5,885 matches
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. Biserica este de plan trilobat, cu pronaos ușor lărgit, clopotnița pe pronaos și turla peste naos. Altarul are o boltă cilindrică, terminată cu o calotă sferică. Naosul este despărțit de pronaos printr-un arc, închis ulterior cu patru pilaștri cu arcade în plin cintru. Pronaosul, mai larg, este acoperit cu o calotă sferică. În interior se păstrează vechea pictură cu
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
se presupune, că maistrul constructor este originar din Italia. Altarul datează din anul 1675, reprezentând scene din viața sfântului protector, Ioan Botezătorul, precum și scene iconografice caracteristice marilor sărbători bisericești: Crăciunul, Paștele și Rusaliile. Nacela din interior este decorată cu o boltă cu casete care înlocuiește bolta caracteristică goticului, distrusă cu ocazia invaziilor tătarilor. Există 104 casete, pictate în stil renascentist popular, cuprinzând motive florale ce reprezintă flora caracteristică locului.
Biserica romano-catolică „Sfântul Ioan Botezătorul” din Delnița () [Corola-website/Science/334940_a_336269]
-
este originar din Italia. Altarul datează din anul 1675, reprezentând scene din viața sfântului protector, Ioan Botezătorul, precum și scene iconografice caracteristice marilor sărbători bisericești: Crăciunul, Paștele și Rusaliile. Nacela din interior este decorată cu o boltă cu casete care înlocuiește bolta caracteristică goticului, distrusă cu ocazia invaziilor tătarilor. Există 104 casete, pictate în stil renascentist popular, cuprinzând motive florale ce reprezintă flora caracteristică locului.
Biserica romano-catolică „Sfântul Ioan Botezătorul” din Delnița () [Corola-website/Science/334940_a_336269]
-
piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele fiind dispărut; cu picioarele posterioare prevăzute cu 5 degete; cu un număr redus de oase dermice în bolta craniului; numai cu doi condili cranieni formați de exoccipitale; cu dinți simpli, fără pliuri ale ivoriului și cu nervul hipoglos necuprins în cutia craniană. i posedă o serie de caractere unice, cele mai importante fiind: Azi trăiesc pe suprafața globului
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
încoronate. Toată lumea a fost extaziata de marea sală eliptica în stilul Ludovic al XVI-lea, de rotonda luminoasă, de covorul imens ce a costat 300.000 de franci sau de mobilierul creat de Paul Dumas în cele 450 de camere. Bolta vitrata, după cum dovedește înscrierea să în lista monumentelor istorice, este opera lui Édouard-Jean Niermans care a conceput clădirile în totalitate (contrar credinței populare, armatura metalică a boltei vitrate a Salonului Regal nu a fost realizată de Gustave Eiffel, care nu
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
franci sau de mobilierul creat de Paul Dumas în cele 450 de camere. Bolta vitrata, după cum dovedește înscrierea să în lista monumentelor istorice, este opera lui Édouard-Jean Niermans care a conceput clădirile în totalitate (contrar credinței populare, armatura metalică a boltei vitrate a Salonului Regal nu a fost realizată de Gustave Eiffel, care nu a lucrat niciodată la Negresco). Sub bolta se află un candelabru de Baccarat de 4,60 metri, cu 16.800 de cristale, ce era destinat inițial pentru
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
lista monumentelor istorice, este opera lui Édouard-Jean Niermans care a conceput clădirile în totalitate (contrar credinței populare, armatura metalică a boltei vitrate a Salonului Regal nu a fost realizată de Gustave Eiffel, care nu a lucrat niciodată la Negresco). Sub bolta se află un candelabru de Baccarat de 4,60 metri, cu 16.800 de cristale, ce era destinat inițial pentru tarul Nicolae al II-lea al Rusiei (un exemplar identic se află la Kremlin); podeaua salonului este confecționata din marmură
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
este impresionantă, dar este clar asimetrică, deoarece a fost derivată din două clădiri anterioare, deținute anterior de familiile Contarini și Da Ponte. Toate deschiderile altele decât ferestrele dreptunghiulare ale celor două mezanine au arcade rotunde și balcoane, cu chei de boltă din marmură decorate în arcade cu capete expresive. Efectul de ansamblu este unul simplu și elegant. Interiorul a fost decorat cu stuc de bună calitate și cu picturi realizate de Antonio Zanchi, Luca da Reggio și Pietro Liberi. Multe camere
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]
-
Iași, al cărei ctitor a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu, a fost construită între anii 1637-1639 și, de la început, a fost metoh al de la muntele Athos. Intrarea în incinta fortificată a mănăstirii, situată pe Ulița Mare, se făcea printr-o boltă situată într-un turn construit în 1638. Turnul, acoperit cu țiglă și a cărui înălțime estimată este de peste 30 de metri, avea două încăperi în partea superioară: o primă încăpere în care se aflau cele opt clopote și o alta
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
Costinescu. Acesta a finalizat lucrarea în 1845, recepția fiind realizată în octombrie 1847. Deși avea aspectul unui arc de triumf, arcul Academiei a fost construit într-un scop strict practic, acela de a asigura comunicarea între cele două clădiri. Deasupra bolții arcului exista un coridor aflat în prelungirea unei camere nou construite, alipite casei Cazimir. Arcul era decorat cu câte două coloane ionice de fiecare parte a bolții și, în proiectul inițial, cu bazoreliefuri și inscripții care însă nu s-au
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
scop strict practic, acela de a asigura comunicarea între cele două clădiri. Deasupra bolții arcului exista un coridor aflat în prelungirea unei camere nou construite, alipite casei Cazimir. Arcul era decorat cu câte două coloane ionice de fiecare parte a bolții și, în proiectul inițial, cu bazoreliefuri și inscripții care însă nu s-au mai regăsit în varianta finală a construcției. În 1860 Alexandru Ioan Cuza a scindat Academia Mihăileană în două instituții diferite: o instituție de învățământ superior, care a
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
generației preolimpiene: era fiul lui Hyperion și al Theiei și frate cu Luna și cu Aurora. Sol, închipuit ca un tânăr frumos și puternic, este zeul care aude și vede totul. Vestit de Aurora, care-l precede, el străbate zilnic bolta cerească pe carul său tras de patru cai iuți. Seara, Sol coboară în apele oceanului, unde-și scaldă și-și răcorește caii înfierbântați, el însuși odihnindu-se într-un palat de aur, de unde pornește din nou la drum în ziua
Sol (mitologie) () [Corola-website/Science/331156_a_332485]
-
află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrată, așa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești pereți erau decorați și cu picturi murale astăzi total distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
anumitor fenomene cosmice), observații astronomice gratuite a unor fenomene sau clase de obiecte din sistemul solar (planete, sateliți naturali etc.) ori aparținând universului de adâncime (galaxii, clustere etc.), organizează expoziții de bază (”Universul în mileniul III”, ”Sistemul Solar”, ”Mișcări pe bolta cerească”) și temporare (”Telescopul Hubble”, ”Instrumente și tehnici de navigație”, ”Astronomicus” etc.), găzduind de asemenea o colecție filatelică foarte valoroasă, cu peste 650 de piese (cu adăugare în 2012 a încă 2000 de piese) dedicată istoriei astronomiei și eforturilor de
Planetariul din Baia Mare () [Corola-website/Science/331355_a_332684]
-
se află o gherită. Terasa vastă poate să adăpostește mașini de război. Cazematele pe lângă zidurile au fost construite în secolul al XIX-lea. Fiecare etaj donjonului urmează același model: constat într-o singură cameră cu un stâlp central, care susține bolta pe ogive. În Evul mediu, parterul adăpostea bucătăriile și locuințele servitorilor. Pe primul etaj se află Sala Consiliului, care era folosită și pentru recepțiile oficiale. Este conectată cu cabinetul regelui printr-o pasarelă. Zidurile sălii erau initial acoperite cu lambriuri
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
cincisprezece canonici. Totuși, lucrările au devenit efectiv operaționale numai în 1390, sub domnia lui Carol al VI-lea, dar s-au suspendat prin 1410. Timp de un secol, slujbele religioase au avut locul într-o capelă fără acoperiș și fără boltă. Lucrările s-au reluat în 1520 sub domnia lui Francisc I. Capela a fost terminată abia în 1548, sub domnia lui Henric al II-lea și sub conducerea arhitectului Philibert Delorme. Capela are 40 m lungime, 12 m lățime și
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
soția lui Carol al VI-lea, iar cel nordic, rezervat regelui, poartă stema Ioanei de Bourbon. Spre nord se află o ușă decorată cu Încoronarea Fecioarei, care conduce la sacristia. Aceasta ține și loc de tezaur, destinat pentru păstrarea relicvelor. Bolta navei poartă literele „H” și „K”, inițialele lui Henric al II-lea și a soției sale Caterina de' Medici, precum și o semilună, referitoare a devizei lui Henric al II-lea: „"Cum plena est, emula Solis"” („când este (Luna) plină, egalează
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
pune întrebări științifice care-i determină pe cititori să caute o carte de astronomie pentru a verifica ce este adevăr și ce este închipuire și „să privească spre cerul înstelat, să se gândească la minunăția luminilor nenumărate ce sclipesc pe bolta cerească, și să caute a satisface cât de puțin, noianul de întrebări ce nu lipsesc a li se pune înainte”. Într-o recenzie a romanului publicată în 1915, cronicarul revistei ieșene "Viața Românească" remarca: „D. Stahl a vrut să devină
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
sfânta pedepsește pe cei care nu-i prăznuiesc ziua, trimițând foc asupra lor. Focul are și acțiuni benefice. Flăcăii din sat aprindeau focuri pe dealuri și săreau peste acestea; astfel ajutau Soarele pentru a începe, încă o dată, urcușul lui pe boltă în căutarea verii. Focul trebuia aprins de feciori fie prin gospodăriile din sat, fie sus la stânile de hotar, acolo unde urmau să pășuneze animalele toată vara următoare. Indiferent de loc, datina impunea aprinderea focului folosind numai lemnul și o
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Comuna Satulung (astăzi orașul Săcele) de lângă Brașov. În interiorul bisericii au fost executate de către artist un set de picturi murale, compus din 67 de scene distribuite pe pereții lăcașului, în navă și altar precum și pe bolțile tindei. În plus de aceste picturi realizate în tempera, există și câteva lucrări executate în ulei pe iconostas ("Isus ca Împărat ceresc, Sf. Ioan Evanghelistul, Adormirea Maicii Domnului, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Sfinții Nicolae" și "Dimitrie", arhanghelii "Mihail
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]
-
romanic a fost cunoscut că având următoarele caracteristici: masivitatea și utilizarea frecvența a arcurilor curbe pentru ferestre, uși sau arcade. Același principiu al construcțiilor semicirculare a fost aplicat și pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul; boltă în leagăn (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce constă din două bolți în leagăn care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
a arcurilor curbe pentru ferestre, uși sau arcade. Același principiu al construcțiilor semicirculare a fost aplicat și pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul; boltă în leagăn (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce constă din două bolți în leagăn care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
sau arcade. Același principiu al construcțiilor semicirculare a fost aplicat și pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în cele mai multe biserici lemnul; boltă în leagăn (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a bolții ogivale (ce constă din două bolți în leagăn care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
ce constă din două bolți în leagăn care se intersectau). Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai clădirilor romanice erau necesități structurale până la descoperirea tehnicilor perfecționate, asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar și în perioada precedentă. Multe castele au fost construite în această perioada, dar fiind depășite că număr de biserici. Cele mai largi grupuri de edificii romanice ce au supraviețuit timpului se găsesc în sudul Franței, nordul
Arhitectură medievală () [Corola-website/Science/331552_a_332881]
-
Guyot pe semitulpină și pe tulpină înaltă, cu elemente lungi lăsate în urma tăierilor, iar încărcătura de ochi pe m2 nu trebuie să fie mai mare de 12-15 ochi. Având rezistență bună la ger se pretează la conducerea sub formă de bolți sau pergole, în gospodăriile populației din zonele sudice ale tării, unde Coarna neagră reușește să-și matureze bine strugurii. Reactionează bine la fertilizarea organică, mai ales în podgoriile subcarpatice, unde soiul este cultivat pe terenurile în pantă. Fertilizarea chimică trebuie
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]