27,244 matches
-
materii prime și importatoare de produse finite, statele din semiperiferie au resurse industriale și umane care pot fi folosite în momentul în care anumite ramuri industriale nu mai sunt profitabile/dezirabile în centru. Regulile întregului circuit sunt formulate de centru, destinatarul final al bogăției produse de schimburi. Wallerstein respinge orice analiză statică. Toate instituțiile sociale, la nivel intern și internațional, se află în permanentă schimbare datorită încercărilor de adaptare la un sistem mondial dinamic. Crizele pe care acesta le cunoaște îi
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
cei care publicaseră deja în România își făuriseră un cititor „conspirativ” ca partener care știa să descifreze mesajul, iar în exil s-au văzut lipsiți de acest public. Prin urmare, „dincolo de asimilarea limbii străine, noul orizont de așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice cu eficacitate estetică”. De aceea, susține autoarea, există corelații între statutul de exilat și genul literar abordat, primele încercări în limba de exil aparținând genului publicistic, eseului, criticii literare și, mai rar, povestirii, însă între acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Ethridge. Acest document a fost transmis secretarului de stat James F. Byrnes de către Burton Y. Berry, reprezentantul politic al SUA în România. O analiză lucidă a situației din țară, „Memorandumul” continua practic activitatea similară a autorului în timpul războiului, când destinatarul fusese mareșalul Ion Antonescu. Ce s-a întâmplat după ce Mark Ethridge s-a întors în Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, în decembrie 1945. Raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
persoane care pot fi, separat și simultan, și emițător, și receptor” (cf. Lohisse, 2002: 73). Potrivit lui Umberto Eco, un proces de comunicare poate fi denumit ca „trecerea unui semnal de la o sursă, cu ajutorul unui transmițător, printr-un canal, la un destinatar sau punct de destinație” (1982: 20). Traian D. Stănciulescu arată că „transferul de informații între două instanțe umane care comunică în mod conștient, prin tansferul de semne (semnale) cu sens - comunicare între oameni, sau între oameni și orice altă instanță
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
prin consecințe perceptibile, prin consecințe pe care persoana în cauză nu dorea să le folosească pentru a-i informa pe ceilalți. În principiu, indicele nu servește deci comunicării voluntare deci în mod accesoriu, atunci când întărește sau modifică informațiile pe care destinatarul le are asupra conținutului comunicat sau intenției comunicate. 1.2.3. Trebuie să facem, diferența dintre indice și semnal. Privit dintr-un anume punct de vedere, semnalul va fi orice element purtător de informație, cu condiția ca acesta să fi
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
decodificarea nu au deci nimic de a face cu sensul: serviciul de cifrare, cel care se ocupă de operațiuni, nu are nevoie să înțeleagă mesajele asupra cărora operează, nici serviciile de transmisiuni care trebuie să le facă să parvină la destinatarii lor. Astfel înțelese, atât codificarea, cât și decodificarea se pretează la un tratament automatizat: ele pot și adeseori trebuie, datorită complexității lor, să fie încredințate mașinilor. 1.3. Arta de a comunica și forme ale comunicării 1.3.1. Arta
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
acestei scheme. După cum afirmă M. Dinu, „cu excepția, ceva mai complicată, a buddhismului, toate religiile presupun o comunicare interpersonală cu divinul. Numai că, de data aceasta, schema generală a comunicării suferă unele modificări în raport cu forma sa canonică.” Să caracterizăm, mai întâi, destinatarul. Aici trebuie să facem distincția lui Pascal între Dumnezeul filosofilor cu care comunicarea nu poate avea sens (mai exact, nu este posibilă aplicarea termenilor teoriei comunicării la acest concept de Dumnezeu) - și Dumnezeul cel viu, personal. Atunci când Pascal a spus
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
un canal de transmitere a semnalului și nici de un receptor care să-i descifreze semnalul. De asemenea, nu mai poate fi vorba de nici o formă de bruiaj din partea unor surse de zgomot. Schema se reduce astfel la Mesaj: Sursă, Destinatar. Mesajul omului este receptat de Dumnezeu fără nici un rest. Același lucru, din punctul de vedere al structurii de comunicare, se petrece și atunci când comunicarea are loc invers, de la Dumnezeu spre om. În cazul acesta Dumnezeu Se dezvăluie El Însuși omului
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
comunicare, se petrece și atunci când comunicarea are loc invers, de la Dumnezeu spre om. În cazul acesta Dumnezeu Se dezvăluie El Însuși omului, fără nici o intermediere, ca lumină nematerială, diferită de cea a soarelui. Structura este acum însă Mesaj 1: Sursă, Destinatar: Mesaj 2. În această situație omul nu poate înțelege întreaga profunzime a mesajului lui Dumnezeu. Există uneori și intermedieri prin îngeri, iar atunci structura comunicării are forma celei canonice. Conceptele clasice ale teoriei comunicării nu pot descrie mai departe ceea ce
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
numit aceste propoziții performative și a văzut că au trei tipuri de forțe: 1. ilocuționară (de a face o acțiune); 2. locuționară (de a trimite la un sens și la o referință); 3. perlocuționară (de a efectua o acțiune în destinatar). Evens a fost cel care a observat că limbajul biblic este unul care poate fi foarte bine caracterizat ca unul performativ, în multe situații. Prin urmare, există situații, bunăoară atunci când Dumnezeu spune „Să fie lumină!” etc. sau în cazul rugăciunii
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
antic (al tragediei în speță), limbajul sincretic al mitului de odinioară, având ca scop unic generarea extazului: sentimentul comunicării cu zeii, cu ierarhiile invizibile, superioare. Procesul semiotic al comunicării mitice angajează cu necesitate doi poli umani: emitentul/transmițătorul și receptorul/destinatarul mesajului mitic. Calitatea relației dintre aceștia se modifică în raport cu contextul comunicării, respectiv cu etapa social-culturală în care ea se desfășoară. Vom deosebi, astfel, două etape fundamentale ale comunicării mitice: etapa (proto)arhaică în care comunicarea mitului era trăită nemijlocit, prin
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și adresa exactă a expeditorului; * redactarea se face după un plan, stabilit în prealabil; * respectarea normelor ortografice și de punctuație este obligatorie; * exprimarea trebuie să fie clară, precisă; * se va acorda o atenție deosebită eleganței exprimării; * semnătura va depinde de destinatar. 2. Compuneri cu destinație oficială În vederea înlesnirii unei rapide integrări sociale, la absolvirea diferitelor tipuri de școli elevii trebuie să fie capabili a întocmi diferite texte cu caracter oficial sau semioficial. Luând în considerare organizarea lor, faptul că traduc principiul
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
în acest gen, tipărite și puse în circulație oficial în Ungaria "aderentă la noua ordine europeană". Ceva mai mult ! Asemenea dovezi de filosemitism unguresc trec granița și sabotează măsurile antievreiești luate de statele vecine. Astfel, după cum se vede din adresa destinatarilor de pe contrapagina documentelor alăturate, ele sunt expediate în scop de propagandă și în România, pentru ca "Evreii din Ardealul românesc să se poată convinge cât de fericiți sunt confrații lor din Ardealul ocupat sub oblăduirea Coroanei Sfântului Ștefan și ca atare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreilor din detașamentele de lucru. 2. În cazul că se aprobă această măsură să se facă o nouă adresă Direcțiunii Generale a Poștelor în care să se facă cunoscut această aprobare. 3. Din motive de siguranță, coletele să fie predate destinatarilor sub controlul direct al comandanților de lagăre sau detașamente, care vor fi obligați să țină și evidența primirii coletelor, pentru ca în cazul nerespectării dispozițiunilor (conținut, greutate, termen) să ia măsuri de confiscarea alimentelor și distribuirea lor la cazan. ȘEFUL SECȚIEI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Clea un tricou negru lung și o căciulă neagră, Ela va păstra rochia și va avea un palton negru deasupra și o pălărie neagră, de doliu, etc. Actantul fără de care situația de comunicare ar fi inexistentă este receptorul. Acesta este destinatarul mesajului emis și se supune la 5 reguli: ascultă, observă, analizează, controlează informația și apoi se exprimă vis-a-vis de subiectul în discuție. În cadrul unui spectacol de teatru, exprimarea este limitată prin reacția din final, neexistând posibilitatea unei ripostări directe la
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
conlucrau în desenarea hărții simbolice a diferenței dintre Apus și Răsărit. Adresarea Europei Răsăritene s-a produs datorită unei bogate corespondențe între călători, diplomați, oameni de știința etc. și cei de acasă (familie, prieteni, oficiali etc.), al cărei expeditor sau destinatar devenise Europa Răsăriteană. Popularea Europei Răsăritene a fost ultima operație de dominație intelectuală a Iluminismului asupra acestui spațiu, o populare imaginativă, simbolică, cu oameni cărora li se atribuiau trăsături identitare, rasiale chiar, în concordanță cu noile discipline ale etnografiei, antropologiei
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
temeiul căreia se acordă beneficiile prevăzute de lege este, primordial, asumarea unei identități, recte identitatea culturală română, care include deopotrivă cele două categorii de persoane identificate de lege ca beneficiari. Accentuez faptul că beneficiarii sunt indivizi, nu comunități, care devin destinatarii concreți ai prevederilor legii în momentul în care dovedesc în fața autorităților responsabile cu aplicarea actului normativ îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în acest sens. Pe de altă parte, faptul că, în mod formal, diferențierea la nivel de comunități nu este
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Pe baza documentației primite, a avizului Ministerului Afacerilor Externe și a verificărilor proprii, Ministerul Finanțelor restituie suma cuvenită, prin virament, în contul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare sau reprezentantelor organizațiilor internaționale interguvernamentale, acreditate în România. Sumele virate vor fi defalcate pe destinatari, si anume: a) sume cuvenite misiunii diplomatice, oficiului consular sau reprezentanței organizației internaționale interguvernamentale, acreditate în România; ... b) suma cuvenită membrilor personalului instituțiilor de mai sus, cu nominalizarea acestora și a sumelor aferente fiecăruia. ... Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin
NORME nr. 4500 din 28 iunie 1993 privind taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor referitoare la vinzari de bunuri şi prestări de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi instituţiilor asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109796_a_111125]
-
probe, experimentări sau cercetări; - bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului; - mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă și documentare. Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel obligații de plată; - să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare; - să nu fie utilizate pentru prestații către terți, aducătoare de venituri; - să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrate în evidente contabile proprii. În cazul schimbării
NORME nr. 4175 din 30 iunie 1993 privind reflectarea în contabilitatea instituţiilor publice a taxei pe valoarea adăugată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109791_a_111120]
-
asigură difuzarea sa către alți membri ai Consiliului de Asociere. Corespondență astfel difuzată este trimisă Secretariatului general al Comisiei, reprezentanților permanenți ai statelor membre și Misiunii României la Bruxelles. Comunicările care sunt emise de către președintele Consiliului de Asociere sunt trimise destinatarilor de către cei doi secretari și difuzate, atunci când este cazul, către alți membri ai Consiliului de Asociere la adresele indicate la alineatul precedent. Articolul 7 Publicitatea În afara unei decizii contrare, ședințele Consiliului de Asociere nu sunt publice. Articolul 8 Ordinea de
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 10 aprilie 1995 privind stabilirea regulamentului interior al Comitetului de Asociere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111669_a_112998]
-
Articolul 7 Publicitatea În afara unei decizii contrare, ședințele Consiliului de Asociere nu sunt publice. Articolul 8 Ordinea de zi a sesiunilor 1. Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei sesiuni. Aceasta este transmisă de către secretarii Consiliului de Asociere la destinatarii la care se referă articolul 6 cu cel puțin cincisprezece zile înaintea începerii sesiunii. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care cererea de înscriere a parvenit președintelui cu cel puțin douăzeci și una de zile înainte de începerea sesiunii, fiind de la sine
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 10 aprilie 1995 privind stabilirea regulamentului interior al Comitetului de Asociere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111669_a_112998]
-
de trei luni după fiecare sesiune a Consiliului de Asociere. După aprobare, procesul-verbal este semnat de către președinte și de către cei doi secretari. El este păstrat în arhivele Secretariatului general al Consiliul Uniunii Europene; o copie certificata se transmite fiecăruia dintre destinatarii la care se referă articolul 6. Articolul 10 Hotărâri și recomandări 1. Consiliul de Asociere stabilește hotărârile și recomandările de comun acord între părți. Între sesiuni, Consiliul de Asociere poate, dacă cele două părți sunt de acord, să ia hotărâri
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 10 aprilie 1995 privind stabilirea regulamentului interior al Comitetului de Asociere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111669_a_112998]
-
de un numar de ordine, de data adoptării lor și de o indicație referitoare la obiectul lor. Hotărârile și recomandările Consiliului de Asociere poartă semnătura președintelui și sunt autentificate de către cei doi secretari. Hotărârile și recomandările sunt trimise fiecăruia dintre destinatarii la care se referă articolul 6. Consiliul de Asociere poate hotărî publicarea hotărîrilor și recomandărilor sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și în Monitorul Oficial al României. Articolul 11 Regimul lingvistic Limbile oficiale ale Consiliului de Asociere sunt limbile
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 10 aprilie 1995 privind stabilirea regulamentului interior al Comitetului de Asociere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111669_a_112998]
-
Articolul 5 Publicitatea În afara unei hotărâri contrare, reuniunile Comitetului de Asociere nu sunt publice. Articolul 6 Ordinea de zi a reuniunilor 1. Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Aceasta este transmisă prin secretarii Comitetului de Asociere la destinatarii la care se referă articolul 4, cel mai tîrziu cu cincisprezece zile înaintea începerii reuniunii. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care cererea de înscriere a parvenit președintelui cu cel puțin douăzeci și una de zile înaintea începerii reuniunii, fiind de la
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 10 aprilie 1995 privind stabilirea regulamentului interior al Comitetului de Asociere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111669_a_112998]
-
care a ajuns Comitetul de Asociere. După aprobarea să de către Comitetul de Asociere, procesul-verbal este semnat de către președinte și de către cei doi secretari, iar un exemplar este păstrat pentru fiecare dintre părți. O copie a procesului-verbal se transmite fiecăruia dintre destinatarii la care se referă articolul 4. Articolul 8 Deliberări În cazuri determinate în care Comitetul de Asociere este abilitat de către Consiliul de Asociere, în virtutea articolului 110 paragraful 2 al Acordului european, să ia decizii/recomandări, aceste acte vor avea titlul
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 10 aprilie 1995 privind stabilirea regulamentului interior al Comitetului de Asociere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111669_a_112998]