16,963 matches
-
organizare și funcționare sau de practici academice este prezent. Organizarea cunoașterii urmează diviziunea academică clasică pe discipline bine separate și apărate de granițe intangibile. Ori de câte ori se pune problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
problema înființării unor noi catedre sau a unui nou program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de dezvoltare. Dacă un nou domeniu apare la periferia unuia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
program de studii, valorile academice de consacrare disciplinară sunt activate și o dispută aprigă se declanșează. Granițele disciplinare sunt mai puternic vizualizate, științificitatea cunoașterii este mereu chestionată, volumul și valoarea comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de dezvoltare. Dacă un nou domeniu apare la periferia unuia deja consacrat, acceptabilitatea sa academică este mai probabilă. Dacă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de dezvoltare. Dacă un nou domeniu apare la periferia unuia deja consacrat, acceptabilitatea sa academică este mai probabilă. Dacă însă pretinde că e un nucleu disciplinar nou, să zicem de genul științelor comunicării, acceptabilitatea sa va trece printr-o golgotă academică îndelungată. Chiar și după acceptare, va fi tratat ca un domeniu „soft”, cu o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dezvoltare. Dacă un nou domeniu apare la periferia unuia deja consacrat, acceptabilitatea sa academică este mai probabilă. Dacă însă pretinde că e un nucleu disciplinar nou, să zicem de genul științelor comunicării, acceptabilitatea sa va trece printr-o golgotă academică îndelungată. Chiar și după acceptare, va fi tratat ca un domeniu „soft”, cu o semiștiințificitate ce trebuie să-l păstreze în periferia mai îndepărtată de nucleul academic tare. Acest academism al diviziunii cunoașterii nu este însă singular. El își asociază
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să zicem de genul științelor comunicării, acceptabilitatea sa va trece printr-o golgotă academică îndelungată. Chiar și după acceptare, va fi tratat ca un domeniu „soft”, cu o semiștiințificitate ce trebuie să-l păstreze în periferia mai îndepărtată de nucleul academic tare. Acest academism al diviziunii cunoașterii nu este însă singular. El își asociază alte valori și principii, de genul autonomiei instituționale și al libertăților academice nelimitate, al armonizării instrucției cu cercetarea, ultima având în mod clar și definitiv preeminență, al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
soft”, cu o semiștiințificitate ce trebuie să-l păstreze în periferia mai îndepărtată de nucleul academic tare. Acest academism al diviziunii cunoașterii nu este însă singular. El își asociază alte valori și principii, de genul autonomiei instituționale și al libertăților academice nelimitate, al armonizării instrucției cu cercetarea, ultima având în mod clar și definitiv preeminență, al valorizării cercetării fundamentale, detașate de aplicativ, și al diminuării până la limită a oricăror servicii sociale pentru comunitate. Universitatea tradițională se vrea a fi consacrată propriilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instrucției cu cercetarea, ultima având în mod clar și definitiv preeminență, al valorizării cercetării fundamentale, detașate de aplicativ, și al diminuării până la limită a oricăror servicii sociale pentru comunitate. Universitatea tradițională se vrea a fi consacrată propriilor reguli și valori academice, fără limite de timp și spațiu. Ea își fixează prioritățile și ritmurile, orice ingerință din afară fiind profund suspectată. Din perspectiva universității tradiționale, este de datoria statului să finanțeze învățământul superior ca bun public, iar generozitatea publică nu poate avea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată Academism
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată Academism: - diviziune academică a cunoașterii pe discipline consacrate și separate prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea și preeminența cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată Academism: - diviziune academică a cunoașterii pe discipline consacrate și separate prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea și preeminența cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale de educație superioară și pentru maximizarea profitului financiar. Premisele apariției și funcționării universității de piață sunt: a) cererea tot mai mare de diplome universitare; b) reticența universităților tradiționale de a părăsi elitismul meritocratic și de a flexibiliza rigiditatea diviziunii academice a cunoașterii; c) liberalizarea pieței serviciilor, inclusiv a diplomelor universitare. O universitate de piață prospectează domeniile în care cererea de diplome universitare e mai mare, costurile de instruire sunt minime, iar universitățile tradiționale nu se extind. După identificarea oportunității de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
studenților în schimbul plății taxelor de studii. Selecția studenților este, cel puțin în stadiul inițial al funcționării, una negativă: preia acei studenți care nu au calificările corespunzătoare accederii în universitatea tradițională. De regulă, se bazează pe un nucleu minim de personal academic propriu, în jurul căruia mobilizează temporar cadre din universități tradiționale sau din alte organizații ale cunoașterii. Transmiterea cunoașterii, în forma clasică a expunerilor ex-cathedra sau la distanță prin intermediul TIC, este activitatea astfel organizată încât să asigure simpla reproducere cognitivă. Chiar dacă se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
astfel organizată încât să asigure simpla reproducere cognitivă. Chiar dacă se prezintă ca organizație non-profit, funcționarea este întru totul similară ca a uneia pentru profit, întrucât proprietarul este unic, iar cheltuielile și investițiile sunt minime. Conducerea este de timp managerial-corporatist. Colegialitatea academică este cvasi-inexistentă, autonomia este corporatist-privată, adaptarea la piață este regulă și principiu unic. Universitatea de piață Academism oportunist centrat pe piața calificărilor universitare: - programe de instruire în domenii cu cerere de instruire universitară mare și costuri de funcționare minime; - detașare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este corporatist-privată, adaptarea la piață este regulă și principiu unic. Universitatea de piață Academism oportunist centrat pe piața calificărilor universitare: - programe de instruire în domenii cu cerere de instruire universitară mare și costuri de funcționare minime; - detașare de cercetare; - personal academic minim cu o periferie de împrumut; - satelizează universitățile tradiționale pentru expertiză și personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă a serviciilor sociale pentru studenți sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
costuri de funcționare minime; - detașare de cercetare; - personal academic minim cu o periferie de împrumut; - satelizează universitățile tradiționale pentru expertiză și personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă a serviciilor sociale pentru studenți sau comunitate. Detașare de piața muncii. Universitatea tranzitorie sau reflexivă Universitatea tranzitorie sau reflexivă este cel mai greu de descris, întrucât dimensiunile pe care le-am invoca pentru a o caracteriza iau de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o caracteriza iau de fapt forma unui continuum de variație pe care fiecare gen de schimbare se situează la un nivel sau altul în diverse instituții de învățământ superior. Să considerăm totuși unele configurații ale celor mai reprezentative dimensiuni. Diviziunea academică a cunoașterii include încă disciplinele tradiționale, însă, în noul context, ponderile artelor liberale de genul filosofiei, literelor, istoriei și artelor sunt în recul, științele tari și cele inginerești tradiționale sunt tot mai puțin atractive, domeniile profesionale de tip vocațional (dreptul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
administrației la studii culturale europene sau americane. Apar programe de studii într-o combinatorică din ce în ce mai diversă: economia cu dreptul și cu managementul; electronica și optica; administrația cu managementul și cu afacerile private sau publice; fizica și medicina etc. Noua diviziune academică a cunoașterii separă și în același timp unifică. O universitate cu o varietate nelimitată de programe de studii ar fi totuși instabilă, pândită de puternice mișcări centrifuge. De aici, nevoia de a aserta ideea integratoare de universal, adică de universitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
arhipelaguri de cunoașteri unite prin multiple legături. Studenților li se cultivă mult mai puțin identitatea disciplinară. Ei sunt socializați cu condițiile de identificare cu problematici cognitive și aplicative mereu extensibile și tot mereu gata de aprofundare. Înaintarea studenților în studiile academice e tot mai puțin o cale către specializarea disciplinară cât mai restrânsă și mai aprofundată și tot mai mult una de aprofundare a managementului de producere a cunoașterii, de operare cu relațiile dintre insule cognitive și de prospectare a aplicativității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot mai mult una de aprofundare a managementului de producere a cunoașterii, de operare cu relațiile dintre insule cognitive și de prospectare a aplicativității practice. De-a lungul continuumului acestei dimensiuni, unele universități preferă să se situeze de partea diviziunii academice tradiționale, pe când altele experimentează rapid noile combinații disciplinare. Primele sunt stabile până la osificare, ultimele sunt prinse într-un haos al multiplicărilor de programe specializate de studii pe care poate doar lipsa de finanțare le-ar limita. Universitatea tranzitorie, fiind reflexivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
studiu”, semne distincte ale instabilității universității tranzitorii. Între instruire și cercetare, universitatea tranzitorie pendulează cu amplitudini din ce în ce mai mari. Modelul european de universitate este deocamdată considerat a fi cel al armonizării humboldtiene, în care numai instruirea bazată pe cercetare este propriu-zis academică. În aria anglo-saxonă sau americană, separarea opțiunilor pentru instruire și cercetare în universități a ajuns să fie tot mai mult acceptată și dorită, astfel că universitățile centrate exclusiv pe instruirea de calitate nu sunt neapărat inferioare celor care se focalizează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cercetare ar putea avea originea în sensurile acordate cercetării. Unde începe și unde se termină cercetarea autentică este o întrebare tot mai des pusă, fără a avea încă un răspuns univoc. Pentru unii, analiza scolastică (scholarship, în engleză), de tip academic clasic, ce constă în organizarea și reorganizarea cunoașterii existente, a prospectării unor sensuri ascunse sau a adăugirii de noi sensuri, ar fi parte a cercetării. La fel și analizele cu efecte aplicative, care, raportate la universul empiric, ar descoperi noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tare, de descoperire a noului și de construcție de inovații, inclusiv cu rosturi aplicative, atunci este greu de admis că în orice universitate se face cercetare. Simpozioane, sesiuni de comunicări și altele de acest gen ne apar ca simple jocuri academice cu cunoașterea deja produsă, dar nicidecum ca forme de manifestare a cercetării științifice autentice. Optimul „eficienței Pareto” de alocare a timpului și responsabilităților va solicita în mod necesar, așa cum am văzut deja, sacrificarea unei componente pentru realizarea de calitate a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
manifestare a cercetării științifice autentice. Optimul „eficienței Pareto” de alocare a timpului și responsabilităților va solicita în mod necesar, așa cum am văzut deja, sacrificarea unei componente pentru realizarea de calitate a celeilalte. Deocamdată, universitatea tranzitorie fie se ascunde sub perfidia academică tradițională și pretinde că face și instruire, și cercetare, când de fapt face doar instruire, fie optează tranșant pentru cercetare, selectează în mod elitist studenții și subsumează instruirea cercetării. Prestigiul se situează clar de partea ultimelor, iar piața diplomelor universitare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar piața diplomelor universitare le supraevaluează pe cele emise de universitățile de cercetare. Oricum, universitățile tranzitorii se află în relații echivoce cu cercetarea și nu mai pot rămâne pentru mult timp într-o astfel de stare. Autonomia universitară și libertățile academice sunt departe de a-și fi pierdut actualitatea. Instanțele care le mențin acum în configurarea profilului universității tranzitorii sunt drepturile de proprietate intelectuală și construcția relațiilor colegiale dintre universitari. Partajarea drepturilor de proprietate intelectuală între cercetător, finanțator și universitate nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]