KorAP: Find »[drukola/base=episcopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...231 232 233 ...259 >

6,471 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

adică așezarea romană Tibiscum (Jupa-Caransebeș). Cetatea sau castrul Dibiscos, menționată în 1019-1020, ar fi, de fapt, cetatea Timișoarei, în secolul al XIII-lea, ea apare sub denumirea de "castrul Timiș". Prin urmare, la începutul secolului al XI-lea, exista o episcopie ortodoxă românească în Banat, care în urma cuceririi maghiare și-a încetat existența. Dar sunt și alte aspecte ale vieții bisericești, din această perioadă, demne de menționat. Astfel, în 1204, regele Emeric al Ungariei scria papei Inocențiu III (1198-1216) că unele

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1204, regele Emeric al Ungariei scria papei Inocențiu III (1198-1216) că unele biserici (mânăstiri) ale "călugărilor greci", deci ortodocși, din regat se ruinează "din lipsa de grijă a episopilor diecezani și din pricina acelor greci înșiși". Regele propunea papei constituirea unei episcopii pentru ei (greci) sau să fie așezați călugări latini în acele mânăstiri. Ca urmare, la 16 aprilie 1204, papa scria episcopului de Oradea și abatelui din Pelissa să viziteze acele "mânăstiri grecești" pentru îndeplinirea celor propuse de rege. Acei călugări

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Oradea și abatelui din Pelissa să viziteze acele "mânăstiri grecești" pentru îndeplinirea celor propuse de rege. Acei călugări "greci", ortodocși, puteau fi de fapt români-erau aici nuclee de viață monahală ortodoxă. Avem indicii despre existența în Transilvania și a altor episcopii. Așa, de pildă, la 3 mai 1205, același papă Inocențiu III scria arhiepiscopului de Kalocsa, sub jurisdicția căruia se afla episcopia catolică de Oradea, că pe pământurile fiilor cneazului Bâlea există "o episcopie... care nu este supusă nici unei mitropolii", cerându

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
fi de fapt români-erau aici nuclee de viață monahală ortodoxă. Avem indicii despre existența în Transilvania și a altor episcopii. Așa, de pildă, la 3 mai 1205, același papă Inocențiu III scria arhiepiscopului de Kalocsa, sub jurisdicția căruia se afla episcopia catolică de Oradea, că pe pământurile fiilor cneazului Bâlea există "o episcopie... care nu este supusă nici unei mitropolii", cerându-i să fie adusă sub ascultarea Bisericii romane. S-a dedus de-aici că ar fi vorba de o episcopie ortodoxă

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
despre existența în Transilvania și a altor episcopii. Așa, de pildă, la 3 mai 1205, același papă Inocențiu III scria arhiepiscopului de Kalocsa, sub jurisdicția căruia se afla episcopia catolică de Oradea, că pe pământurile fiilor cneazului Bâlea există "o episcopie... care nu este supusă nici unei mitropolii", cerându-i să fie adusă sub ascultarea Bisericii romane. S-a dedus de-aici că ar fi vorba de o episcopie ortodoxă în părțile Bihorului, în teritoriile stăpânite anterior de Menumorut.33 Viața bisericească

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
afla episcopia catolică de Oradea, că pe pământurile fiilor cneazului Bâlea există "o episcopie... care nu este supusă nici unei mitropolii", cerându-i să fie adusă sub ascultarea Bisericii romane. S-a dedus de-aici că ar fi vorba de o episcopie ortodoxă în părțile Bihorului, în teritoriile stăpânite anterior de Menumorut.33 Viața bisericească în Dobrogea În a doua jumătate a secolului al X-lea, sub împărații Focas (963-969) și Tzimiskes (969-976), partea de est a Bulgariei este ocupată de bizantini

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
pildă, la Bisericuța-Garvăn (jud. Tulcea), s-au descoperit o serie de urme creștine și ruinele (temeliile) unei mici biserici, datată în secolele XI-XII. Urmele creștine, o cruce pectorală și un sigiliu de plumb cu inscripții, sunt indicii ale existenței unei episcopii și a unui episcop în așezarea de la Dinogetia-Garvăn, poate sub jurisdicția mitropoliei de la Dârstor. Și la Niculițel, pe dealul "Cetățuia" (jud. Tulcea), s-a aflat o bisericuță, datată în secolele XI-XII, cf. monedelor și ceramicii descoperite-se pare că era

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Cetățuia" (jud. Tulcea), s-a aflat o bisericuță, datată în secolele XI-XII, cf. monedelor și ceramicii descoperite-se pare că era o așezare mânăstirească, potrivit denumirii Mânăstiriște. Poate aici, la Noviodunum (Isaccea), a fost scaunul lui Satzas-Saccea. Mitropolia Vicinei Numeroasele episcopii existente în Scythia Minor, în secolele IV-VI, au dispărut sub impactul marilor invazii avaro-slave din jurul anului 600. Am arătat mai sus că nu este exclusă existența unei episcopii în fosta cetate romano-bizantină de la Dinogetia (Garvăn), unde s-au aflat

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
la Noviodunum (Isaccea), a fost scaunul lui Satzas-Saccea. Mitropolia Vicinei Numeroasele episcopii existente în Scythia Minor, în secolele IV-VI, au dispărut sub impactul marilor invazii avaro-slave din jurul anului 600. Am arătat mai sus că nu este exclusă existența unei episcopii în fosta cetate romano-bizantină de la Dinogetia (Garvăn), unde s-au aflat urme creștine din secolele XI-XII, ca și în zona Isaccea-Niculițel, ce continuă pe cea antică de la Noviodunum, dar dovezile nu sunt sigure. În schimb, posedăm dovezi sigure despre existența

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
fosta cetate romano-bizantină de la Dinogetia (Garvăn), unde s-au aflat urme creștine din secolele XI-XII, ca și în zona Isaccea-Niculițel, ce continuă pe cea antică de la Noviodunum, dar dovezile nu sunt sigure. În schimb, posedăm dovezi sigure despre existența unei episcopii în Dobrogea, datând din secolele XIII-XIV, și anume Arhipiscopia (Mitropolia) de Vicina. Cea mai veche știre despre Vicina o întâlnim la Anna Comnena, în opera sa, Alexiada, sfârșitul secolului al XI-lea, care arată că Sestlav și Satzas stăpâneau "Vicina

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
aceasta se afla pe locul Isaccei de azi, pe locul vechiului Noviodunum. În acest mare oraș comercial se afla și o mitropolie cu ierarhi greci, dependentă de Partriarhia de Constantinopol. Cf. pr. Păcurariu, Mitropolia Vicinei ar fi o continuare a episcopiei de la Dinogetia-Garvăn, aflată tot în nordul Dobrogei. Se pare că ierarhii acesteia aveau jurisdicție și asupra credincioșilor români din nordul Dunării, sudul Moldovei și estul Munteniei. Mitropolia Vicinei a fost înființată în prima jumătate a secolului al XIII-lea, mai

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și cumani. Împotriva acestora, regii unguri au adus în sud-estul Transilvaniei pe cavalerii teutoni (1211-1225). După îndepărtarea acestora, Ungaria, regii Andrei II și Bela IV au urmărit instalarea dominației proprii, la sud și est de Carpați, inclusiv prin creștinarea cumanilor. Episcopia cumanilor După înfrângerea lor la Kalka (1223), de către mongoli, cumanii supraviețuitori, prin haganul Bortz Membrok, au hotărât să primească botezul creștin, datorită și activității misiunilor catolice în teritoriile lor. În 1227, hanul cuman a trimis o solie, condusă de fiul

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
principele Bela, a botezat pe Bortz Membrok și pe mulți cumani doritori să se creștineze. Apoi a numit ca episcop pe Teodoric, priorul provincial al dominicanilor din Ungaria, numire confirmată de papă în martie 1228. Teodoric a cerut ca noua episcopie a cumanilor să atârne direct de scaunul papal. Reședința acestei dieceze era Milcovia, un târg aflat pe Milcov, în sud-vestul Moldovei. A fost zidită o biserică episcopală, înzestrată cu întinse stăpâniri. Dar noua episcopie nu va dăinui mult, fiind distrusă

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
1228. Teodoric a cerut ca noua episcopie a cumanilor să atârne direct de scaunul papal. Reședința acestei dieceze era Milcovia, un târg aflat pe Milcov, în sud-vestul Moldovei. A fost zidită o biserică episcopală, înzestrată cu întinse stăpâniri. Dar noua episcopie nu va dăinui mult, fiind distrusă de mongoli, în timpul marii invazii din 1241. Conform izvoarelor dominicane, au fost uciși atunci 90 de călugări, printre ei și episcopul Teodoric, după această dată nu mai știm nimic despre el. Ulterior, s-a

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Grigore al IX-lea (1227-1241), datată 14 noiembrie 1234, adresată principelui coregent al Ungariei, Bela. Este un document însemnat al istoriei noastre medievale, din care rezultă stadiul organizării politice și bisericești în secolul al XIII-lea. Scrisoarea preciza că "în Episcopia cumanilor" se află niște populații, care se numesc valahi (walati) și care se socotesc creștini, dar "nesocotesc Biserica romană" și nu primesc tainele de la episcopul cumanilor, ci "de la oarecari pseudoepiscopi, care țin de ritul grecilor (ortodocși). În același timp, locuitori

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol.I, București, EIBMBOR, 1991, p. 212-225, 227-236. 28. Răzvan Theodorescu, op. cit., p. 69-73; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 228-236, 230-234. 29. Răzvan Theodorescu, op. cit., p. 74-80. 30. N. M. Popescu, Ioan, ¨preutul¨ Episcopiei aromânilor, 1934, nr. 7-8, p. 457-460; I. Nistor, Legăturile cu Ohrida și exarhatul plaiurilor, în AARMSI, t. XXVII, 1944-1945, București, 1946, p. 123-151; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 206-207. 31. Epifanie Norocel, Patriarhia bulgară de Târnovo între 1235-1393

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
9-10, p. 225-230; I. D. Suciu, Monografia Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977, p. 24-49; Eugen Gluck, Contribuții cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278; Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 222-225. 34. C. Cihodaru, Românii dintre Dunăre și Marea Neagră în secolele X-XIII, în Analele Univ. Iași, 23, 1977, p. 67-81; A. Rădulescu, Un atestat străromânesc

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 230-236. 35. R. Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în AARMSI, t. XXVII, 1905, p. 247-332; C. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551; I. Ferenț, Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teutonă, în rev. Cultura creștină, Blaj, an IX, 1920, p. 136-154

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 230-236. 35. R. Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în AARMSI, t. XXVII, 1905, p. 247-332; C. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551; I. Ferenț, Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teutonă, în rev. Cultura creștină, Blaj, an IX, 1920, p. 136-154, 193-211; Idem, Cumanii și episcopiile lor, Blaj, 1931, 152 p. ; Const. I. Andreescu

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
AARMSI, t. XXVII, 1905, p. 247-332; C. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551; I. Ferenț, Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teutonă, în rev. Cultura creștină, Blaj, an IX, 1920, p. 136-154, 193-211; Idem, Cumanii și episcopiile lor, Blaj, 1931, 152 p. ; Const. I. Andreescu, Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în prima jumătate a sec. al XIII-lea, în B.O.R., 1938, nr. 11-12, p. 770-779; Gh. I. Moisescu, Catolicismul în Moldova până la sfârșitul veacului

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în zona Dunării de Jos a avut urmări și în ceea ce privește organizarea bisericească: exista o arhiepiscopie la Dorostolon, iar Vasile II, în 1019-1020, a extins autoritatea bisericească până la Dunăre. Au fost înființate acum, la începutul secolului al XI-lea, 31 de episcopii cu ierarhi bizantini, care își exercitau jurisdicția și în nordul Dunării, printre români. În cadrul reorganizării vieții bisericești, împăratul a înființat un episcopat special pentru vlahi, cum se numeau românii sud-dunăreni. În 1020, la Dorostolon, se afla reședința unui episcop supus

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
a înființat un episcopat special pentru vlahi, cum se numeau românii sud-dunăreni. În 1020, la Dorostolon, se afla reședința unui episcop supus autorității Constantinopolului, dar curând s-a înființat mitropolia (arhiepiscopia ) de la Dorostolon, ceea ce a dus la apariția mai multor episcopii în Dobrogea. Exista o episcopie la Dinogetia, iar la Dunărea de Jos ar fi existat cinci episcopii, inclusiv la Axiopolis. Organizarea bisericească adusă de restaurarea bizantină la Dunărea de Jos avea să atragă construirea unor noi lăcașuri de cult și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
pentru vlahi, cum se numeau românii sud-dunăreni. În 1020, la Dorostolon, se afla reședința unui episcop supus autorității Constantinopolului, dar curând s-a înființat mitropolia (arhiepiscopia ) de la Dorostolon, ceea ce a dus la apariția mai multor episcopii în Dobrogea. Exista o episcopie la Dinogetia, iar la Dunărea de Jos ar fi existat cinci episcopii, inclusiv la Axiopolis. Organizarea bisericească adusă de restaurarea bizantină la Dunărea de Jos avea să atragă construirea unor noi lăcașuri de cult și întemeierea unor mănăstiri-inscripțiile descoperite sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
afla reședința unui episcop supus autorității Constantinopolului, dar curând s-a înființat mitropolia (arhiepiscopia ) de la Dorostolon, ceea ce a dus la apariția mai multor episcopii în Dobrogea. Exista o episcopie la Dinogetia, iar la Dunărea de Jos ar fi existat cinci episcopii, inclusiv la Axiopolis. Organizarea bisericească adusă de restaurarea bizantină la Dunărea de Jos avea să atragă construirea unor noi lăcașuri de cult și întemeierea unor mănăstiri-inscripțiile descoperite sunt cu caractere grecești, chirilice și runice, ceea ce indică aspectul pestriț etnic al

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
tip medieval, încă înainte de întemeierea statului-la sud de Carpați, nu aflăm, în 1247, nici un singur oraș. Cel mai vechi oraș amintit în Țara Românească este Câmpulungul (1300), conform inscripției latine de pe mormântul comitelui Laurentius, așadar înainte de descălecare. În Moldova, întemeierea Episcopiei cumanilor, în 1227, a dus la apariția unei curți și a unui târg-un act al papii amintește cu prilejul năvălirii mongolilor de "civitas de Mylco" (Milcov), civitas, adică orășel întărit, aflat pe drumul din Moldova de Jos. Alte orașe

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]