6,191 matches
-
după ce am fost duși în ghetou. Corpul ei a rămas în lagăr mult timp, nu puteau să o îngroape. Cred că cadavrul a început să putrezească. Era un miros îngrozitor. Apoi cineva a venit și a luat corpul într-o căruță. Când am ajuns în Israel, m-am mutat într-un kibuț, pe ai cărui conducători îi cunoșteam din România. Pe vremea aia, când ajungeai în kibuț te trimiteau direct la camera de masă și apoi îți arătau unde să dormi
Conflictul din Gaza: perspectiva unui israelian. () [Corola-website/Science/295783_a_297112]
-
amintește un caz curios, ce a a avut loc în timpul deportării familiei sale spre Transnistria: în fiecare zi, aceștia erau forțați să meargă zeci de kilometri pe jos, în arșiță nemiloasa a verii. Aproape de satul Rublenița, un moldovean cu o căruță s-a oferit să-i transporte și i-aluat până la Vertiujeni. Femeia evreica a încercat să-și exprime gratitudinea și i-a oferit un palton, însă bărbatul a refuzat să-l accepte. Supraviețuitoarea ați amintește foarte clar cum, pe parcursul întregii
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
de dispreț ale unor săteni au devenit evidente mai ales în momentele dramatice și tensionate ale evacuării ghetoului din Chișinău, cănd respectivii indivizi au cerut sume exorbitante sau obiecte de mare valoare de la cei care le-au solicitat transportarea cu căruțele a infirmilor, bătrânilor, bolnavilor sau copiilor către noile locuri de locuri de detenție din Transnistria, sau cel puțin până la malul râului Nistru.”[26] În Basarabia, spune un alt supraviețuitor, populația rurală manifestă o înclinație mai accentuată spre antisemitism, lăcomie și
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
pare o micro-societate în toată diversitatea pe care o tolerează sistemul politic contemporan. Este un peisaj tragi-comic, în care personaje diverse se conturează pe fundalul zgomotos al unei mulțimi. Un aer de grotesc este dat de prezența pe fundal a Căruței cu Paiațe, odiosul monument ridicat din bani publici în fața Teatrului Național. Mi-a rămas întipărit pe retină grupul celor care scandau “București, unde ești?” sărind într-o îmbrățișare carnavalescă în apropierea <b>Caragialiaei,</b><i> </i>scăldată în lumina reflectoarelor
”București, unde ești?” - un film de Vlad Petri () [Corola-website/Science/295739_a_297068]
-
atunci suntem împreună, în bune și rele, dar împreună. Simt că am trecut prin foarte multe și am făcut un drum foarte lung până în locul în care mă aflu acum, dacă mă gândesc prin ce-am trecut. Am venit cu căruța, acum însă am o casă mică la care să mă întorc, am o parteneră la care țin foarte mult, am o echipă (AVM) de care aparțin, am trei câini obraznici și o pisică afurisită cu care în fiecare dimineață mă
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în lagăr, îi lua cu căruța și îi ducea la cimitir; acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi înmormântau. Noi copiii umblam cu vacile prin păduri, coboram pe malul Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi înmormântau. Noi copiii umblam cu vacile prin păduri, coboram pe malul Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și câteodată vedeam că vin cu căruța cu morți și îi aruncă în groapa aceia. Groapa ceea ave, cum să vă spun, poate vreo 20m lungime și vreo 20m lățime și acolo erau îngropați. Undeva până prin septembrie o stat dânșii. Și când ne-am trezit într-o
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
noi ne duceam și aruncam peste gard la copiii ceia, și fugeam și ne ascundeam, că ne băteau. Erau jandarmii care păzeau și ne băteau. Nu ne lăsau să ne apropiem. Și acei care mureau în lagăr, îi lua cu căruța și îi ducea la cimitir; acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi înmormântau. Noi copiii umblam cu vacile prin păduri, coboram pe malul Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
acolo o făcut o groapă mare și acolo pe tăți îi punea în groapă și îi înmormântau. Noi copiii umblam cu vacile prin păduri, coboram pe malul Nistrului ieșind pe partea cealaltă de sat și câteodată vedeam că vin cu căruța cu morți și îi aruncă în groapa aceia. Groapa ceea ave, cum să vă spun, poate vreo 20m lungime și vreo 20m lățime și acolo erau îngropați. Undeva până prin septembrie o stat dânșii. Și când ne-am trezit într-o
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
oameni am devenit neoameni” Am mai stat vreo trei săptămâni, după care am fost adunați în piață orășelului, cu ordin de deportare, pe jos, cu ce am putut lua cu noi. Era o căldură teribilă, s-au dat și câteva căruțe pentru oamenii în vârstă și pentru femeile cu nou-născuți. Drumurile erau cu foarte mult praf, nu erau pietruite, nu era asfalt. În căldură aceea și praful acela, în momentul când ne apropiam de o fântână va dati seama, rămăsesem vreo
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
A venit poliția și ne-a luat, să ne ducă pe jos. Ne-am luat catrafusele în umeri. Care a putut. Care nu, le-a lăsat acolo. Au lăsat și copilași mici acolo, plângeau... [mai tarziu unele transporturi au primit căruțe de la jandarmi]” (Margareta Adam, femeie romă nomada, 88 de ani, Poiana Mare, Dolj) „La fiecare vagon era milițianul. Nu dă voie să ieșim, nici lumină n-aveam. Până când am trecut în Tiraspol. Când am trecut hotarul din România, în Tiraspol
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Moldovka, pe o vale mare așa, vara a fost, n-a fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au luat caii, ne-au luat căruțele și ne-au lăsat pe câmpuri. [...] La Moldovka acolo, pe valea aia, au murit acolo...că șoarecii. [...] Acolo am stat la bordeie, fără coș, fără lumină, fără apă. Mi-a murit o soră mai mare ca mine, a avut o
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
A venit poliția și ne-a luat, să ne ducă pe jos. Ne-am luat catrafusele în umeri. Care a putut. Care nu, le-a lăsat acolo. Au lăsat și copilași mici acolo, plângeau... [mai tarziu unele transporturi au primit căruțe de la jandarmi]” (Margareta Adam, nomad Romă) „La fiecare vagon era milițianul. Nu dă voie să ieșim, nici lumină n-aveam. Până când am trecut în Tiraspol. Când am trecut hotarul din România, în Tiraspol ne-au dat lumină. Până acolo am
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
Moldovka, pe o vale mare așa, vara a fost, n-a fost iarnă. Și când am ajuns acolo, am facut corturile, am așezat, am stat ca o lună jumate. Și au venit și ne-au luat caii, ne-au luat căruțele și ne-au lăsat pe câmpuri. [...] La Moldovka acolo, pe valea aia, au murit acolo...că șoarecii. [...] Acolo am stat la bordeie, fără coș, fără lumină, fără apă. Mi-a murit o soră mai mare ca mine, a avut o
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
hârtoapele ori la găurile de rând, din asfaltul român. Te-ai împiedicat, ai picat, ți-ai scrântit sau, vai, ți-ai chiar rupt piciorul, ai dat în gropi, ți s-a spart pneul, ți s-a stricat o roată de la căruța, iarăși vai, vai, anacronică. Ori numai, în marea Frază, ai greșit tonul, te-ai bâlbâit, te-ai poticnit într-o virgulă, te-ai izbit de vreo două puncte. În urechi, sunetele sunt cam aceleași. În confuzul zgomot, în furia mlăștinoasă
Poezii by Ion Pop () [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
că așa se cuvine: flacăra scurtă să rodească etern. Deturnare plecasem către o țintă știută, dar eu tot mai moțăiam și așteptam să vină autobuzul. dar el nu venea, îl așteptam ca pe sfintele moaște, dar nu apărea decât o căruță stricată, din când în când, cu felinarele stinse. de sub paie ieșea un cap de șarpe și se uita în ochii noștri. noi ne uitam în partea cealaltă și el se uita țintă în ceafa noastră. îi simțeam suflarea până în inimă
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
inimă, fierbinte și-amară. îi auzeam șuieratul printre copacii jupuiți ce semăna cu o jelanie de dincolo. dar noi ne uitam înspre lună și fluieram. adormeam pe pământul plin de furnici și ne trezeam în răstimpuri tresărind cuprinși de friguri. căruța trecuse și șuieratul se îndepărtase, dar noi rămăsesem așa cum ajunseserăm aici, înțepeniți cu ochii la lună, în haine de nuntă. La drum cei din față ocupă locul cel mai fraged și cel mai luminos, cu vederea cea mai bună spre
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
sau fără ataș, a autovehiculului al cărui sistem de direcție nu funcționează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheață ori zăpadă. Se interzice și remorcarea a două sau mai multe autovehicule, a căruțelor, a vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole. (4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), se permite remorcarea unui autovehicul al cărui sistem de direcție nu funcționează numai în cazul când remorcarea
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși și moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungurești de căruță încărcată, apoi dau și celelalte vămi”, referire care poate fi însă despre râu. Ca oraș apare pentru prima dată atestat în 1474. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Râmnicu Sărat era reședința județului cu același nume (începând cu 1862, când
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
Piatra Craiului, unde populația de animale sălbatice este foarte numeroasă. De asemenea, Piatra Craiului este principala atracție turistică a zonei Zărneștiului, fiind principala bază de plecare spre cele mai frumoase trasee turistice ale masivului. Se mai pot practica plimbările cu căruțele trase de cai spre satele apropiate, Măgura sau Peștera, sau se mai poate practica așa-numitul "bird watching", în Prăpastiile Zărneștiului sau în împrejurimi. Datorită climei, dar mai ales a poziției geografice a orașului, în Zărnești se pot practica o
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al localității Iștău, în schimbul denumirii locului ce le prilejuise o activitate rodnică. Și astfel apare denumirea Menzil, din care
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt și desfundat, practicabil doar cu căruță). Bezdeadul este situat într-o depresiune perfect închisă, dominată de dealurile din jur. Altitudinea zonei construite este între 450 m și 700 m, dealurile din jur sunt mai înalte, 1020 m vârful Malău, 917 m vârful Măgurii. Dealurile sunt predominant
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
de Anul Nou, tinerii din localitate merg cu "Plugușorul". In ziua de Bobotează, întreaga localitate este la biserică unde se săvârșeste Slujba Agheasmei celei mari și Sfințirea apei. La sfârșitul slujbei este așteptat "botezul cailor". Rând pe rând sănii și căruțe trec prin fața preotului care stropește cu apă sfințită animalele. Slujba de sfințire și botezul cailor sunt urmate de întrecerile de sănii caruțe și cai, iar câștigătorii sunt premiați de Consiliul Local.
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han, ci era cetate!. Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște porți ferecate cum n-am văzut în zilele mele. În cuprinsul lui se puteau oploși oameni, vite și căruțe și nici habar n-aveau dinspre partea hoților..."" În această zonă există o serie de obiceiuri, dar care astăzi le auzim doar de la bătrâni. Tinerii au uitat de ele și nici nu mai țin cont, văzându-se ușor, ușor o
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
satul vecin Poieni. Era nașă de botez a copiilor împăratului austriac Franz Joseph. Venea în fiecare an, pentru a-și petrece vară în această frumoasă zona. În toamna unui an venind spre conac, a văzut rând mare de care și căruțe cu animalele priponite și țăranii care așteptau să le vină rândul la moară să-și macine grânele. La întrebarea contesei Leopoldina legată de țărani și animale, morarul i-ar fi spus că satul nu are pășune, pentu acest motiv țăranii
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]