KorAP: Find »[drukola/base=capitalism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...231 232 233 ...279 >

6,961 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

o asemenea analiză a ceea ce numim capitalism. Indiferent de orientarea noastră sau de credințele noastre, trebuie să recunoaștem meritele marxismului în a definii și a explica mecanismele de funcționare ale capitalismului. Nimeni nu a spus atât de clar ce este capitalismul și care sunt premisele apariției și dezvoltării capitalismului. Producție de mărfuri generalizată, bani, forță de muncă, expansiune geografică, producția și consumul de masă, plusvaloarea și valoarea, sunt categorii puse în evidență cu claritate. În mod evident vom recunoaște că preocupările

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de orientarea noastră sau de credințele noastre, trebuie să recunoaștem meritele marxismului în a definii și a explica mecanismele de funcționare ale capitalismului. Nimeni nu a spus atât de clar ce este capitalismul și care sunt premisele apariției și dezvoltării capitalismului. Producție de mărfuri generalizată, bani, forță de muncă, expansiune geografică, producția și consumul de masă, plusvaloarea și valoarea, sunt categorii puse în evidență cu claritate. În mod evident vom recunoaște că preocupările umane din totdeauna au fost îndreptate spre material

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cu îndârjire a vieții, adică de a asigura nevoile de bază necesare traiului. Încet, odată cu asigurarea nevoilor de bază, oamenii încep să dorească mai mult și se bat pentru mai mult. Modul de a fi al omului nu-l inventează capitalismul, ceea ce aduce nou capitalismul este eficiența și forța cu care omul reușește să se impună în această luptă cu raritatea și cu propriile nevoi. Capitalismul va aduce ceva nou, important, ceva ce întreaga istorie umană de până atunci nu a

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
adică de a asigura nevoile de bază necesare traiului. Încet, odată cu asigurarea nevoilor de bază, oamenii încep să dorească mai mult și se bat pentru mai mult. Modul de a fi al omului nu-l inventează capitalismul, ceea ce aduce nou capitalismul este eficiența și forța cu care omul reușește să se impună în această luptă cu raritatea și cu propriile nevoi. Capitalismul va aduce ceva nou, important, ceva ce întreaga istorie umană de până atunci nu a adus și anume statutul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și se bat pentru mai mult. Modul de a fi al omului nu-l inventează capitalismul, ceea ce aduce nou capitalismul este eficiența și forța cu care omul reușește să se impună în această luptă cu raritatea și cu propriile nevoi. Capitalismul va aduce ceva nou, important, ceva ce întreaga istorie umană de până atunci nu a adus și anume statutul omului de ființă puternică. Odată cu capitalismul, omul va fi puternic cu adevărat, devenind din ființa plină de spaime, un pericol pentru

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
care omul reușește să se impună în această luptă cu raritatea și cu propriile nevoi. Capitalismul va aduce ceva nou, important, ceva ce întreaga istorie umană de până atunci nu a adus și anume statutul omului de ființă puternică. Odată cu capitalismul, omul va fi puternic cu adevărat, devenind din ființa plină de spaime, un pericol pentru mediu și chiar pentru sine. Marx trebuie citit cu atenție și înțeles cu atenție. El nu are o continuitate istorică în viziunile sale despre lumea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
binele sunt două fețe ale moralei umane și nu țin de un mod sau altul de a face economie. Ceea ce este nedrept în lume, ca și ceea ce este bine în lume, trece dincolo de ,,neajunsurile" pe care Marx le identifică cu capitalismul și pe care le dorește înlăturate prin revoluțiile celor săraci și ,,oprimați". Dincolo de asta, analiza lui Marx în ceea ce privește trăsăturile lumii capitaliste își păstrează valabilitatea. Este și motivul pentru care am folosit-o la acest capitol. Fără analiza sa nimeni nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
revoluțiile celor săraci și ,,oprimați". Dincolo de asta, analiza lui Marx în ceea ce privește trăsăturile lumii capitaliste își păstrează valabilitatea. Este și motivul pentru care am folosit-o la acest capitol. Fără analiza sa nimeni nu poate înțelege cu adevărat natura și esența capitalismului. 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber Anthony Giddens pune în evidență în lucrarea sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
oprimați". Dincolo de asta, analiza lui Marx în ceea ce privește trăsăturile lumii capitaliste își păstrează valabilitatea. Este și motivul pentru care am folosit-o la acest capitol. Fără analiza sa nimeni nu poate înțelege cu adevărat natura și esența capitalismului. 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber Anthony Giddens pune în evidență în lucrarea sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au jucat un rol primordial în dezvoltarea societăților moderne. Lucrarea ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului"134, susține că valorile religioase - mai ales cele legate de puritanism - au avut o importanță fundamentală în crearea perspectivei capitaliste. Această perspectivă nu a apărut, așa cum susținea Marx, din schimbările economice în sine"135. Este vorba aici despre o delimitare

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
susținea Marx, din schimbările economice în sine"135. Este vorba aici despre o delimitare pe care autorul citat ne-o oferă și de care vom ține cont pe parcursul acestei dezbateri. Sunt două unghiuri diferite, din care cei doi autori privesc capitalismul și lumea capitalistă. ,,După Weber, capitalismul - un tip distinct de organizare a activității economice - este doar unul dintre numeroșii factori majori care modelează dezvoltarea socială în epoca modernă"136. Făcând o comparație între Marx și Weber, Giddens pune în evidență

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sine"135. Este vorba aici despre o delimitare pe care autorul citat ne-o oferă și de care vom ține cont pe parcursul acestei dezbateri. Sunt două unghiuri diferite, din care cei doi autori privesc capitalismul și lumea capitalistă. ,,După Weber, capitalismul - un tip distinct de organizare a activității economice - este doar unul dintre numeroșii factori majori care modelează dezvoltarea socială în epoca modernă"136. Făcând o comparație între Marx și Weber, Giddens pune în evidență un set de idei predominant marxiste

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
derivă în ultimă instanță din inegalități economice; societățile moderne, așa cum le cunoaștem azi sunt de tip tranzițional - ne putem aștepta ca ele să fie în mod radical reorganizate în viitor; socialismul de un fel sau altul va înlocui în final capitalismul; răspândirea influenței occidentului în întreaga lume este în principal rezultatul tendințelor expansioniste ale activităților capitaliste. Ideile predominant weberiene de care vorbește Giddens sunt următoarele: principalul motor al dezvoltării moderne este raționalizarea producției; clasele sunt doar unul dintre numeroasele tipuri de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
sferele vieții sociale; toate societățile moderne depind de aceleași moduri de bază de organizare socială și economică; impactul global al occidentului provine din dominația de către acesta a resurselor industriale, alături de superioritatea puterii militare. Odată cu Max Weber, dezbaterea despre capital și capitalism se mută într-o altă zonă, una mai subtilă, dată de trăsăturile culturale ale unor populații, trăsături care au permis apariția capitalismului în forma sa modernă. Înțelegerea dimensiunii culturale a capitalismului ne pune în situația de a sublinia un anume

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
din dominația de către acesta a resurselor industriale, alături de superioritatea puterii militare. Odată cu Max Weber, dezbaterea despre capital și capitalism se mută într-o altă zonă, una mai subtilă, dată de trăsăturile culturale ale unor populații, trăsături care au permis apariția capitalismului în forma sa modernă. Înțelegerea dimensiunii culturale a capitalismului ne pune în situația de a sublinia un anume caracter dat al acestei construcții sociale. Dacă Marx avea dreptate criticând dimensiunea sa economică, din punct de vedre cultural, capitalismul nu este

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
puterii militare. Odată cu Max Weber, dezbaterea despre capital și capitalism se mută într-o altă zonă, una mai subtilă, dată de trăsăturile culturale ale unor populații, trăsături care au permis apariția capitalismului în forma sa modernă. Înțelegerea dimensiunii culturale a capitalismului ne pune în situația de a sublinia un anume caracter dat al acestei construcții sociale. Dacă Marx avea dreptate criticând dimensiunea sa economică, din punct de vedre cultural, capitalismul nu este atacabil. Prin Weber, înțelegem că lumea în care trăim

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
permis apariția capitalismului în forma sa modernă. Înțelegerea dimensiunii culturale a capitalismului ne pune în situația de a sublinia un anume caracter dat al acestei construcții sociale. Dacă Marx avea dreptate criticând dimensiunea sa economică, din punct de vedre cultural, capitalismul nu este atacabil. Prin Weber, înțelegem că lumea în care trăim este mult mai complexă, iar multe dintre gesturile noastre de construcție socială au o vechime de mii și mii de ani. Religia este matricea, baza oricărei evoluții culturale. Prin

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
au o vechime de mii și mii de ani. Religia este matricea, baza oricărei evoluții culturale. Prin dimensiunea sa culturală înțelegem că lumea noastră este o lume normală, construită în mod egal, în raport cu noi înșine. Privită astfel, dezbaterea despre sfârșitul capitalismului, readusă în actualitate de criza economică din anul 2008, se duce în alte cadre. Vom avea o altă lume atunci când omul va fi altul. Lumea de atunci va fi efectul și finalitatea eforturilor omului de atunci. Evident că morala umană

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ale construcției sociale. Discutăm aici despre un determinism evident. Weber nu se sfiește să spună cu lumea capitalistă nu este o lume a banului și a îmbogățirii, pentru simplul motiv că banul și îmbogățirea nu sunt criterii de apreciere a capitalismului, deoarece banul a jucat un rol esențial și în alte tipuri de orânduiri sociale. Privindu-l așa, ne dăm seama că lumea noastră vine dintr-o matrice culturală extrem de complexă. Practic nu capitalismul inventează banul, chiar dacă folosința banului în capitalism

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
îmbogățirea nu sunt criterii de apreciere a capitalismului, deoarece banul a jucat un rol esențial și în alte tipuri de orânduiri sociale. Privindu-l așa, ne dăm seama că lumea noastră vine dintr-o matrice culturală extrem de complexă. Practic nu capitalismul inventează banul, chiar dacă folosința banului în capitalism capătă sensuri și conținuturi noi. Iată ce spune Weber: ,,Spiritul întreprinzător", ,,dorința de câștig", de câștig bănesc, de câștig bănesc cât mai mare, nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalismului, deoarece banul a jucat un rol esențial și în alte tipuri de orânduiri sociale. Privindu-l așa, ne dăm seama că lumea noastră vine dintr-o matrice culturală extrem de complexă. Practic nu capitalismul inventează banul, chiar dacă folosința banului în capitalism capătă sensuri și conținuturi noi. Iată ce spune Weber: ,,Spiritul întreprinzător", ,,dorința de câștig", de câștig bănesc, de câștig bănesc cât mai mare, nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul. Această dorință a existat și există la

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalismul inventează banul, chiar dacă folosința banului în capitalism capătă sensuri și conținuturi noi. Iată ce spune Weber: ,,Spiritul întreprinzător", ,,dorința de câștig", de câștig bănesc, de câștig bănesc cât mai mare, nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul. Această dorință a existat și există la chelneri, medici, birjari, cocote, funcționari venali, soldați, tâlhari, cruciați, jucători la ruletă, cerșetori. Am putea spune că ea este prezentă la ,,all sorts and conditions of men" (oameni de diferite tipuri și condiții

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
tipuri și condiții n.n.), în toate epocile, în toate țările lumii, pretutindeni unde pentru această dorință a existat și există, într-un fel sau altul, posibilitatea obiectivă"138. Încă din startul lucrării cititorul este îndepărtat de ideea marxistă conform căreia capitalismul înseamnă bani și lăcomie, prin constatarea simplă că atât banii cât și lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
există, într-un fel sau altul, posibilitatea obiectivă"138. Încă din startul lucrării cititorul este îndepărtat de ideea marxistă conform căreia capitalismul înseamnă bani și lăcomie, prin constatarea simplă că atât banii cât și lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ideea marxistă conform căreia capitalismul înseamnă bani și lăcomie, prin constatarea simplă că atât banii cât și lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]