6,149 matches
-
o uitătură cam stranie. Îmi ajunge pentru azi. Chiar așa e, cum se spune - virtutea își e propria răsplată. Când ajung, mai târziu, înapoi la hotel, radiez de fericire la gândul binelui pe care l‑am făcut. Cred c‑am donat cel puțin 50 de lire în magazinul ăla, dacă nu mai mult! Dar nu ca să mă dau mare sau ceva de genul ăsta, ci pentru că pur și simplu așa sunt eu, altruistă. Și, o dată ce am început să donez, nu m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
c‑am donat cel puțin 50 de lire în magazinul ăla, dacă nu mai mult! Dar nu ca să mă dau mare sau ceva de genul ăsta, ci pentru că pur și simplu așa sunt eu, altruistă. Și, o dată ce am început să donez, nu m‑am mai putut opri! Și, de fiecare dată când mai lăsam acolo niște bani, mă simțeam în al nouălea cer. Și, deși asta chiar nu contează absolut deloc, m‑am ales și cu niște chestii foarte drăguțe în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
așa că n‑am să mai pierd timpul; vreau să vă amintesc doar că un procent de 25 la sută din suma realizată în această seara, plus ceea ce va rămâne după ce Becky își va fi plătit toate datoriile restante, va fi donată unor instituții de binefacere. — Nu e cazul să vă înfrânați, zice un glas sobru de undeva din spate și toată lumea râde. Mă uit prin mulțime să văd cine e și... nu‑mi vine să cred. E Derek Smeath, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Robespierre latră de inimă albastră și se ridică în două labe, lucru pe care, până în acest moment, refuzase cu încăpățânare, întotdeauna, să-l facă. — Am făcut liceul la internat și facultatea la cămin. În facultate, ca să am bani de manuale, donam sânge lunar și-mi vindeam cartela de masă de la cantină. Cinci ani de zile, cât a durat facultatea, am fost bandist. Adică, alături de alți fomiști, stăteam în dreptul benzii rulante pe care se strângeau farfuriile cu resturi de mâncare și alegeam
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
copiilor” SONET Credeai că n‐o să treacă niciodată Iubirea, poezia, primăvara... Te‐ ai cumințit? Ai azvârlit ghitara Ce‐ a proslăvit atât pe adorată? O mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești iubirea nesecată Poet îndrăgostit de Dona Clara? Visând, întreabă‐ te ce mai rămâne Pe urma călătoarei tale zâne Din toate câte‐au fost odinioară? Un fir uscat din floarea dăruită Din ce‐ ai cântat ‐ ecouri de ghitară Din ce‐ ai simțit - o strofă nesfârșită... Paris, martie
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
primăverii; și atunci cînd era la Direcția Teatrelor, În 1991 și discutam despre Lexiconul dramaturgiei naționale; și la Festivalul Gulliver, Galați, Între 1997-2006, cînd mi-a oferit două premii; și la premiera mea băcăuană cu piesa lui Mircea M. Ionescu, Dona Quijota. Sau cînd a sosit În Gara Nicolina trenul regal, și am băut un whisky În barul super elegant al garniturii. Și cînd eram lîngă el, la Clubul Dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor, În 2009 și am regizat un spectacol lectură
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Să nu se confunde virtuala cădere, cu căderile certe ale teatrului, semnate Însă de angajații lui. Mai ales că, din nou, autorul nu poate veni la premieră! Același dispreț față de piesă l-am simțit și la Bacău, cînd am Început Dona Quijota, de M. M. Ionescu. Interpreții nu vor decît Will, Sofocle, Schnitzer, Psihozele sexuale...și Herghelegiu. Sau orice contemporan străin care-i cheamă-n Belgia, Olanda etc. Și-atunci, Întreb, are rost să mai pui În scenă autori de-ai
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pentru Capitolul 11 în 1995. Ca parte a unei înțelegeri, toate cererile de brevete merg la investitorul principal, Carl Weigand, care a murit în 2000. Brevetele au trecut la soția lui. Ea este bolnavă, cancer terminal, și are intenția să doneze toate brevetele Spitalului Boston Memorial. Poți face ceva în privința asta? — E suficient să-mi spui. Dă-i drumul, zise Josh, frecându-și mâinile. Capitolul 27 Rick Diehl abordă problema ca pe un proiect de cercetare. Citi o carte despre orgasmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
aceeași boală. Familia Greenberg a vrut să se asigure că alte familii nu vor avea parte de aceeași durere, așa că l-au convins pe Reuben Matalon, un genetician, să creeze un test prenatal pentru boala Canavan. Familia Greenberg și-a donat propriile țesuturi, țesuturile copiilor lor morți și s-au străduit să obțină țesuturi de la alte familii cu boala Canavan, din întreaga lume. În cele din urmă, în 1993 a fost descoperită gena pentru boala Canavan. În sfârșit, un test prenatal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cunoaște? întrebă Bennett. — Nu. — Că m-a cunoscut vreodată? — Nu, Dumnezeule. El răsuflă ușurat. — Atunci, mă tem că nu înțeleg ... — O să trec direct la subiect. V-ați făcut rezidențiatul în Dallas. La Southern Memorial. El se încruntă. — Da ... — Toți rezidenții donau sânge, pentru cazul în care era nevoie de ei ca donatori de urgență. — Asta s-a întâmplat cu mult timp în urmă, spuse el, încercând să-și amintească. Trecuseră treizeci de ani. — Mda, așa e. Ei bine, ei au păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Care ai fost tu. Bennett simți că amețea. — Am bănuit că donorul trebuia să fie un student la medicină, continuă ea, pentru că ea s-a dus la clinica de la facultate. Iar aceștia aveau propria bancă de spermă. Studenții la medicină donau spermă pentru bani, pe vremea aceea, nu? — Da. Douăzeci și cinci de dolari. — Vezi! Bani buni de buzunar, în acele zile. Și puteai să o faci ... de câte ori? O dată pe săptămână? Te duceai acolo și rezolvai rapid? Ceva de genul ăsta. — Clinica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
iar tu ai avut probleme cu drogurile. Ai genele dependenței. — Ce gene? — ags3. Dependența de heroină. Dat1. Dependența de cocaină. Ai aceste gene, și le am și eu. Tu mi-ai dat aceste gene. Nu ar fi trebuit niciodată să donezi spermă cu deficiențe. — Ce tot spui? zise el, brusc agitat. Era clar că femeia aceea urmărea un scenariu memorat. Simți pericolul. — Am donat spermă cu treizeci de ani în urmă. Pe vremea aceea nu existau teste ... și nu există nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și le am și eu. Tu mi-ai dat aceste gene. Nu ar fi trebuit niciodată să donezi spermă cu deficiențe. — Ce tot spui? zise el, brusc agitat. Era clar că femeia aceea urmărea un scenariu memorat. Simți pericolul. — Am donat spermă cu treizeci de ani în urmă. Pe vremea aceea nu existau teste ... și nu există nici o responsabilitate acum ... Tu știai, îi tăie ea vorba. Știai că aveai o problemă cu cocaina. Știai că este o problemă de familie. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
timpul pentru un discurs în care să-mi exprim îngrijorarea în legătură cu pericolele acestei tehnologii necontrolate. — Bună idee, zise Minkowski. Cred că voi ține și eu unul. NOUTĂȚILE LIPOSUCȚIEI Grăsimea primului ministru se vinde cu 18.000 de dolari Urmează: Celebritățile donează grăsime pentru opere de caritate BBC News: O bucată de săpun făcută din grăsimea extrasă prin liposucție de la primul ministru italian Silvio Berlusconi a fost vândută cu 18.000 de dolari unui colecționar particular. Săpunul este o lucrare de artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
tribunalul era de neconceput. — Onorată Instanță, zise Rodriguez, dacă tribunalul acceptă că celulele domnului Burnet sunt proprietatea clientului meu, așa cum cred că ar trebui, atunci respectivele celule sunt proprietatea clientului meu oriunde s-ar afla. De exemplu, dacă domnul Burnet donează sânge la o bancă de sânge, sângele donat ar conține celulele care se află în proprietatea noastră. Am putea emite pretenții asupra acelor celule și solicita extragerea lor din sângele donat, din moment ce domnul Burnet nu mai are dreptul, în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
care-l cunoaștem. Este experiența fundamentală a ființei noastre. Dacă un tribunal nu recunoaște această noțiune fundamentală, decizia lui va fi invalidă, oricât de corectă ar părea, privită prin logica legii. Acesta este motivul pentru care, atunci când un individ își donează țesuturile unui doctor, nu este același lucru ca donarea unei cărți pentru o bibliotecă. Și nu va fi niciodată același lucru. Dacă doctorul sau instituția de cercetare doresc, mai târziu, să folosească acel țesut în alte scopuri, trebuie să li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
drese glasul și continuă: — Ni s-a spus că acest lucru este împovărător pentru cercetarea medicală. Contrariul este adevărat. Dacă universitățile nu recunosc că oamenii mențin un interes rezonabil și emoțional față de țesuturile lor, atunci oamenii nu își vor mai dona țesuturile pentru cercetare. Le vor trimite, în schimb, corporațiilor. Iar avocații lor vor concepe documentele în așa fel încât să interzică universităților să folosească chiar și un simplu un test de sânge, fără o plată negociată. Pacienții nu sunt naivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Judecătorul a susținut cauza universității, bazându-se pe argumente penibile, cum ar fi faptul că unele dintre articole fuseseră printate pe coli de hârtie cu antetul Universității Washington. Acum, pacienții sunt furioși, și pe bună dreptate. Ei credeau că își donează țesuturile unui doctor îndrăgit, nu unei universități ce stătea ascunsă în spatele lui. Ei credeau că își donează țesuturile în mod specific pentru cercetarea cancerului de prostată, nu pentru a fi folosite în orice mod, ceea ce pretinde universitatea că are dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
articole fuseseră printate pe coli de hârtie cu antetul Universității Washington. Acum, pacienții sunt furioși, și pe bună dreptate. Ei credeau că își donează țesuturile unui doctor îndrăgit, nu unei universități ce stătea ascunsă în spatele lui. Ei credeau că își donează țesuturile în mod specific pentru cercetarea cancerului de prostată, nu pentru a fi folosite în orice mod, ceea ce pretinde universitatea că are dreptul să facă. Ideea că, odată ce te-ai despărțit de țesutul tău, nu mai ai nici un drept asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
a organismului meu, nu am nici un drept. Asta înseamnă că am mai multe drepturi asupra imaginii mele, decât am asupra unor țesuturi din corpul meu. Legislația necesară ar trebui să asigure pacienții că au controlul asupra propriilor țesuturi. Eu îmi donez țesuturile pentru un scop, și numai pentru acel scop. Dacă, mai târziu, cineva vrea să le folosească în alt scop, are nevoie din nou de permisiunea mea. Dacă nu poate obține această permisiune, atunci nu îmi poate folosi țesuturile. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
că-l poate vinde, Undeva departe de casă, Într-un loc neutru, În care cererea și oferta să se facă fără complicații.. Vroia să-și ia totodată de pe suflet povara acelui obiect blestemat. Se gândise de multe ori să-l doneze unui muzeu, dar se temea de eventuale articole În presă, referiri televizate, dată fiind probabil celebritate pictorului. Ar fi fost de-a dreptul suspect să fi mărturisit că are o capodoperă Ă deși el , personal nu descifrase numele artistuluiă, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
era un om rezistent la băutură.Iși începuse cariera la construirea unui bloc de locuințe în Deltă. Când a fost gata blocul,după recepția finală,au fost premiați muncitorii. ”Lucrarea ca lucrarea,dar recepția a fost frumoasă !”. Muncitorii i au donat șefului din banii lor câte 5000 de lei și astfel,acesta și-a cumpărat o mașină „Dacia” la prețul de 70.000 lei. „Eu sînt în voia soartei un veșnic călător Atras în calea-mi lungă de-un tainic viitor
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
câini, a elaborat o foarte eficientă metodă de a paște caii... verzi ! 81. Greu de suportat zilnic în buzunarul cămăși o brichetă...de cox ! 82. Evlavioasă, de zece veri se chinuie din greu la plajă să strângă bronz...pentru a dona un sfeșnic ! 83. ,,Mai ușor vezi paiul din ochiul altuia decît în ochiul tău , bârna...de gimnastică !" 84. Poți ,,face piața", inclusiv zarzavaturi, într-un singur ceas... florar ?! 85. Oricât de mult iubești pictura, nu accepți ideea de ați petrece
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
-l opresc. La repezeală, am luat un pumn de Pringles pe care mi le-am îndesat în gură. După asta, sentimentul de panică s-a mai diminuat. Chipsurile m-au făcut să mă simt mult mai bine. Neil mi le donase după ce aflase că sunt trimisă la culcare mai devreme. Nu intenționasem să mănânc decât câteva, dar am sfârșit prin a devora toată cutia. Nu pot să închid un ochi dacă am în casă o cutie deschisă cu chipsuri delicioase. Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
părerii foarte proaste pe care o aveam despre noi, amândouă ne-am îmbrăcat cu rochiile cele bune. Brigit și-a luat rochia simplă, pe care-o cumpărase de la magazinul de caritate de pe Fifth Avenue unde oamenii drăguți și bogați își donau hainele. Iar eu m-am îmbrăcat cu rochița neagră și scurtă Alaia, pe care o cumpărasem din același magazin. Și mi-am luat și geanta Prada. Un fals pe care-l luasem cu zece dolari de pe Canal Street. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]