7,540 matches
-
și nesfârșitele grile și cenzuri ale puterii: „Eu, tovarășe Breban, îți voi citi noul roman după apariție!...”. Și așa s-a și întâmplat, a fost de altfel singurul meu roman, și înainte, și după Absența..., care a trecut prin porțile cenzurii de parcă cerberii adormiseră sau erau beți!... În vara lui ’67 m-am dus încă o dată la Lugoj, unde trăia încă mătușa - de fapt stră-mătușa mea - Wilma tante, cea care o adoptase și o crescuse pe mama, sora mamei ei, care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sub numele de „absolutismul german”?! Au putut opri aroganții duci și acoliții lor explozia vitalității și a geniului unui popor încă împărțit, venit târziu la masa generoasă a artelor și științelor?! Sau totalitarismul țarist și „ohrana” lor, serviciile lor de cenzură și de pândă și represiune brutală au putut ele împiedica uriașul secol al XIX-lea rus în literatură, filozofie și chiar știință?! Paradoxul absolut face ca tocmai aceste perioade „întunecate și brutale” din viața unei națiuni să fie printre cele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Luceafărul, alianța noastră a devenit indestructibilă. Astfel că, în acei ani, ’66-’68, rezistența sau opoziția noastră, a unor scriitori care „voiam altceva!”, adică atenuarea principiilor dogmatice stalinist-dejiste și reinstaurarea primatului estetic, continua luptă contra diverselor și perfidelor stratageme ale cenzurii etc., se ducea nu atât frontal „contra partidului sau contra activiștilor săi cei mai acerbi”, ci, dedus cumva, contra grupului Barbu, care în ochii noștri reprezenta aripa cea mai radicală. Barbu însuși nu a făcut nimic pentru a-și nuanța
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
au arătat-o, de a se retrage din „primul front” ideologic, încercând prin unele prietenii literare moderate (cu M. Preda și Ali etc.Ă, dar mai ales înconjurându-se de tineri de talent, să „atenueze” ravagiile pe care le făceau cenzura și oportuniștii literari. De tineri mai ales din „grupul oniric” condus de Țepeneag și de Dimov, din care mai făcea parte și poetul surrealist și „claunul” literar talentat Vintilă Ivănceanu (care prin ’66, odată, la ieșirea de la un cinematograf din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai ales politic al Uniunii, în cel de azi - România literară. 4 Am publicat în acei ani trei romane, aproape în fiecare an un roman: Francisca - ’65; În absența stăpânilor - ’66; Animale bolnave - ’68. Dacă În absența... a curs prin cenzură aproape fără cenzori - nu-mi amintesc să fi „lucrat” cu unul dintre redactorii ESPLA (redactor și prietenă mi-era mereu Ioana Andreescu, ce urma să se mărite cu compozitorul Costin Miereanu, să plece ambii la Paris, la începutul anilor ’70
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
făceau și alții, mi l-a făcut: Aurel Rău, șeful revistei de prestigiu de la Cluj Steaua, mă rugase să-i ofer un fragment de roman din manuscrisul Animalelor, despre care multă lume era deja la curent că „are probleme cu cenzura”, și eu, bucuros că apar în sfârșit la Cluj, unde, în tinerețea mea studențească, nu reușisem să public măcar un rând, măcar o povestire, respins și de la Steaua, și de la Tribuna, Mircea Zaciu încercase, prin anii ’50, fără succes, să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
extenso, alături de pozele lor etalate „cu sfruntare” în paginile revistei, cum o comentau mulți activiști iritați de inițiativele mele, ca și nu puțini dintre colegii noștri mai vârstnici care începeau să se teamă că „partidul” lăsând cam prea libere frâiele cenzurii și oferindu-ne nouă, tinerilor, posturi de conducere, urmarea va fi inexorabila întunecare a pozițiilor și mai ales a „valorii lor literare”. Revin încă o dată asupra acestui aspect al lucrurilor ce, din afara lumii noastre, era greu sesizabil, nemaivorbind de faptul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
recunoscându-mi meritele literare. Ion Ianoși care, peste câțiva ani, în primăvara lui’84, mi-a scos din impas masivul și „atipicul”, încă o dată, roman Drumul la zid, ce-i fusese propus spre referat - deși trecuse de câteva luni de cenzura oficială, dar „întârzia”, și care mi-a făcut gentilețea de a-mi face o vizită acasă, oferindu-mi referatul care a făcut, în sfârșit, posibilă apariția cărții; redactor de carte: curajoasa și priceputa Geta Naidin-Dimisianu; director de editură: romancierul de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sătămână, să fie cumva responsabili de număr și mai ales să poarte discuții cu forurile, în speță cu secția c.c. unde lucrau un grup de activiști la cenzurarea revistelor și a cărților după ce, cărțile mai ales, treceau de „celelalte” cenzuri. Eu veneam cu plăcere la revistă, dar - ca și azi! - îmi displace și refuz orice obligație jurnalieră de a mă așeza în spatele unui birou, oricare ar fi el și, mai ales, în cazul despre care vorbim, aveam oroare și chiar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vă aflați împreună sub teroare, a îndrăzni a scrie texte în limitele nu numai ale verosimilității, dar și ale adevărului civic și apoi a avea forța și răbdarea, tenacitatea de a le publica, atunci, sub tirania comunistă, trecând de numeroasele cenzuri dure și perfide ale puterii, dar și înfrângându-ți dorința, „ispita”, firească poate, de a apărea cât mai repede și de a te bucura cu un ceas mai devreme de glorie și de drepturile de autor!... Și când vorbesc de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a șefului statului, aflându-mă eu însumi într-un post înalt politic, m-am ferit să fac astfel de „confuzii” între persoane și situații istorice, plătind de obicei cu ani îndelungi de așteptare și de lupte epuizante cu „forurile” de cenzură pentru un manuscris. Abia acestă onestitate profundă, radicală, a scriitorilor cu contemporanii săi și cu istoria lor le dă dreptul de a fi reprezentativi și surse ale istoriei, așa cum ne referim la un Blazac, Victor Hugo sau Rebreanu (vezi Pădurea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și făceau „concesii” de felurite chipuri, iubeau, trăiau dezamăgiri, boli sau bucurii familiale, o „normalitate-anormală”, așa cum e posibilă într-un regim dictatorial de tip ideologic. Nici unul dintre noi, atunci, când partidul, după ’64 mai ales, lăsa ceva mai libere „barierele” cenzurii și ale poliției, nu credea că e posibilă o „re-stalinizare”, ca să nu mai vorbim și de o dictatură personală și de familie, cum a îndrăznit-o și a și instalat-o Ceaușescu, spre nenorocirea țării și a sa proprie!... Aveam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mele, după „fracturarea socială” prin demisia de la Paris, poate fi numită și „exil interior”. Un exil poate mai lax, deoarece am reușit, în decurs de vreo optsprezece ani, să public patru romane după lupte epuizante și rezistențe unice la presiunea cenzurii, ca și o parte a acestei perioade, partea ultimă, începând cu anul ’75, când am primit prima viză de ieșire pentru Suedia, iar anul următor, ’76, din nou în Suedia, unde am petrecut întreaga vară scriind romanul Pândă și seducție
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mă vedeau și forurile politice. La asta a contribuit și refuzul meu de a publica în periodice, mai ales texte „sugerate” de oamenii puterii, ca și atitudinea mea destul de tranșantă față de abuzurile tot mai marcate, mai insolente, mai brutale ale cenzurii, făcute de astă dată cu „mâna noastră”, deoarece tov. Ceaușescu desființase cu surle și tobe „cenzura”, numind în posturile corespunzătoare la redacțiile editoriale sau la reviste colegi de-ai noștri, uneori scriitori marcanți, care nu rareori s-au dovedit cerberi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
periodice, mai ales texte „sugerate” de oamenii puterii, ca și atitudinea mea destul de tranșantă față de abuzurile tot mai marcate, mai insolente, mai brutale ale cenzurii, făcute de astă dată cu „mâna noastră”, deoarece tov. Ceaușescu desființase cu surle și tobe „cenzura”, numind în posturile corespunzătoare la redacțiile editoriale sau la reviste colegi de-ai noștri, uneori scriitori marcanți, care nu rareori s-au dovedit cerberi politici mai acerbi decât vechii activiști. Da, Ceaușescu și camaîrila sa se puteau bizui pe „frica
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sudarea fragmentelor este cea care impresionează înainte de orice. În Palestina, tehnica federează ceea ce dezmembrează politica. Într-o societate fărâmițată, învrăjbită, în care fiecare tabără își are site-ul său, Net-ul reface unitatea teritorială. Poșta electronică, pe lângă faptul că ocolește cenzura, face negocierea, dacă nu chiar decizia, mai colectivă, ea face posibilă circulația opiniilor unor exilați care se află în douăzeci de țări diferite. Palestinienii au inventat chiar și un muzeu de artă vizuală. Net-ul este pe punctul de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acest platou ingrat. Siria număra două mii de moschei în 1960 și opt mii în 2000. Regimul rămâne laic, iar partidele religioase sunt interzise. În fapt avem de-a face cu o dictatură, cu prizonierii săi politici, cu tribunalele și cu cenzura ei. În care dictatură este interzis, la liceul francez, să se predea Shoah și să se vorbească despre copii de la Izieu (manualele de istorie trebuie cenzurate). Și în care serviciile noastre culturale au oferit în dar profesorilor francofoni două mii de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și senzuale”. Marcă a puterii spirituale, părul lung este urmarea interdicției inițiatice de a fi tăiat: „a pierde părul înseamnă a pierde puterea”. În locul hainelor, trupul se acoperă cu pletele supradimensionate și fecioara ia un aspect bizar, adică se sustrage cenzurii supraindividuale a normei. Fecioara îmbrăcată cu propriul păr trăiește exclusiv la nivel spiritual, asemenea asceților cu plete, sprâncene și bărbi crescute hipertrofic. Într-un basm din Păuleasca, Argeș, modificarea aspectului fizic este subliniată prin contrast cu etapa anterioară inițierii: „Devenise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primește este în mod voit nerespectată, mai rar o pierdere temporară de atenție conduce la încălcarea prescripției. Și într-un caz și în celălalt avem de-a face, de fapt, cu o etapă rituală ce include greșeala formatoare ori anularea cenzurii supra-ego-ului, facilitându-se astfel accesul în dimensiunea superioară. În acest context, interdicția însăși trebuie citită per contrarium, ca o sugestie modelatoare a traseului inițiatic, altminteri eroul nu poate descoperi singur tărâmul interzis sau cămara oprită. Coerciția are deci un rol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacru. Iată de ce împăratul muribund se adresează fiului în acești termeni, subliniind totodată că spațiul infernal aparține unei ființe hibrid, de la marginea creației, monstrul inițiator care declanșează suferința necesară evoluției. Ca și Făt-Frumos ajuns pe Valea Plângerii călăuzit, prin abolirea cenzurii conștientului, Aleodor pătrunde pe muntele interzis sub imperiul subconștientului în care a coborât. Tocmai acest hybris de încălcare a domeniului extramundan va conduce la proba ce solicită găsirea fetei alese, sub forma poruncii de la pocitanie. Învățămintele paterne trebuie încălcate pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se întrupează cele două divinități trebuie să atragă atenția, cunoașterea acumulată are valori maximale și conferă un statut superior la nivel spiritual. Purtările absurde și în dezacord cu vârsta (!) trebuie raportate la norma rituală, și nu la contingentul marcat de cenzura socială. Intrarea în dimensiunea atemporală a miturilor este sugerată de hierofa- niile posibile în orice moment: „Dumn’ezo cu Sîmp’etru umbla pă pămînt p-alea vremuri” (Cerișor - Hunedoara). În contextul ritual, apariția lor este declanșată de momentul de deznădejde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Transilvania, am întâlnit pe sergentul Labiș, bunicul lui Nicolae Labiș, că-i ducea la Stoleriu o blană și haine și Stoleriu era mort. Și am scris o carte poștală soției, că nașu e mort, îngroșând diferite litere, pentru a păcăli cenzura armatei, a cetit și nașa dar n-a priceput. Eu am avut mare noroc că n-am fost la front ci la coloană. La coloană era mare batae de cap că nu era mâncare pentru cai. Și s-au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Eisenbraun (ps. Cahluianu Robert, Andrei Ciurunga), care în opera sa prezintă, cu mult curaj, ororile totalitarismului suferite la Canalul Dunăre-Marea Neagră și închisorile de la Jilava, Sighet; iar din perioada anilor ´40 ai sec XX, poetul Teodor Nencev a suferit de pe urma cenzurii regale, deși remarcat de savantul N. Iorga. (6) Nu putem ignora un adevăr esențial: omul își poate desfășura capacitățile creatoare numai într-o societate care îi permite să se dezvolte liber, după opțiunile și talentul său, care îi recunoaște drepturile
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
afirmat ca poet și publicist la diferite reviste, dintre care Bugeacul a fost inființată de el și i-a fost redactor șef până în decembrie 1936. A publicat poezii sub titlul „Melodii proletare”, schimbat în Poezii în 1937 pentru a evita cenzura regală, poezii ce i-au fost confiscate din tipografie iar el ținut sub arest timp de o luna. Au apărut și alte ediții ale poeziilor sale în Moldova. Nicolae Iorga îl considera un poet talentat al generației tinere basarabene din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
surâs în plus? (București, 1996), Poeme cu umbre de gratii (București, 1996), ș.a. În poezia sa sunt „antrenate fețe desfigurate, abrutizate ce se contopesc de fapt într-o singură față, ștearsă, uniformizată, fără identitatea umană. În perioadă interdicției impusă de cenzură, poetul „inventează decastihul dispus structural - oral într-o formă mneumotehnică (exemplu: Unde sunt cei care nu mai sunt?) a lui Nichifor Crainic sau în sonetele lui Radu Gyr”. Robert Cahlueanu este, însă și un poet al dragostei de patrie și
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]