; Caraș-Severin - 44; Harghita - 52. structura etnică (recensământul din 1992): români - 89,4%; ma ghiari - 7,1%; țigani - 1,7%; germani - 0,5%; ucraineni - 0,3%. structura pe medii (1998) populația urbană - 55%; populația rurală - 45%. POPULAȚIA 73 Copii în costume populare românești Creșterea efectivului populației urbane s-a datorat unor factori cum sunt: sporul natural al populației
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
natural al României este de: 3. Așezările permanente se întâlnesc în România până la: a) 1 250 m; b) 1 500 m; c) 1 600 m; d) 1 000 m. 4. Cea mai numeroasă minoritate națională o reprezintă : a) germanii; b) țiganii; c) maghiarii; d) ucrainenii; e) sârbii. 5. Cei mai mulți români din afara teritoriului țării trăiesc în: a) Republica Moldova și Ucraina; b) Bulgaria; c) Statele Unite ale Americii; d) Australia. II. Explicați, pe baza datelor din tabe lul de la pagina 70 și a cunoștințelor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
găsi de cuviință s ă c ânte ceva. Dar Griga Lăzărel își astupă urechile cu spaimă și, mergând spre ușă și dând o de perete, făcu semn la lă utarii lui, care de mult așteptau să pășească înainte. Strecurându-se țiganii cu diblele și cu țimbala lor, încep ură a câ nta o melodie care nu fermecă deloc urechile abatelui; totuși, întovărășind-o cu vinul neprețuit, o găsi acceptabilă și în armonie cu pădurile și sălbăticiile săracei Moldove. Mai mult decât
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mai mult decât suspinurile și plângerile instrumentelor îl interesau chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și felurit colorate și gurile lacome cu dinți albi de fiară tânără. „De ce-or fi suspinând așa acești țigani, se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii m ei? De ce mai ales plânge acest popă, cu coama împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cei care au protestat în Piața Universității, sau în altă parte, „ciumpalaci și viermi” După cum vedeți, stimați cititori, vocabularul grotesc, trivial, este permanent folosit ca și al jupânului care îi numește pe gazetarii ce nu-i ridică osanale, „găozari, sau țigani împuțiți”. Probabil, că șefii statelor din cadrul U.E. și chiar președintele american, Barack Obama ar trebui să se inspire din limbajul colorat al lui Traian Băsescu și al celor din anturajul său. Când Traian Băsescu tace o săptămână sau două, această
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
răcoarea contrastantă cu arșita din jur. În ciuda acestui fapt, nu stie nimic despre țigănci, nici măcar când și de unde au venit. Întrebare tulburătoare, căci deschide spațiul presupunerilor, al irealului și are corespondența directă cu semnificațiile titlului. Cine sunt țigăncile? Cine sunt țiganii, ne-am putea întreba, cu puterile lor ciudate? Misterul care planează asupra acestui neam poate fi esențial, în nuvelă, pentru definirea unei serii întregi de fapte literare. Ov. S. Crohmalniceanu are o teorie aparte într-un text science-fiction, Zece triburi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care le-ar justifica oarecum. În această situație, apărarea de o lovitură de stat poate să fie ea însăși un antrenament în vederea momentului tragic îndelung așteptat. Cea mai puțin justificată rămâne înscenarea unei astfel de lovituri pentru a mai speria țiganii și pegra, despre care vorbea cu năduf eroul ultimului puci de la București. Gândul că ai putea pierde imunitatea pe care o dă puterea poate să ducă totuși la nebunie. Să te facă să-ți înfrunți la propriu dușmanii îngropați în
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
n-a reușit să-și atingă ținta. Nici Ștefan Aug. Doinaș nu era printre noi, dar asta nu i-a împiedicat pe ziariștii parizieni prezenți la acea manifestare să-l acuze de rasism pentru că a folosit într-un articol cuvântul țigan. Nu știu dacă totul pornise de la ei sau fuseseră îndoctrinați de cineva din România, dar nu mai contează. Dacă Doinaș a fost judecat în absență că nu-i iubește pe romi, romii aflați la fața locului s-au bucurat de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
deoarece rromii de regulă nu dețin funcții importante în administrație și politică. Reperele esențiale sunt numărul de galbeni pe care-i are soția la gât, mașina și toaleta celor care participă la eveniment. Banii de hârtie nu sunt prieteni ai țiganilor și aceștia evită păstrarea bogăției și a averilor în asemenea formă. Există o tradiție încetățenită de numeroasele reforme și instabilități politice și monetare care, mai ales în trecut, au provocat pagube importante. Pe ansamblu, darul de nuntă la români este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]