9,828 matches
-
care includea și prezentarea raportului referitor la presa din România. Responsabilii presei catolice din România și episcopii din întreaga țară cunoșteau problemele și nevoile presei catolice românești, precum și ce era necesar pentru ca aceasta să se dezvolte și să aibă o amploare semnificativă. Aceste dificultăți (în primul rând lipsa de unitate, inexistența unui cotidian reprezentativ în București care să trateze inclusiv probleme politice, lipsa unor organizații catolice de presă la nivel național) nu au fost depășite, iar planurile de dezvoltare au eșuat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de modul de raportare la problemele contemporane. Acest eveniment a fost unul adresat specialiștilor catolici din domeniul presei, fiind astfel unul intern, spre deosebire de Expoziția mondială a presei catolice, care s-a adresat întregii lumi, dorind să se evidențieze performanțele și amploarea presei catolice. Ca urmare a participării la Congres, publicațiile din România au preluat "agenda" discutată la această întâlnire și în perioada următoare. Aceste concepții și teme, dezbătute în cadrul evenimentului (lupta împotriva comunismului, contestarea francmasonilor etc.) s-au regăsit ulterior în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din motivele abordării diferite a celor două evenimente fiind faptul că primul a fost o manifestare internă, adresată responsabililor și specialiștilor presei din cadrul Bisericii Catolice, pe când cea de a doua (expoziția) era organizată tocmai pentru a se prezenta tuturor dezvoltarea, amploarea și reușitele presei catolice din lumea întreagă; iată una dintre motivații: "Expoziția sărbătorește puterea tiparului catolic din lumea întreagă. Arma Veritatis stă scris în unele colțuri și pe fruntea multor pavilioane"832. Perioada inițială prevăzută pentru desfășurarea acestei manifestări a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea întreagă; iată una dintre motivații: "Expoziția sărbătorește puterea tiparului catolic din lumea întreagă. Arma Veritatis stă scris în unele colțuri și pe fruntea multor pavilioane"832. Perioada inițială prevăzută pentru desfășurarea acestei manifestări a fost aprilie-octombrie 1936, însă datorită amplorii și importanței majore, aceasta s-a deschis pe 12 mai 1936 și s-a încheiat la 31 mai 1937833. Expoziția a urmărit în special unificarea și coordonarea unitară a presei catolice din lumea întreagă. Ea a avut loc în Vila
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aparținând ordinelor din toate țările și s-a adresat responsabilului Congregației Sacra Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și care a reunit întreaga comunitate de presă catolică, cu toate riturile și congregațiile misionare, nu s-a putut realiza fără conlucrarea tuturor instituțiilor ierarhice catolice, care până atunci nu se ocupaseră de același domeniu și care colaboraseră doar ocazional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți în cel mai bun mod posibil de participarea română la expoziție"849. Organizarea unui eveniment de o amploare și de o importanță atât de mare cum a fost Expoziția mondială a presei catolice (girată de implicarea directă a Papei) a scos la suprafață numeroase probleme; acestea au fost rezolvate însă printr-o pregătire minuțioasă și printr-o cooperare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Arhiepiscopul a realizat o critică internă și a menționat că presa catolică din România s-a confruntat cu o serie de probleme, în primul rând de ordin financiar; însă altă o dificultate majoră a fost și nivelul calitativ scăzut și amploarea modestă a acestor publicații, cauzate de lipsa de unitate ce a avut la bază orgoliile personale, lipsa unor specialiști și profesioniști care să se ocupe doar cu această activitate; toate au dus la editarea unor "fițuici inutile și slabe". Această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor specialiști, lipsa unității, inexistența unui plan bine întocmit și a unei viziuni unitare și planificate, dar și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întrunit la Oradea în 21-22 noiembrie 1931) a autorizat Comitetul diecezan aflat sub patronajul ÎPS Dr. Valeriu Traian Frențiu ca, împreună cu mai mulți membri cooptați din toate comitetele diecezane ale AGRU, să prezinte propuneri concrete cu privire la organizarea unui cotidian de amploare la București 908. Fiind convinși că reușita proiectului depindea în primul rând de susținerea și sprijinirea lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu România, volumul 20/1932-1939, f. 338-339. 808 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Teză de doctorat, 2005, pp. 70-86. 809 Precizările anterioare au fost necesare, deoarece s-au aflat în strânsă legătură cu manifestarea, amploarea și reprezentarea presei catolice din România la evenimentele mondiale ale presei catolice(așa cum au fost Congresul și Expoziția mondială a presei catolice). 810 Ne referim la ziarul Albina, apărut în 1921, cu sprijinul financiar direct al Vaticanului și cu implicarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
externă (induși de contextul internațional/regional). Situații care pot genera crize regionale sau internaționale pot rezultă din apariția și proliferarea unor tendințe de revizuire a teritoriilor/frontierelor unor state (a se vedea conflictul israeliano-palestinian), emigrația masivă spre țări puternice,200 amploarea traficului de droguri, mărfuri, crimă organizată, extremism politic și etnic, fundamentalism religios, terorism internațional etc. Conform teoreticienilor se pot identifica trei categorii de zone de crize: zone anacronice (sau tradiționale), zone de crize induse, zone de crize aleatorii (sau în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
considerați a fi: menținerea divizării lumii arabe și activarea unor mișcări intolerante (de origine etnico-religioasă), susținerea mișcării Hezbollah (care s-a afirmat că mișcare teroristă), dar și a altor rețele 226 teroriste noi care s-au desprins din cele existente, amploarea fundamentalismului islamic și menținerea acestuia ca principal factor de destabilizare în zona (mișcare recunoscută ca fiind practicanta a terorismului de tip religios). Având ca reper realitățile momentului putem conchide că în prezent criză arabo-israeliană este departe de a fi încheiată
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
relațiilor bilaterale (marcate de lungă tutela siriană asupra Libanului); la 27 decembrie, Israelul a lansat o operațiune aeriană (Operation Cast Lead, lansată cu scopul de a opri tirurile cu rachete din teritoriul palestinian, controlat de mișcarea islamistă Hamas) de o amploare fără precedent în Fâșia Gază de la ocuparea Teritoriilor Palestiniene (în 1967), împotriva Hamas (în condițiile în care, la 19 decembrie, expirase fragilul armistițiu de pace încheiat între Hamas și Israel, pentru o perioadă de șase luni).359 La 3 ianuarie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
XII-lea, în Franța. Mai târziu, în Anglia, se extind schimburile de mărfuri pe baza eșantioanelor, mai ales pentru nevoile armatei. Asemenea practici au fost utilizate și în Asia, Europa și America, începând cu secolele XVI și XVII, cu mare amploare în secolul XIX. În Japonia, în secolul al XVII-lea, au apărut „tichetele de orez”, care erau documente de depozit, în baza cărora se vindea orezul de către proprietarii de teren, care era obținut prin renta în natură, ce se aplica
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
conducere ale bursei de mărfuri sunt stabilite în Statutul și Regulamentul bursei. Conducerea bursei de mărfuri este asigurată de Comitetul bursei, care se alege anual din cadrul membrilor bursei. Comitetul bursei alege un președinte și mai mulți vicepreședinți, în concordanță cu amploarea activităților desfășurate la bursă. Comitetul bursei are în atribuții următoarele activități legate de organizarea și funcționarea administrativă a burselor: - respectarea uzanțelor stabilite prin Statutul și Regulamentul bursei; - fixarea programului de funcționare a bursei; - numirea salariaților bursei; - convocarea și conducerea adunărilor
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
Bursei de Valori în România. Prima lege bursieră mai importantă prevedea deschiderea oficială a bursei la 1 ianuarie 1882, însă, datorită crahului de pe piața franceză, des- chiderea s-a realizat la 1 decembrie 1882. Activitatea bursei de comerț a luat amploare abia după primul război mondial. Existența unei abundențe de bani pe piață (inflația fiind ridicată), precum și multitudinea de societăți pe acțiuni nou înființate, au determinat orientarea posesorilor de economii către plasamentele în titluri. A fost o perioadă de îmbogățire rapidă
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
negociate, care se mai numesc și prețuri „spot”. Acest tip de operațiuni presupun lichiditatea pieței, care la rândul ei este condiționată de o serie de factori interdependenți, între care mai importanți sunt : - dimensiunea cererii, care trebuie să se caracterizeze prin amploare și continuitate; - ușurința stabilirii cantității și calității mărfii respective; - eficiența păstrării stocurilor, proces ce ia în calcul costurile aferente depozitării, riscul de deteriorare a calității, existența și costul serviciilor de asigurare, modul de finanțare a stocurilor și riscul schimbărilor de
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
accelerează procesul de echilibrare a pieței și încurajează intrarea pe piață a unor furnizori. Dacă modificarea prețului ar întârzia până la apariția reală a unei lipse de mărfuri pe piață, atunci fluctuația prețurilor ar fi mult mai bruscă și de o amploare mai mare. În același timp, rezolvarea lipsei de mărfuri de pe piață ar lua mai mult timp. În mod similar, la o anumită marfă, ei vor vinde contractele la termen pentru acea marfă și astfel prețurile vor scădea înainte ca surplusul
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de iconodulia care începea să capete contur. Orgoliul său a fost atât de mare, încât, aproape concomitent cu P. Georgescu, prefațează o ediție maioresciană ce poartă titlul Din Critice. în tratatul de istorie din 1964, prima sinteză colectivă de mare amploare din istoriografia română, nu este deloc înregistrată dezbaterea din presa literară. Este posibil să fi fost dat la tipar înainte de a fi receptate ecourile reabilitării. Un indiciu l-ar putea constitui dezbaterile privind macheta volumului IV, încheiate încă din 1961
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
densitate ideatică, făcându-se remarcat printr-o eseistică expresivă și consistentă, întâlnită și la Al. Paleologu. Remarcăm în mod special o monografie consacrată preocupărilor de istorie ale „Junimii”, apărută în 1976 sub semnătura istoricului Al. Zub, fiind singura lucrare de amploare ce surprinde interesul pentru istorie al unei societăți culturale românești. Autorul s-a remarcat prin profunzimea erudită și frumusețea interpretărilor, acoperind un mare gol, completând sinteza cu alte studii și articole, ce au analizat „Junimea” și din alte unghiuri . Lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și principiile materialismului istoric” în care a elogiat viziunea determinismului economic, principiile materialismului dialectic și filosofic și periodizarea după criteriul relațiilor sociale, conchizând că „istoriografia sovietică, pe care n-o cunoaștem încă decât fragmentar, a pășit la realizări de mare amploare” și că „materialismul istoric, aplicând la studiul societății principiile materialismului dialectic, ridică istoria la rang de știință pozitivă”. în aceeași Revistă istorică română din 1945, Racoviță publica o serie de „notițe bibliografice” semnificative pentru concepția sa și pentru descifrarea influenței
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se adaugă și contactele realizate, de asemenea, pe baza unor planuri de colaborare pe linia Academiilor de Științe, instituțiilor culturale, a organizațiilor de sindicat, tineret, pionieri, a asociațiilor de prietenie dintre cele două țări, ne putem face o imagine a amplorii colaborării româno-sovietice. Chiar dacă în majoritatea cazurilor aceste schimburi aveau un caracter formal, ele permiteau cel puțin un contact direct cu realitățile din cele două țări, înlesnind cunoașterea reciprocă a cetățenilor acestora. Referindu-se la reacția înregistrată în România la procesele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înțelege situația României. La 12 decembrie, Dej s-a întâlnit cu ambasadorul chinez la București, Xu Jian-guo, și a discutat cu acesta nu mai puțin de șase ore. El a sugerat că relațiile dintre China și România trebuie să ia amploare într-un mod mult mai accentuat, dar nu dorea ca acest lucru să fie din cale-afară de cunoscut. Din acest an, ziarele și revistele românești au încetat să mai publice articole incisive care vizau China, în timp ce Ambasada chineză a renunțat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avea un înțeles mai adânc decât părea la prima vedere. Lecția ungară însemna pentru Gheorghiu-Dej nu doar un avertisment că regimurile comuniste instalate în Europa de Est, deci și cel din România, erau încă șubrede, sensibile la un cutremur intern mai de amploare. Liderul PMR observase însă și cât de ușor putea interveni Moscova în statele-satelit pentru schimbarea conducerii unui regim, după cum îi dictau interesele. Silviu Brucan, pe atunci ambasador al RPR la Washington, confirmă acest lucru în memoriile sale. El arată cum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]