9,186 matches
-
discursul jurnalistic, însă temele prezentate nu se reduc la acest domeniu sobru, ci cuprind și acele evenimente considerate atractive și determinate cultural, precum accidente, cutremure sau crime. Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar, chiar dacă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Determinarea tematicii interesante pentru acest tip de discurs are în subsidiar caracteristica actualității. Actualitatea reprezintă acea trăsătură a discursului jurnalistic de a privilegia prezentul, ancorând consumatorul în realitatea socio-politică și economică a unui timp și a unui spațiu. Informațiile de actualitate sunt cele de pe parcursul zilei în curs și a celei precedente, dar, chiar dacă evenimentul s-a produs într-un trecut mai îndepărtat, el poate fi temă în discursul jurnalistic, cu condiția ca efectele respectivului eveniment să se manifeste încă. Aceasta
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
arătat, obligatoriu aria spațiului public, relativă la o comunitate anume, plus alte evenimente a căror selecție este determinată cultural. Dar, în cazul acestei selecții, conținutul rezultat trebuie să respecte, pentru a-și păstra identitatea, criteriile completitudinii prezentării spațiului public și actualității. II.2.2.2. Așezarea atractivă Adresându-se unor categorii largi de public, seducția presupune un anumit grad de accesibilitate a informațiilor și comentariilor, atât la nivelul conținutului, cât și al formei discursului jurnalistic. Rezultă, astfel, o simplitate a discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unor evenimente existente în realitate și în corespondență cu aceasta și, în cazul opiniilor, la asigurarea caracteristicilor argumentabilității și acceptabilității. Raționalitatea exprimă necesitatea utilizării unor raționamente valide, în timp ce interesul publicului se referă la prezentarea spațiului public, prin raportare la condițiile actualității și proximității temei. În sfârșit, prin așezarea atractivă am înțeles mijloacele jurnalistice specifice și tehnicile retorice utilizate în organizarea textului. Discursul jurnalistic nu se poate defini complet doar prin caracteristici ale textului, ci este nevoie și de o examinare a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ale jurnalismului audio-vizual: simplitate, limbaj cotidian, accesibilitate. Astfel, organizarea informației este mai ușor de urmărit. Ziarele sunt periodice tipărite pe hârtie de calitate medie. Pot fi locale, regionale sau naționale. Ele își propun să ofere o perspectivă de ansamblu asupra actualității, cu excepția celor strict specializate asupra unui domeniu anume. În altă ordine de idei, ziarul este o tipăritură alcătuită din 4 până la peste 100 de pagini. Revistele sunt publicații cu apariție săptămânală sau lunară și, de obicei, sunt naționale. Sunt tipărite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sunt problematice din punct de vedere juridic sau moral"86. Ea vizează demontarea de mecanisme ascunse în încercarea de a oferi o explicație care nu se impune de la sine. Jacques Mouriquand distinge între mai multe tipuri de anchete: ancheta de actualitate, ancheta de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de mecanisme ascunse în încercarea de a oferi o explicație care nu se impune de la sine. Jacques Mouriquand distinge între mai multe tipuri de anchete: ancheta de actualitate, ancheta de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ancheta de fapt divers, ancheta magazin, ancheta de investigație 87. Ancheta de actualitate presupune o investigație de moment asupra unui eveniment. Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la analiza unor situații care nu mai țin de actualitatea imediată, dar care se constituie din teme generale de interes uman (divorțul, boala, stresul, vacanța), a căror abordare este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Regula de bază este aici rapiditatea. În cea de fapt divers, se analizează o categorie mai puțin structurată a actualității, relevată de evenimente precum crime, scandaluri, starea vremii. Ancheta magazin trimite la analiza unor situații care nu mai țin de actualitatea imediată, dar care se constituie din teme generale de interes uman (divorțul, boala, stresul, vacanța), a căror abordare este, în conținut, serioasă, iar în formă, facilă. În sfârșit, în ancheta de investigație se prezintă evenimentele importante și neașteptate, marile cazuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
forma discursului. IV.3. Manipularea interesului Construcția textului discursului jurnalistic ține cont de preocuparea pentru menținerea trează a interesului publicului. În acest sens, temele trebuie să fie cât mai captivante pentru public. Caracterul seducător al conținutului este determinat de caracteristicile actualității și completitudinii prezentării și comentării spațiului public. Manipularea poate să apară atunci când se intervine prin exagerarea și micșorarea importanței unor evenimente sau categorii de informații. La intersecția dintre caracteristicile interesului și procedeele de transformare ale acestuia regăsim tehnicile de manipulare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
apară atunci când se intervine prin exagerarea și micșorarea importanței unor evenimente sau categorii de informații. La intersecția dintre caracteristicile interesului și procedeele de transformare ale acestuia regăsim tehnicile de manipulare reunite în tabelul următor: Tehnici de transformare Caracteristici Exagerare Micșorare Actualitatea temelor prezentate Supralicitarea unor evenimente Minimalizarea unor evenimente Completitudinea prezentării spațiului public Evenimențialitatea Tabloidizarea Această sistematizare s-a realizat prin gruparea unor niveluri diferite de analiză: descrierea unui eveniment singular și prezentarea în ansamblu a spațiului public. Astfel, primul nivel
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este de asemenea un factor care poate determina ideea că acea intervenție este importantă. Se pot găsi în societatea românească câteva exemple reprezentative de persoane care au căpătat vizibilitate socială printr-o simplă expunere publică. Nici calitatea discursului și nici actualitatea temei nu ar fi justificat prezența respectivei secvențe pe canalele media. Acele prezențe, repetate, au determinat impunerea persoanelor respective ca fiind de prim plan. Factorul timp mai poate fi folosit pentru a obține o distorsiune, întrucât durata unei secvențe contează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nivel, manipularea presupune transformarea scopului real al discursului jurnalistic. Această formă de distorsiune este dată de camuflarea discursului propagandistic în discurs jurnalistic. Un anumit tip de intervenție în condițiile de producere poate face ca o informație să devină eveniment de actualitate când, de fapt, acea informație a fost creată de mecanismul de propagandă al unui partid sau altul. Această camuflare transformă discursul jurnalistic într-unul obedient puterii, pus în slujba legitimării ei. Camuflarea este manipulare pentru că există intenția de a schimba
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și în alt mod această tentativă de demitere. Aceasta a fost destinată pentru a „testa” reacția opiniei publice interne și în special a celei externe. Politica de securitate colectivă promovată de ministrul de externe român nu mai era considerată „de actualitate” și se dorea revizuirea politicii externe românești datorită creșterii influenței germane în Europa. Politica titulesciană devenise astfel un adevărat „baraj” pentru puterile revizioniste ale vremii. Desprindem în continuare alți factori care au dus la înlăturarea lui Titulescu. O cauză a
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
13/28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice 80, iar Tratatul de la Paris de 77 George G. Potra, Pro memoria, în „Adevărul literar și artistic”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002, p. 8. 78 Ion Grecescu, Actualitatea conceptelor lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, (coord. Ion Grecescu), București, Editura Regina din Arcadia, 2007, p. 19. la 28 octombrie 1920, care urma să
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și, personal contra lui Titulescu“, prin intermediul unor personalități precum Alexandru Vaida Voievod sau Octavian Goga128. În concluzie, putem afirma că demiterea lui Nicolae Titulescu a avut trei cauze fundamentale: politica de securitate colectivă promovată de acesta, considerată ca nemaifiind „de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Cu momentul demiterii lui Titulescu se încheia o etapă importantă a diplomației românești și
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
era una de izolare. România, în viziunea sa, nu putea fi “ruptă” de contextul european al vremii. Această idee titulesciană o regăsim în următoarea afirmație a marelui diplomat român: “de la național prin regional spre universal”. Folosind o formulă de mare actualitate putem spune că Titulescu dorea “integrarea României în Europa”. Nicolae Titulescu considera Societatea Națiunilor o “tribună” de la care toate statele aveau posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu soluțiile propuse pentru rezolvarea diferitelor probleme internaționale. Cele două mandate
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
premisă fundamentală a realizării scopului acestei conferințe. În ceea ce privește demiterea lui Nicolae Titulescu din funcția de ministru de externe al României considerăm că acest moment a avut trei cauze majore: politica de securitate colectivă promovată de Titulescu considerată ca nefiind “de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind “prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Din analiza reacției presei românești și străine în urma destituirii diplomatului român desprindem concluzia potrivit
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
întrerupte la 13 / 28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice 4, iar Tratatul de la 1 George G. Potra, Pro memoria în “Adevărul literar și artistic ”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002, p.8. 2 Ion Grecescu, Actualitatea conceptelor lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, ( coord. Ion Grecescu Ă, București , Editura Regina din Arcadia, 2007, p.19. 3 Nicolae Titulescu , Documente diplomatice, (colectiv
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Dobrinescu Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991. 14. Grecescu Ion, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Cluj -Napoca, Editura Fundației Culturale Pro Maramureș Dragoș - Vodă, 2003. 15. Idem, Actualitatea conceptelor lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, (coord. Ion Grecescuă, București, Editura Regina din Arcadia, 2007. 16. Idem, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
întrerupte la 13 / 28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice 4, iar Tratatul de la 1 George G. Potra, Pro memoria în “Adevărul literar și artistic ”, anul XI, nr.605, 19 februarie 2002, p.8. 2 Ion Grecescu, Actualitatea conceptelor lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, ( coord. Ion Grecescu Ă, București , Editura Regina din Arcadia, 2007, p.19. 3 Nicolae Titulescu , Documente diplomatice, (colectiv
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Dobrinescu Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991. 14. Grecescu Ion, Nicolae Titulescu. Concepție juridică și diplomatică, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Cluj -Napoca, Editura Fundației Culturale Pro Maramureș Dragoș - Vodă, 2003. 15. Idem, Actualitatea conceptelor lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la nașterea lui Nicolae Titulescu, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, (coord. Ion Grecescuă, București, Editura Regina din Arcadia, 2007. 16. Idem, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
acreditat cu meritul de a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului stat dacic. Programul de unire a celor trei principate românești a fost rezemat pe o nouă concepție a națiunii, înțeleasă în sensul modern, ca popor purtător de suveranitate. Moise Nicoară exprimă sugestiv această nouă semantică a națiunii atunci când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente marmoreane ale trecutului național, gravate cu litere de aur, manualele de istorie se prefac în actualitate în cărți de nisip. Faptele se topesc în interpretări, certitudinile se preschimbă în agnosticism, Istoria (cu majusculă) preia formele unei povești. Mitu et al. (1999) îi invită pe cititori să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8, subl. n.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, să se închiză în zidurile unei vechi mănăstiri și să treacă, într-o reflecție de zile întregi, în revistă trecutul țării și al strămoșilor, ca, față cu zgomotul asurzitor al actualității, să-și deschiză urechea sufletească în liniște și în tăcere legendei trecutului. Există încă în manuscris o carte românească numită Ceasornicul Domnilor care cuprinde în mai multe volume atât înfățișări din viața trecutului cât și norme de virtute și înțelepciune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]