7,605 matches
-
și desfășurarea partiturilor muzicale: cuvântul „ostinato” provine din basso ostinato, termen tehnic muzical care se referă la tema de bază, repetată continuu, pe fundalul căreia se construiesc temele minore și variațiunile; pentru G., el reprezintă gesturile, exasperant aceleași, precum și atitudinile comportamentale stereotipe ale vieții de deținut. În Gherla autocenzura - constantă psihologică a scriitorului român postbelic, mai activă și mai perfidă decât cenzura oficială - cedează definitiv locul relatării deschise, autobiografice și aproape documentaristice a experienței închisorii politice, pe fondul căreia societatea comunistă
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu se vor mărita. Volumul de povestiri Eternitatea e după colț (1972) analizează avatarurile unor forme de
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Imago. Rizescu, Alexandru. (2002). „Vecinătatea” o modalitate de normare a activității comunităților din sudul Transilvaniei, Transilvania, Sibiu, 1. Rizescu, Alexandru. (2002). Dimensiuni culturale ale instituției vecinătății la românii din Mărginimea Sibiului, Sesiunea internațională de comunicări științifice „Rolul științelor sociale și comportamentale în analiza realităților societății românești” organizată de Catedra de sociologie-etnologie a Facultății de Științe a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu. Rizescu, Alexandru. (2003). „Vecinătățile” - solidarități specifice comunităților din spațiul european, Sociologie, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Imagini ale cotidianului la românii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
expresiile subiecților, pendulând în acest fel între concepte care aparțin uneia sau alteia dintre teorii și justificările individuale ale subiecților. „Urmărirea” în timp și spațiu a migranților a oferit posibilitatea de a înregistra modificările ce apar la nivel individual și comportamental în registrul motivațional. În acest sens, motivația de a emigra s-a schimbat în funcție de momentul la care s-a făcut înregistrarea datelor. Majoritatea migranților au la începutul migrației un scop foarte bine definit: vor să câștige bani pentru a-și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de atât, în unele cazuri, procesul decizional se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu John Meyer, față de care se pronunță profund îndatorat. Volumul de față reprezintă continuarea unei munci de sintetizare a studiilor instituționale din câteva discipline (economie, științe politice și sociologie) începute în timpul unei burse la Centrul de Studii Avansate în Științele Comportamentale în anul universitar 1989-1990. Astfel, ceea ce regăsim citind această lucrare este un proiect de trecere în revistă și evaluare comparativă a unui număr semnificativ de contribuții privind teoria și cercetarea instituțională din domeniile deja menționate. Poziția teoretică a autorului în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interpreteze realitatea în scopul aproape programatic al satisfacerii permanente a imaginii de sine, Sandu, cel din ultimele romane, confruntat cu personaje feminine ce-i egalează sau depășesc capacitățile intelectuale, se vede pus în situația de a le opune acestora modele comportamentale mai puțin complicate. Astfel, în Ioana și în Jocurile Daniei, în structura narativă își fac apariția figuri feminine de ordin secundar, Viky și Mady, voit simplificate pentru a servi drept contrast. Dominându-le, naratorul își creează falsa impresie că parțial
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
prelucrează informații. Operaționalitatea, preluarea informațiilor la nivelul creierului asigură o anumită capacitate de rezolvare a problemelor, pe baza cunoașterii, înțelegerii și abilităților de performanță operațională, ceea ce la om se va numi inteligență. Funcționarea corporal-cerebrală asigură, de asemenea, un anumit stil comportamental caracteristic psihismului indivizilor, în sensul a ceea ce la om se va numi temperament. Psihismul uman se formează și se afirmă însă într-un context specific ce presupune limbajul asertiv supraindividual, normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și acceptate. În plus, individul însuși își preselectează, întreține și delimitează un context în care se poate manifesta relativ constant. Mai recent, Mischel și Shoda (Mischel, 1999Ă avansează o teorie cognitiv-afectivă a structurii personalității care presupune existența unui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de a se recrea prin depășirea de sine și a lumii tinzând spre un ideală. Dar personalitatea mai înseamnă și un complex de trăsături psihologice, specific individuale, persistente, în marea lor majoritate neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de stări și reacții declanșate de stimulii din mediu. Trăsăturile apar ca rezultantă a frecvenței și intensității reacțiilor anterioare la diverși stimuli și sunt predispoziții individuale de a observa diversele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor comportamentale - acele strategii adaptative și relaționale care subliniază, de fapt, autenticitatea fiecărei persoane. Oamenii zilelor noastre sunt purtătorii unui set de strategii adaptative care s-au dovedit superioare în timp. Ele pot fi promovate eficient în raporturile interpersonale, dacă sunt conștientizate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
loialitatea și sentimentele. Are loc nucleolizarea familiilor, care ajung să fie formate adesea dintr-un adult și un copil, fapt ce defavorizează echilibrul afectiv și accentuează izolarea și marginalizarea socială. Tânăra generație vine mereu în contact cu modele și norme comportamentale extrem de diferite, care îi presează și îi dezorientează. Nu mai sunt internalizate modelele parentale clasice în sens profesional, nici sexual, iar fluctuațiile structurii familiei îi fac să caute satisfacții de tipul „aici și acum” - care par mai la îndemână decât
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se modernizează și se izolează în ritmurile accelerate ale cotidianului. Rolul corectiv al Bisericii a scăzut mult. Se conturează manifestări repetate de serie borderline și devine evidentă receptivitatea marcată față de modelele comportamentale deviante din jur sau față de cele oferite prin mijloacele mass-media. Neînțelegerile părinților îi obligă pe copii să internalizeze în mod repetat atitudini și emoții contradictorii, care le adâncesc vulnerabilitatea. Pe de altă parte, mass-media oferă eșantioane și modele existențiale pline
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deviantă care amprentează negativ raportarea personalităților în formare la principalele valori existențiale. Există un consens asupra faptului că tulburările de personalitate pot fi înțelese prin prisma relațiilor interpersonale și a raporturilor sociale care declanșează și întrețin particularități cognitive, afective și comportamentale maladaptative. Caracterul lor neconștientizat, parțial conștientizat și rigid provoacă reacții de feedback din mediu, care întrețin atributele structurale dizarmonice. Astfel, trăsăturile de serie evitantă se autoîntrețin, deoarece sugerează anturajului rejecție sau indiferență. Trăsăturile de tip borderline primesc din mediu tot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a rețelei de psihiatrie comunitară. Capitolul 4 TULBURĂRILE DE PERSONALITATE. DATE ISTORICE Istoria lumii - altfel spus, acea înșiruire de descrieri mediate temporal a biografiilor individuale și a evenimentelor comunitare marcante - a reliefat mereu intoleranța față de persoanele cu tulburări psihice și comportamentale, corespunzător ignorării cunoașterii sau recunoașterii lor. Adeseori manifestările psihopatologice se raportează direct sau indirect la dimensiunile temperamentale și caracteriale, mai mult sau mai puțin intens exprimate și conștientizate. Ele sunt mai rezistente la tratament în cazul prezenței unor structuri dizarmonice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
înțelegerii evenimentelor istorice, a căror dinamică sau alternanță a fost și este mereu mediată personologic. Diversele episoade și boli psihice - mai mult sau mai puțin înțelese sau tolerate - au impresionat dintotdeauna omenirea. La fel s-a întâmplat și cu manifestările comportamentale patologice independente sau racordabile structurii personalității. Bineînțeles că plasarea și descrierea lor în ordine cronologică este imposibilă, datorită atributelor lor dominante și absenței unor metodologii descriptive transculturale. Primele abordări recunoscute ca atare ale domeniului personopatiilor pot fi legate de perioada
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1996Ă, însemna inițial „semn” sau „impresie”, fiind definit de Platon ca un model sau o asociere de trăsături. Galennces a introdus cuvântul în limbajul medical, iar Huarte și La Bruyere, citați de Berrios (1996Ă, îl folosesc pentru a desemna atributele comportamentale individuale ce pot fi diferențiate și recunoscute social. Teofrast, elev al lui Aristotel (Adlington, 1925Ă, este primul autor care face, în secolul al IV-lea Î.Ch., o descriere sistematică a 30 de tipuri personologice într-o manieră diferită decât
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lui Aristotel (Adlington, 1925Ă, este primul autor care face, în secolul al IV-lea Î.Ch., o descriere sistematică a 30 de tipuri personologice într-o manieră diferită decât a altor descrieri ale anormalității tipologice. Sunt surprinse cu finețe manifestările comportamentale deviante, relevându-se caracterul lor imoral, precum și trăirile afective și atributele relațional-adaptative corespondente. Tablourile caracteriale prezentate, deși asociază trăsături și simptome psihopatologice, au o deosebită acuratețe și prin reliefarea rolului adaptativ sau maladaptativ al unor repere în funcție de context. Astfel, flecarul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a doua are ca repere predictive lipsa de căldură sufletească și insuficiența dragostei materne, care generează ostilitate și reacții disforice. În același context, Reich (1925Ă descrie „caracterul impulsiv” al cărui super-ego este deficitar în controlul nevoilor biologice și a raporturilor comportamentale spontane, neelaborate. Această structură personologică contrastează cu cea descrisă de Alexander (1930Ă. Aceasta, deși are condiționări etiologice și repere patogenetice comune cu nevrozele, este perceput ca ego-sinton. Faptul îl face, în opinia lui Reich, rezistent la intervențiile psihoterapeutice. În aceeași
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în perioada pubertății și adolescenței tulburări de comportament care antrenează criticismul și ostilitatea părinților. Personalitatea - după același autor - integrează strategii cognitive, afective, motivaționale și abilități relaționale care sunt dependente de predispozițiile temperamentale. În cazul personalităților patologice, devin persistente și obiectivabile comportamental doar componentele maladaptative. În același context, Graham și Stevenson (1987Ă consideră că atributele temperamentale care induc tulburări de comportament sunt, la vârsta copilăriei, asimilabile unor episoade maladive. Pe de altă parte, în structurarea unei personalități patologice intervin, pe lângă trăsăturile dominant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor personalității și devin sursa unei diversități extreme a formelor de manifestare a suferinței personale, dar și colective. Astfel privite, structurările dizarmonice ale personalității se constituie, din punct de vedere medico-psihiatric, într-o categorie nosologică aparte, dominată de un deficit comportamental și adaptativ precoce și persistent, care viciază raporturile cu sine și cu lumea. Deficitul este ego-sinton și cultivă un stil egocentric, care devine manifest adeseori prin intervenția unor factori declanșatori inaparenți, greu de decelat. Dificultățile adaptative pot fi, de asemenea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raporturi sunt disfuncționale sau când resursele personale sunt insuficiente. Ambele condiții reprezintă apanajul tulburărilor personalității, a căror constantă existențială integrează o dependență tensionantă, anxiogenă, față de anturajul social, conduite manipulative sau ostil-dominatoare și ignorarea detașată a celor din jur. Aceste particularități comportamentale pot fi uneori doar consecința disfuncționalității grupului social a cărei contribuție personopatică trebuie raportată la reperele demografice individuale și la nivelul de asumare responsabilă a experiențelor biografice dezavantajante. Atributele individualismului promovat de sociocultura modernă occidentală sunt și ele extrapolate în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tendință marcată de impulsivități în acțiuni, fără a lua în considerare consecințele, și de o instabilitate afectivă. Capacitatea de a face planuri „în avans” poate fi minimă, iar exploziile de furie intensă pot duce deseori la violență sau la „explozii comportamentale”; acestea au loc mai ales atunci când actele impulsive sunt criticate sau împiedicate de alte persoane. Sunt specificate două variante ale acestei tulburări de personalitate, amândouă având în comun această caracteristică generală de impulsivitate și lipsă de autocontrol. F 60.30
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și valorilor comunitare. Personalitatea paranoică mai interferează și cu personalitatea schizotipală și cu cele de cluster B. Dintre acestea, cu TP de tip borderline, în primul rând, în cadrul acesteia din urmă inconstanța manifestărilor de tip psychotic-like fiind însă evidentă. Tehnicile comportamentale pot ameliora stilul paranoic, dar ele trebuie să profite de perioadele de descurajare, pesimism și de dezorganizare a mecanismelor de securizare. Tulburarea de personalitate paranoică se poate structura în familiile schizofrenilor și e mai frecventă la sexul masculin. 5.2
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi raportate la TP paranoică și TP sadică. Comportamentul acuzator, tiranic și destructivitatea, întreținute de cruzime, pot ocupa o poziție similară în acest context (Millon și Davis, 1998Ă. Rezultă, ca atare, o comuniune de criterii de factură dominant morală și comportamentală care definesc o structură personologică cu cele mai precoce manifestări din perspectivă temporală și care afectează cu precădere sexul masculin. Dominantele ei pot fi privite ca expresii sau extreme caricaturale ale trăsăturilor psihologice masculine. Cele mai recente dezbateri personologice identifică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]