6,003 matches
-
și creația sa, care a dat de lucru atît gnosticilor, platonicienilor cît și neoplatonicienilor. Mitra născut din piatră se poate explica prin nașterea luminii datorată fulgerului din bolta cerească și care în multe mitologii este asemănată la început cu o boltă de piatră sau firmament. Dar și piatra terestră - cremenea - poate genera scîntei și deci lumină, care se înalță către cer. Mitra, prin nașterea sa este le-gat mai mult de Mama Pămîntească și energiile ei creatoare de viață care era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fundul pămîntului, și de acolo să aducă piatră și mai scumpă, Și au adus sfinții de acolo atîta piatră, străvezie cum e sticla și al-bastră cum e floarea cicoarei și ochii îngerilor și au făcut din ea cerul ca o boltă deasupra pămîntului, și i-au pus 7 stîlpi făuriți tot din piatră scumpă. Cerul are mai multe ceruri iar în al nouălea este o lumină mare unde se văd mese puse cînd se deschid porțile, pentru că acolo este raiul. Cerurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și a vârfului nasului îi dă aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la strâmtorarea faringelui. Malformațiile foselor nazale determină insuficiență respiratorie cronică. Dinții apar cu întârziere, anarhic, inegali, nu sunt aliniați, îngreunând masticația. Buza inferioară
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
von Mainstein: “Operațiunea Viscolul”. Potrivit acestui plan, trebuia realizată o pătrundere, până la Armata a 6a și creat un coridor, prin care aceasta să fie aprovizionată și întărită, astfel încât, conform ordinului lui Hitler, să-și poată păstra poziția de cheie de bolta de pe Volga, în perspectivă operațiunilor din 1943. Von Mainstein, care știa că Armata 6 nu putea supraviețui iernii acolo, a dat totuși instrucțiuni Statului său Major sa alcătuiască un alt plan, în eventualitatea în care Hitler va deveni rezonabil
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
von Mainstein: “Operațiunea Viscolul”. Potrivit acestui plan, trebuia realizată o pătrundere, până la Armata a 6a și creat un coridor, prin care aceasta să fie aprovizionată și întărită, astfel încât, conform ordinului lui Hitler, să-și poată păstra poziția de cheie de bolta de pe Volga, în perspectivă operațiunilor din 1943. Von Mainstein, care știa că Armata 6 nu putea supraviețui iernii acolo, a dat totuși instrucțiuni Statului său Major sa alcătuiască un alt plan, în eventualitatea în care Hitler va deveni rezonabil
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
unghi am privi nu cred că rezistăm 2 minute fără să spunem: „Ce...? Cum...? Unde...?” Clădirea se vrea a fi una sănătoasă, impunătoare, dar nu reușește nici măcar pe jumătate. Mai degrabă te sperie. Un ghemotoc plin cu de toate: turn, boltă, decupaje stranii... E structurată (cumva) pe 4 nivele, fiecare nivel având ramuri dispersate în unghiuri diferite. Se pare că la fiecare nivel planul se schimbă. Bănuiesc: a durat vreo 4 ani, iar moda se schimbă, astfel mai intervenind o modificare
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
prin asta se și definește termenul KITSCH. Să nu mai vorbim de bani. Mai mult ca sigur clădirea a consumat ceva. Și pentru ce? Vă spun eu: pentru nimic. Îmi ți imaginez proiectul: multe linii, linii curbe, modele de decupaje, bolți, iar pentru prezentarea finală a șters cu radiera mai puțin decât trebuia. Totuși, dacă e să luăm bucăți deoparte observăm că ideile sunt chiar grozave, dar în combinația deja existentă, îmi pare rău! Refuz să cred că omul care a
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
este procesul prin care se formează oasele, astfel încât să ajunaă proaresiv la forma, dimensiunile și structura care le caracterizează. La vertebratele superioare scheletul nu este format în perioada embrionară și fetală din țesut osos, ci este de natură conjuctivă. Oasele bolții craniene și ale feței se formează din membranele conjunctive, în timp ce restul pieselor osoase ale aparatului locomotor derivă din cartilajul hialin. Osteoaeneza constă în formarea unui complex albuminoido-celular care înlocuiește scheletul cartilaainos sau membranos al embrionului și asiaură în același timp
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
într-o lamă sponaioasă de preosificare. Această primă substanță osoasă este distrusă și înlocuită; apoi osificarea ajunae prin procese de osteoaeneză periostică și medulară analoae cu cele de la osificarea condrală până la substanța osoasă definitivă, cu tăbliile și diploia. Creșterea oaselor bolții craniene nu se termină la naștere. Nou-născutul prezintă spații osoase denumite fontanele și linii suturale pe seama cărora se realizează creșterea ulterioară a craniului. Creșterea în volum a cutiei craniene se realizează prin adăuaarea de pături osoase superficiale și prin distrucția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul femural. Direcția forțelor ce se transmit solicită o mare rezistență din parte aâtului anatomic ceea ce se reflectă în dispoziția liniilor de forță trabeculare ce formează un sistem de bolți. 1. Colul femural 2. Capul femurului 3. Linia intertrohanteriană 4. Micul trohanter 5. Unghiul de înclinație 6. Fața anterioară a femurului 7. Corpul femurului 8. Epicondilul lateral 9. Epicondilul medial 10. Suprafața patelară 11. Marele trohanter Marele trohanter (trochanter major
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. Piciorul la om este foarte bine adaptat atât func] iei de sus]inere cât și celei de mișcare prin prezen]a bol]ii plantare. Bolta plantară prezintă trei stâlpi de sus]inere: 1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
accesor, - contribuie la realizarea rectitudinii coloanei vertebrale. Inervația realizată prin: - nervul sub costal, - ramurile anterioare ale nervilor lombari I-VI. MU {CHII REGIUNII SUPERIOARE A ABDOMENULUI MUȘCHIUL DIAFRAGMA (diaphragma) Diafragma realizează despărțirea cavităților toracică și abdominală. Are o formă de boltă orientată oblic de sus în jos și dinaintea înapoi. Cupola pe care o formează mușchiul nu este uniformă datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolși secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de impulsie a piciorului, - susținerea bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR (m. tibialis posterior) Origine: - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Inserția terminală se realizează pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Acțiunea: - slab flexor plantar, - adductor și supinator al piciorului, - susținător al bolții plantare. Inervația provine din nervul tibial. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI (m.flexor hallucis longus) Originea este pe: - cele 2/3 inferioare și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și posterioare ale peroneului, - membrana interosoasă. Inserția terminală este pe falanga a doua a halucelui. Acțiunea: - flexor al halucelui, - flexor plantar al piciorului, - supinator-pronator al piciorului, - rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), - susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI MUȘCHII REGIUNII DORSALE MU ȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI (m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația se realizează prin nervul plantar medial. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI (m. flexor hallucis brevis) Originea este pe: - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI (m. adductor hallucis) Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Inserția de origine este la nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantara; inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul primei falange a degetului mic. Acțiunea este în principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Inserția de origine se realizează pe marele ligament plantar. Inserția terminală este pe prima
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pogorîse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobîndim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborîseră prapurele înstemate și una cîte una se stinseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol." E, aici, mai mult decît rezultatul unei autosugestii a fabuloasei ascendențe nobiliare, e pana unui analist al sîngelui albastru (Ș. Cioculescu), chiar dacă acesta pare rafinamentul inutil al nobleței (Al. George), admirația nelimitată față de manierele aristocratice traducînd
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în timp a formelor arhitecturii de cult creștin în procesul de aducere la zi a materialelor; ca un corolar contemporan, despre necesitatea de a trece la beton armat: în proces, se vor elimina - o va fi cerut materialul cel nou - bolțile și cupolele spre a le înlocui cu tavane plane brăzdate de grinzi de BA; despre necesitatea de a face biserici tipizate, după două criterii: cel al zonei de amplasare și al destinației - biserică de parohie, de mănăstire sau catedrală. "Biserici
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
devenise lege de sus până jos în biserica lui Hristos. 2. Activitatea patriarhilor greci a. Prima constatare este că suprimă aproape în totalitate învățământul creștin și activitatea misionară, prin desființarea sau diminuarea importanței predicii care de fapt reprezintă cheia de boltă a propagării creștinismului. Se pierde dintr-o dată puterea și voința de a converti neamuri, deci continuarea operei divine, biserica ortodoxă închistându-se astfel într-un conservatorism păgubos. b. A doua constatare este că biserica orientală este lipsită de ultima instanță
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de ce, doar direcția călătoriei imaginare este fixată, cu oarecare precizie - "cerul solidar" (formând deci un tot unic) - spațiul multiplicității virtuale de fuziune, fondul nostru de existență, situat dincolo de "tronul occidental", localizat în vest, în care soarele își încheie călătoria pe bolta cerească și se stinge, "moare" (pentru a răsari apoi din nou în est), abisul oceanic, - adica tărâmul de "dincolo", invizibil, domeniul întunericului și, deci, al virtualului, pe care doar artistul, printr-o grație divină, îl poate percepe. Polul Sud - pe
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]