6,377 matches
-
Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR / 323 Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității / 358 Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
referință. Majoritatea manualelor interbelice elaborează pe marginea raportului național-universal, raport care de cele mai multe ori ia forma românesc-occidental. Periodizarea trecutului românesc este acum precedată de periodizarea istoriei universale, față de care istoria românilor capătă sens. Astfel, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) prezintă următoarea schemă periodică a istoriei naționale în raport cu istoria universală, reprodusă și de P.P. Panaitescu (1942): Tabel 23. Periodizarea istoriei universale și a celei naționale Epoca Istoria universală Istoria națională Epoca antică Mileniul IV î.Chr.- 476 d.Chr
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
celelalte manuale afișează o ambivalență față de momentul 1600 în istoria românilor: chiar dacă există un consens unanim asupra faptului că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu a fost motivată de idealuri naționale, "ci numai de interese politice" (Lambrino, Lazăr și Arbore, 1939, p. 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii de manuale să investească retrospectiv anul 1600 ca punct cardinal al istoriei românilor. De asemenea, demnă de remarcat este tendința regățeană a istoriografiei naționale, i.e., scrierea unei istorii etno-politice a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o înnoire a istoricului Partid Social-Democrat din România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a martirologiei proletare și partinice. Panteonul proletar a fost amenajat încă din faza antinaționalistă a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Editura "Cugetarea". 1937. David, R. Istoria Românilor: pentru clasa a IV-a secundară a școlilor cu limba de predare germană. Sibiu: Honterus. 1937. Patrașcanu, D.D. Istoria Românilor: pentru clasa IV secundară. București: Cultura Românească. 1939. Lambrino, Scarlat, Lazăr, Gheorghe și Arbore, Virgiliu P. Istoria Românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Ed. Autorilor Asociați. 1942. Giurescu, Constantin C. Istoria românilor: pentru clasa VIII-a secundară. București: Cugetarea - Georgescu Delafras. 1948. Roller, Mihail,Georgescu, Gheorghe I., Tudor, Dumitru și Maciu, Vasile. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
încheie brusc, fără semnătură și, pare-se, fără a duce gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
labirint etc. ).142 Întoarcerea la pământ, pe Pământul Făgăduinței sau la pământul natal simbolizează renașterea dintr-un spațiu sacru.143 În mitologia românească, o primă legendă despre nașterea Pământului mumă relatează cum deasupra noianului de ape primordiale s-a înălțat arborele cosmic bradul cu rădăcinile de pământ, sprijinindu-se de străfundurile apelor 144. În mentalitatea populară, nu există un singur pământ, se poate vorbi de "o pluralitate a pământurilor create": suprapământurile sau pământurile cerești și Raiul, pământul propriu-zis și Lumea Albă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în devenirea sa, manifestări multiple: astfel, "semnul aerian", bazat pe "o dinamică a dematerializării" 181, unește infernalul cu celestul, noaptea cu ziua, lumea de sus cu lumea pământescului 182, viața cu moartea, ca metamorfoză a imaginilor cer, vânt, vis, pasăre, arbore. Focul, în viziunea lui Bachelard, ia naștere tocmai din această interacțiune a contrariilor, binele și răul: "El strălucește în Paradis. El arde în Infern. El este plăcere și tortură. El este bucătărie și apocalips. El este plăcere pentru copilul așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între pământ și cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute" 315, și-a căutat "corporalitatea" în diverse elemente ale naturii, prin intermediul cărora s-a exprimat ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cer, aerul, "simbol al vieții nevăzute" 315, și-a căutat "corporalitatea" în diverse elemente ale naturii, prin intermediul cărora s-a exprimat ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca "ființă simbolică". Cele mai frecvente simboluri în care semnificațiile aerului s-au întrupat au fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fost "arborele" și "pasărea"; arborele, cu multiplele sale forme de manifestare, are o utilizare mai extinsă, la majoritatea popoarelor. "Cosmos viu", aflat în veșnică regenerare, arborele este "un simbol al vieții în continuă evoluție", semnificând "ascensiunea spre cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cer", "verticalitatea" 316. Arborele mijlocește comunicarea dintre cele trei niveluri ale cosmosului; rădăcinile descriu lumea subpământeană, trunchiul și crengile plecate prezintă pământul în toată întinderea sa, iar ramurile din vârf reprezintă cerul în totalitatea sa 317. În mitologia poporului român, Arborele Cosmic, născut o dată cu Universul, este bradul. Legenda spune că "Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Fârtatul, obosit și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și riturile de trecere ale poporului român; ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca "arbore de naștere" reprezintă "înfrățirea simbolică între noul născut și un brăduț" ("pe fruntea brăduțului (scrisu-i și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și sorții finuțului / scrisu-i pe fruntea finuțului"); ca "arbore de nuntă" este un simbol al mirelui; în prenuntă sau în nunta mortului, ca "arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arbore funerar", pus la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la "căpătâiul" mormântului, mijlocește trecerea sufletului peste apa sâmbetei sau peste Marea Neagră 320. Considerat "arbore cosmogonic, teogonic și antropogonic", "creator de elemente cosmice, de făpturi divine și de oameni", bradul este, sub raport mitic, bipolar: ele este arbore cosmic și arbore terestru, arbore al vieții și arbore al morții, arbore al norocului și al nenorocului, arbore benign și arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]