5,988 matches
-
doar, în raport cu faptelor ei): practici și reguli elementare, "gânduri" împresurate de alte fapte subiective, "rostiri" (incorecte, adică neacreditate) etc. O scrutare a acestor limite nu este cu putință în condițiile acceptării necondiționate a normelor gândirii justificatoare, constrângătoare; dar nici în disprețul acestora. Totuși, ele constituie "lumea vieții" umane, într-o primă (naturală) ipostază a sa. Ceea ce înseamnă, totuși, că scrutarea limitelor vieții omenești constrânse prin gândirea autonomă este posibilă și poate trece în act în anumite condiții. Care sunt acestea? Deocamdată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate petrece pe orice cale, chiar și pe aceasta doar "subiectivă" (subiectivarea obiectului, în sensul sofistic). În măsura în care conștiința cunoscătoare operează în direcția adevărului, ei îi este îngăduită orice atitudine, chiar și aceea care corespunde propriei sale afirmări de sine, în disprețul condiției de obiect. Gorgias spune: nimic nu există; dacă, totuși, există ceva, atunci ceea ce există nu poate fi cunoscut; iar dacă poate fi cunoscut, nu poate fi comunicat.20 Trilema creează reprezentarea unui "loc logic" aglomerat de sensuri, pe care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
subordonat idealului adevărului reprezintă o "imagine" a unor fapte din lumea "reală". Cred că Wittgenstein a avut o formulă eficientă de înțelegere a acestor lucruri dar le-a privit cu un fel de ironie, dovadă formularea lor directă, uneori în disprețul convențiilor judicativului constitutiv încă din Tractatus. La un moment dat, va fi vorba despre această formulă de înțelegere. Evidența și obiectivitatea, coerența și eficiența sunt calitățile pe care și le pune singur pe seama sa judicativul constitutiv, prelungind astfel, în spațiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei. Ca să concluzionez, aș spune că Europa a devenit un uriaș laborator experimental pentru a regândi condiția umană și a reconfigura instituțiile umane În era globală. Mulți observatori - În special americani - văd aceste dezvoltări În Europa cu umor negru, cu dispreț sau, chiar mai rău, cu indiferență. Cinicii de linie dură sunt și mai puțini caritabili, privind crearea „Statele Unite” ale Europei ca pe un efort donquijotesc și, În cele din urmă futil. Criticii europeni au manifestat rezerve similare privitor la experimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cântece au rămas în modalismul arhaic având o singură corda madre. Câteva dintre acestea, așadar, au fost modificate și inserate forțat în sistemul celor opt moduri; altora, imposibil de a fi normalizate, le-au fost atribuite termenul, cu sens de dispreț, de „mod iregular” sau „peregrinus”. A ști din ce mod făceau parte melodiile nu-i ajuta prea mult pe cântăreți să și le amintească în toate detaliile. Sosise momentul de a se folosi de mijlocul cel mai puternic pe care
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și a comunităților religioase, parohilor și rectorilor de biserici, canonicilor din colegii și catedrale, și îndeosebi episcopilor diecezani, de a favoriza cu tot zelul aceste înțelepte reforme, de mult timp dorite și invocate în mod unanim, pentru ca să nu cadă în dispreț însăși autoritatea Bisericii, care, deseori, le-a propus și acum din nou le impune”. 6.3 Conciliul Vatican II Între documentul Papei Pius al X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a aparținut Coroanei Moldovei din timpul formării acestui principat în secolul al XIV-lea până în momentul răpirii comise de Rusia țaristă în 1812. Acest fapt n-ar putea fi continuat [contestat ?] în întregime sau în parte de către Republica democrată, în disprețul oricărei justiții și al oricărui drept. 4) Guvernul român roagă guvernul Ucrainei să binevoiască a-și reaminti că la data de 19 ianuarie 1918 a adus la cunoștință generalului Coandă, agreat la Kiev ca delegat al României, că guvernul democratic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ocupară turcii, mai târziu Ackerman și Chilia, și principii moldoveni au domnit în acest fel asupra țării Moldovei până în momentul când, în 1812, Rusia a ocupat cu forța jumătate din țara moldovenească, pe care Turcia i-a abandonat-o în disprețul capitulațiilor consimțite în secolul XV și XVI. Nu este deci o provincie distinctă, ci jumătatea teritoriului Moldovei cea pe care Rusia și-a însușit-o, acum 106 ani, pentru că nu s-a putut constata niciodată nici cea mai mică diferență
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la proporțiile lor reale și exacte, datele în chestiune. Toate argumentele și toate motivele de nu importă ce ordin, geografic, etnografic și istoric, dovedesc într-o manieră irefutabilă că așa-zisa provincie a Basarabiei, cedată în 1812 de către Turcia în disprețul dreptului și al tratatelor, nu este decât jumătatea de răsărit a teritoriului moldovenesc, iar această jumătate trebuia să se reîntoarcă în mod necesar la Moldova, la lichidarea Imperiului țarist. Aceasta este atât de limpede și atât de evident încât Puterile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic pînă la Marea Neagră. Totodată a afectat direct populația și teritoriile Basarabiei, nordului Bucovinei și Herței, străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popare, față de normele de cinviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei a rămas cunoscut în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu smerenie și umilință decât cea făcută cu trufie. Înaintea lui Dumnezeu, oamenii cei mai smeriți și umili, chiar dacă sunt păcătoși, găsesc mai multă ascultare decât cei ce se pretind drepți și buni, dar care sunt stăpâniți de mândrie și dispreț față de ceilalți semeni ai lor. Pilda fiului risipitor, una dintre cele mai frumoase parabole din Noul Testament, are ca temă căința și întoarcerea la calea cea dreaptă. Fiul plecat este fiul risipitor care batjocorește avutul primit în dar de la Tatăl (adica
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
însă ca toți copiii să fie supuși educației, pe care aceasta o presupune. În scrierile sale despre educație, el atrage atenția părinților asupra datoriei de a-și educa urmașii, începând încă de la cea mai fragedă vârstă, în credință și în disprețul bunurilor terestre înșelătoare. Educația este o problemă fundamentală a omului, pentru că în lipsa ei apar toate relele posibile. Un copil lipsit de educație poate ajunge chiar un vrăjmaș a lui Dumnezeu, al naturii și al omului. Idealul educațional al Sfântului Ioan
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de zidul de nepătruns ridicat În calea lor de strămoșii noștri, conduși de voievozi cu dragoste de neam și patrie. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid, privind la dânsul, Îl Întreabă cu dispreț : -,,Ce vrei tu ? “ -,, Noi ? Bună pace ! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vadă pe măritul Împărat”. La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sa de profesionalitate este atinsă, misiunea sa fiind Îndeplinită. Medicul nu face profeții, iar medicii sunt aliații noștri În lupta pentru un obiectiv comun: menținerea stării noastre de sănătate somatică și mintală. Din motive personale (vanitate, incultură medicală, orgolii difuze, dispreț etc.) putem neglija total diagnosticul medicului, dar ajungem mai repede la cimitir. În replică, nu sociologii trebuie să fie culpabilizați atunci când partidul X sau Y scade În sondaje; sociologii, ca și medicii, Înregistrează o stare de fapt pe un continuum
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
uneltiri se fac dușmani slavei Lui, atunci minunea și mai mult strălucește și se arată mai mare. Ei nu considerau lucru urât a-L ucide, ci a-L ucide într-un asemenea mod pentru a-L arăta mai vrednic de dispreț decât toți, la aceasta se gândeau; însă, cu toate acestea, nimic n-au făcut. Astfel, deși amândoi tâlharii erau niște pângăriți - deși mai la urmă unul dintre ei s-a schimbat - ei chiar de pe cruce își băteau joc de El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și care funcționează într-un context al neîncrederii generalizate în politicieni și în instituțiile reprezentative (Blais & Gidengil, 1991; Howe & Northrup, 2000; Nevitte & White, 2008). Acest aspect a fost bine ilustrat de către guvernul conservator al lui Steven Harper, care a manifestat dispreț față de parlament și a minimalizat, în numeroase feluri răspunderea și transparența guvernului (accountability) (Fossum & Laycock, 2011; Martin, 2010). Minimalizarea răspunderii și a transparenței guvernului (accountability) este doar într-o mică măsură o marcă specifică a populismului, exceptând poate dezgustul arătat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
gândire o ipoteză pe care o testează prin acțiune. De asemenea, Tolman, în 1932, introduce deja unele elemente cognitive în viziunea sa liberală asupra behaviorismului. El acceptă unele inferențe, unele constructe bazate pe elemente neobservabile, ceea ce behaviorismul radical califică cu dispreț drept „mentalism” și consideră a fi o gravă regresie. Dar putem oare să ignorăm în totalitate analiza inferențială? Aceasta este întrebarea pe care o pun Breger și McGaugh, care afirmă că tehnicile comportamentiste nu funcționează pe baza modelului S-R
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stupidă, aceasta se întâmplă deoarece tocmai am spus sau am făcut un lucru într-adevăr stupid”. Raționament dihotomic: „Dacă roșesc, s-a terminat, imaginea mea în ochii celuilalt este total și în mod durabil devalorizată”. Lectura gândurilor: „Stiu să observ disprețul sau mila în privirile celorlalți, chiar dacă aceștia nu spun nimic sau nu se manifestă deloc”. Credințe ” Ați manifesta emoțiile, înseamnă, în primul rând, a te situa pe o poziție inferioară, în al doilea rând, a te expune ironiilor sau disprețului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
disprețul sau mila în privirile celorlalți, chiar dacă aceștia nu spun nimic sau nu se manifestă deloc”. Credințe ” Ați manifesta emoțiile, înseamnă, în primul rând, a te situa pe o poziție inferioară, în al doilea rând, a te expune ironiilor sau disprețului, în al treilea rând, a te expune unei respingeri sociale progresive”. Este mai bine să-ți ascunzi și să-ți disimulezi problemele decât să ți le dezvălui. Este mai bine să se creadă că ești insipidă decât fragilă”. Dacă mă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ci este efectul respectării unor tabuuri, e reducționist, restricționar, mai precis, și nu se poate afla la originea unei „bucătării“. Din același motiv, expresia „bucătărie mânăstirească“, deseori folosită la noi în ultimii ani, este de-a dreptul aberantă: ea denotă dispreț atât pentru semnificația creștină a postului (efectele interdicțiilor alimentare nu au voie să fie considerate „savuroase“, căci cuhnia mânăstirii nu e restaurantul Capșa de pe vremea lui Păstorel), cât și față de gastronomie, care nu admite restricții alimentare. Originalitate culinară, tendință către
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuisine este aceea în care lucrurile nu au gustul a ceea ce sunt în stadiul lor primar. Să dăm un exemplu din bucătăria chinezească: „rața à la Beijing“, preparat culinar care exprimă atât intenția transformării radicale a alimentului, cât și un dispreț imperial (e un fel de mâncare gândit pentru împărat) față de ingredient și față de gustul său natural. În vremurile imperiale, această rețetă ajungea să nu mai cuprindă aproape nici un pic de carne de rață: pasărea, bine curățată, era mai întâi unsă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu îi poate găsi răspuns; descoperind multe izvoare care pomenesc consumul destul de important de melci, scoici, raci și broaște în lumea rurală de pe vremuri și constatând dispariția totală a acestora din bucătăria țărănească a ultimei jumătăți a secolului XX (și disprețul față de astfel de „spurcăciuni“), domnia sa se întreabă: „Ce s-a întâmplat în mai puțin de cincizeci de ani? Ce i-a făcut pe oamenii noștri [...] să ia, aproape fulgerător (la scară sociologică), o asemenea distanță față de bucate altfel gustoase, ieftine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Anton Roman) ne mai oferă câteva unicate gastronomice, precum ciorba din mațe de morun, „proboi“-ul (turta cu icre negre) și „storceagul“. În privința primei rețete, rafinatul Păstorel, dacă ar fi cunoscut-o, cu siguranță ar fi greșit tratând-o cu dispreț; născută din bucățile ieftine ale marelui pește, măruntaiele și capul, această ciorbă ar fi fost văzută doar ca o adaptare la sărăcie, și nu ca o reușită culinară, savuros de originală. În legătură cu unicitatea sa, susținută de Radu Anton Roman, trebuie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în Italia secolului al XV-lea și, două secole mai târziu, inundă toate preparatele culinare. Pe de altă parte, absența din manuscris a oricărei rețete de ciuperci reprezintă o reminiscență a Evului Mediu culinar, care vedea doar alimente demne de dispreț, „țărănești“, în aceste fructe ale pământului. Nu găsim nici rețete pentru gătirea curcanului, deși ele apar în cărțile italienești de bucate încă din 1570 (Scappi, Opera). Influența turcească există în „Manuscrisul brâncovenesc“, dar ea este încă într-o fază incipientă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la Bohotin, își dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de felurile obișnuite în țară și de multe excursiuni în bucătăria franceză, bucatele grecești și turcești: nenumărate feluri cu untdelemn, cataifurile, baclavalele și caplamalele [capamalele, n.n.] care mai trăiesc și astăzi, precum și altele, de care îmi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]