7,090 matches
-
certitudine, nu poate conferi dată certă înscrisului sub semnătură privată. Data certă a înscrisului sub semnătură privată formează obiect de reglementare a art. 278 din noul Cod de procedură civilă 447. Printre atribuțiile notarilor publici figurează și darea de dată certă înscrisurilor ce li se prezintă în acest scop. Simpla prezentare a înscrisului sub semnătură privată unei instituții de stat nu este suficientă pentru dobândirea de dată certă, ci trebuie ca actul să fie înregistrat la acea instituție, ori ca pe
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este muntele Sapan. Întrucât Baal îl insultase pe Yam, declarând că se ridicase fără rușine la înalta sa poziție și că va fi distrus, Yam își trimite mesagerii și-i cere supunere lui Baal. Zeii sunt intimidați și Baal îi ceartă. Ridicați capul, zei, de pe genunchii voștri, eu îi voi înfricoșa pe mesagerii luiYam!"30 Totuși, El îi primește pe soli și declară că Baal este sclavul lor și că el îi va plăti tribut lui Yam. Și cum Baal se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să-1 smulgă pe om din mormânt. Unii psalmi fac aluzie la această minune: "Scos-ai din Șeol sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se pogoară în groapă" (29: 3); "De aceea nu voi muri, ci voi trăi [.]; De certat m-a certat Iahve, dar morții nu m-a dat" (117:18). Sunt singurele aluzii la învierea morților înainte de robia babiloniană (587-538 î. Hr.) când o parte a populației va fi supusă influenței eshatologiei iraniene (cf. partea a II-a)1
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
om din mormânt. Unii psalmi fac aluzie la această minune: "Scos-ai din Șeol sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se pogoară în groapă" (29: 3); "De aceea nu voi muri, ci voi trăi [.]; De certat m-a certat Iahve, dar morții nu m-a dat" (117:18). Sunt singurele aluzii la învierea morților înainte de robia babiloniană (587-538 î. Hr.) când o parte a populației va fi supusă influenței eshatologiei iraniene (cf. partea a II-a)1(). "Sclav" sau "servitor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
închide textul simetric oferind ceea ce ar putea fi echivalat cu resemnarea, dar și cu schimbarea viziunii, există aici o interacțiune, dar e parodică și oarecum zeflemistă: "Eram noi doi: Eu și cu Mine,/ pe urmă de atâta plictiseală ne-am certat,/ apele erau calme și nimeni în parc/ în afară de roșcove, încât l-am scuipat". Marile probleme existențiale au dispărut, motivul conflictului interior este plictiseala, nimic nu mai presupune ieșire din banal pentru că omul s-a învățat, s-a acomodat cu propria
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fiecare dată când se abordează una din temele considerate multă vreme serioase, așa se procedează cu spleenul, cu motivul dublului, în fond cu poezia de introspecție: "Eram noi doi: Eu și cu Mine,/ pe urmă de atâta plictiseală ne-am certat,/ apele erau calme și nimeni în parc/ afară de roșcove, încât l-am scuipat." (Noi doi). Un text precum Apele mari prezintă și el o lume ciudată, reflectând ca într-un fel de mise en abîme structura de adâncime a poeziei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
spune. Bacovia e singurul scriitor romîn important care n-a provocat pasiuni contradictorii. El s a impus fără mari lupte. N-au existat bătălii sau campanii nici pro, nici contra. în ciuda evaluarilor diferite, nu cred că vreun critic s-a certat cu altul din cauza sa. Cînd a fost contestat, a fost, cel mai adesea, în grup, împreună cu ceilalți simboliști și decadenți. Atacurile directe au fost puține și rare. Nici apărările nu s-au constituit în fronturi, ci s au ridicat individual
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
claselor sociale în ascensiune. Totuși, cărțile de caracter erau importante deoarece, cu cât au devenit mai sofisticate, au început să oglindească o adâncime psihologică. De exemplu, John Earle descrie în Microcosmography un "om nemulțumit" ca fiind "unul care s-a certat cu lumea și care va atrage răzbunare... Sursa bolii sale este mândria indulgentă" (19). Spre deosebire de alți scriitori de cărți de caracter ca Thomas Overbury, Earle este recunoscut datorită "simpatiei în analiza acțiunilor și a motivelor... Fie că laudă sau acuză
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Paris, 1993, p.33-46 LEVBARG, L. A., Teatr Vtoroi Imperii. Darmatirghia. Sțeniceskoe iskustvo; Zola, în Istoria zarubejnogo teatra, ț.2, Prosvescenie, Moscova, 1984, pp.62-69, 126-129 LÉVY-STRAUSS, Claude, Mythologiques III. L'origine des matières de table, Plon, Paris, 1968 LIICEANU, Gabriel, Ceartă cu filozofia, Humanitas, București, 1998 LIPIANSKY, Edmond Marc, L'Ame française ou le national-Libéralisme. Analyse d'une représentation sociale, Anthropos, Paris, 1979 LO GATTO, Ettore, Le mythe de Saint-Pétersbourg. L'Aube, Milano, 1995 LODGE, David, Limbajul românului, Univers, București, 1998
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
său cu Collip, nu neapărat pentru că îl aprecia în mod deosebit pe Collip, ci pentru că gestul lui Banting cerea o asemenea replică. O întâmplare parcă ruptă din certurile partenerilor ocazionali care au pus mâna pe o pradă și apoi se ceartă la împărțirea ei. Nu mă îndoiesc de faptul că același Comitet Nobel a aflat curând după aceste evenimente că celebrul „coș cu crabi de la Toronto” (așa cum a fost descrisă de un contemporan echipa canadiană implicată în problema insulinei) s-a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
termen care exprimă plastic și sugestiv tipologia complicată, diversă și toxică a acestor oameni din vremea noastră, înglobând laolaltă mahalagioaice gureșe, derbedei cu tupeu, țoape cu "Vuitton", ciobani în "Armani" sau ghiorlani cu "Porsche", toată pletora de creaturi care se ceartă isteric la televizor sau arată, nu numai metaforic, degetul mijlociu ca semn de identificare și care ne fac să credem că locuim, fără voia noastră și fără putință de scăpare, în țara din titlu. Lor, mârlanilor din acestă țară, să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și monologului). Dar elementele populare nu exclud pe cele menite să confere povestirii o certa nota de originalitate. Scriitorul individualizează cu ajutorul detaliilor și dramatizează acțiunea prin dialog. La nivel fantastic, personajele sunt umanizate nu numai prin comportament și mentalitate, ci și prin limbajul ce permite o localizare. Personajele devin astfel niște țărani care vorbesc În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi fost mai bine să nu fi avut nevastă și copii. Lacom de bani, Ghița e gata să-și pună capul În primejdie. Se enerva că se simte legat, pe de o parte de familie, pe de alta, de Lică. Certându-se cu Ana, ar fi vrut să-și ceară iertare, dar ceva din el nu-l lăsa, se simțea părăsit și tulburat de gândurile lui. Ana se Întreba mereu ce o fi având soțul ei. Într-o duminica, fără clienți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe tocuri; avea o privire dezorientată total lipsită de chef; oare era beată/drogată?; s-a îngrășat (însemnând că avea un pic peste limita anorexiei); avea rădăcinile părului nevopsite (și aici presa, foarte pe fază, a aflat că s-a certat cu stilistul chiar înaintea show-ului). Associated Press a numit-o, cu toată obiectivitatea jurnalistică, „o epavă“. CNN a titrat „Rușinos. Oribil. Dureros. Chinuitor“. „Entertainment Weekly“ a catalogat numărul drept „un talmeș-balmeș bizar“. Ochii celor care au asistat la show
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
bogați. Ce spun vecinii francezi când văd puhoi de lume care cântă pe stradă, lângă biserică, de exemplu, în sâmbăta Paștilor? În biserica asta n-au fost numai bune, au fost și rele. Vecinii au văzut de toate. S-au certat, cei de aici, pentru ideile lor. Dar în acești ultimi ani, credincioșii ortodocși au îndrăznit să iasă la suprafață. Anul trecut, prohodul la care se înconjoară biserica, s-a făcut aici, la Paris, prin cartier. Oamenii se uită cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
armata aeriană israeliană, la cea mai bună modalitate de a-i motiva pe tinerii piloți la antrenamente. La vremea respectivă, instructorii desconsiderau înțelepciunea populară care pretinde că încurajarea dă rezultate mai bune decât pedepsele. Ei constataseră că piloții care erau certați după un zbor prost erau mai buni următoarea dată, în timp ce elevii care primeau felicitări după un zbor reușit aveau tendința de a fi mai puțin performanți la următorul zbor. Pentru ei, legătura era evidentă, ca și concluzia care rezulta. De
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cu surori-călugărițe. Salonul e foarte mare, înalt, asemănător celor de la Spitalul Sfântul Spiridon. Se pun transfuzii. Mi se cere să mă așez culcat pe un pat de la fereastră. Sunt îmbrăcat, o soră-călugăriță îmi desface cureaua și nasturii de la blugi, mă ceartă că nu sunt spălat ca lumea. Nu sunt singur, e și o femeie cu mine... I se reproșează ei neglijența mea. Mai vine o soră-călugăriță, seamănă cu o asistentă medicală cunoscută de pe când eram internat la Clinica Ftiziologică, blondă, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
bani de aruncat?Ă pierd nu doar hălci de timp prețios mergând pe jos ori cu transportul în comun; ci și savoarea întâlnirilor cu neprevăzutul individual și cu natura umană, în general. În autobuzul supraaglomerat călătorii nu discută, ci se ceartă. „Comunicarea“ lor este interjecțională și impregnată de ură. Ce diferență față de colocviile tihnite din taxi! Aglomerația urbană naște aici nu violență, ci solidaritate; nicidecum luptă oarbă pentru un loc liber, ci o contemplație în doi a valurilor și zădărniciilor vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
la zece ani, nimic. Și nu că nu țin eu minte, dar chiar nu erau probleme. Acea perioadă a trecut foarte normal, natural, „fără istorie”; de aceea, probabil, nu-mi aduc aminte mai nimic. Ne băteam și noi, desigur, ne certam, făceam obrăznicii, am mai căzut, adică făceam tot ce fac copiii. Dar ceva deosebit tot era: vedeam tot timpul plopii lui Eminescu! Îi vedeam din clasă, pentru că vizavi de școala mea primară era școala secundară, iar lângă ea se afla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Iar eu eram copilul lui preferat. Când fugeam de la școală, mă duceam la el; uneori eram chiar trimis de director să-i spun că trebuie să repare nu știu ce; bineînțeles, pe urmă nu mă mai întorceam la școală. Unchiul mă mai certa uneori că îmi fac mereu drum pe la el în timpul orelor de curs. S.A.: Avea dreptate! Te duceai deci în misiune oficială, plecai de la școală pentru o cauză nobilă, iar tu te foloseai de asta ca să chiulești! M.I.: Trebuie să admit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
timpul la cap, plus bunica din partea mamei, cu care am trăit în aceeași curte și care ne spunea un lucru. Tot timpul ne repeta: „Să nu spu neți în sat ce-ați auzit în familie. Să nu spuneți că se ceartă părinții voștri. Ce e în familie e-n familie și atât.“ Și probabil că tocmai de aceea am avut totdeauna o reținere față de persoanele care am simțit că-mi violează intimitatea. Eu nu violez intimitatea nimănui, nu-l agresez pe
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
expresiile din limba română conțin elemente stabile (a avea habar, a lua aminte etc.), însă există și expresii "alternative", care conțin un element variabil, substituibil, fără a afecta statutul expresiei: a pune pe jar/ pe foc, a lua la rost/ ceartă, a-și ieși din fire/ țâțâni/ balamale/ pepeni/ răbdări/ papuci 44, a scoate din sărite/ pepeni etc. Din punctul de vedere al conținutului, expresia nu se caracterizează, în principiu, prin însumarea sensurilor cuvintelor din care este alcătuită, ci are un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toți îi dădeau altă vârstă. Modalități de realizare complement circumstanțial consecutiv exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Muncește atât de mult, până la extenuare. * verb la modul infinitiv: Era prea atentă pentru a o păcăli. * verb la modul gerunziu: S-au certat atât de tare, ajungând până la despărțire. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Este atât de frig,/ de poate îngheța apa din vază. * adverb relativ: Este atât de rece/, cum nu-ți imaginezi. Aplicații Unități sintactice Indicați părțile de propoziție principale și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
că Partidul Național Liberal trebuie să rămână un partid puternic și orice scenariu, care, în acel moment, va fi util pentru a păstra forța PNL, va avea adeziunea mea. R.T. V-ați împăcat cu Liviu Negoiță? V.S. Nu m-am certat niciodată cu Liviu Negoiță. R.T. 15 septembrie 2000. Liviu Negoiță, PD, partidul cu care PNL-ul se află acum în această alianță. Ce spune despre dumneavoastră: „Liviu Negoiță atacă politica dusă de Valeriu Stoica în Ministerul Justiției, arătând «realizările acestuia
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
răspuns. V.S. Vă rog să căutați în baza de date pe care o aveți și care este foarte bogată, să vedeți că n-am răspuns la aceste acuzații. R.T. Vreau să-mi răspundeți la această întrebare... V.S. Nu m-am certat cu Liviu Negoiță. Dumnealui a încercat să se certe cu mine, dar eu nu m-am certat cu el pentru că n-am răspuns la această mănușă aruncată. Și v-aș mai spune ceva. R.T. Vă rog. V.S. Să-l invitați
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]