6,728 matches
-
are, probabil, și o altă explicație. În general, bărbatul conferă o senzualitate diferită femeii considerate diferite (etnic, rasial, religios). Cu cât este o fată considerată mai „diferită”, cu atât mai mare este senzualitatea atribuită acesteia și cu atât crește „curiozitatea erotică” față de ea. În America de Nord, de exemplu, acest tip de surplus de senzualitate este asociat negresei ( În cântecele folk ale albilor, ea este alintată cu numele de Brown Sugar), iar În America de Sud sunt foarte populare cântecele de dragoste În care fata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ea. În America de Nord, de exemplu, acest tip de surplus de senzualitate este asociat negresei ( În cântecele folk ale albilor, ea este alintată cu numele de Brown Sugar), iar În America de Sud sunt foarte populare cântecele de dragoste În care fata dorită erotic este negresă sau mulatră (Morenita). Și alți cercetători au ajuns la concluzii destul de apropiate. Liviu Malița, de exemplu, crede că fascinația erotică a românului față de unguroaică - așa cum apare În literatura română și mai ales În proza lui Rebreanu - „vine și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu numele de Brown Sugar), iar În America de Sud sunt foarte populare cântecele de dragoste În care fata dorită erotic este negresă sau mulatră (Morenita). Și alți cercetători au ajuns la concluzii destul de apropiate. Liviu Malița, de exemplu, crede că fascinația erotică a românului față de unguroaică - așa cum apare În literatura română și mai ales În proza lui Rebreanu - „vine și din faptul că ea este altceva”, contrazicând „Întregul cod În care bărbatul a fost crescut”. Aparținând „unui alt grup decât celui propriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori, <endnote id="cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi și noi (1863). Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană”. Seducătoare la ea nu este atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană alteritatea : „De aproape Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât În alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, Împrăștietoare de ispită și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă loc mai mult În taină. Vechile pravile românești interziceau sau descurajau cu asprime „mestecarea de sânge”, care se producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de creștin, arde pământul de șapte palme sub picioarele tale ? Știi că un asemenea păcat nu se poate spăla decât suferind a ți se arde cămașa pe trup ?” <endnote id="(3, p. 56)"/>. Prohibiția apărea de la formele incipiente ale relației erotice. Chiar și dansatul cu o fată „de altă lege” era interzis : „Pe sub mână de trei ori,/ Pe sub mână că-i română,/ Dac-ar fi de altă lege,/ Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dac-ar fi de altă lege,/ Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult decât atât, În seco lul al XVII-lea, moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic atunci când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
produs „cu sila”, tânărul boier este „judecat după Pravilă”, riscând „să-i taie gealatul mădularul vinovat În priveliștea târgului, c-așa zicea la Pravilă pentru asemenea alunecări” <endnote id="(856)"/>. Dar adevăratul scandal izbucnea abia În cazul În care legătura erotică se materializa printr-o căsătorie. Și aceasta, evident, din cauza ambelor părți. „[Evreii din satul Rozavlea] o avut femei frumoase și de omenie - Își aduce aminte un țăran maramureșean -, da’ nu s-o căsătorit niciodată cu feciorași români” <endnote id="(841
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(184, p. 168)"/>. Căsătoria cu un evreu este receptată, În acest caz, ca o culme a nenorocului, ca o supremă anomalie. Și poeziile populare românești surprind acest tip de situații irezolvabile, indiferent dacă este vorba de o relație erotică dintre un țăran român și o fată „de altă lege” sau dintre o româncă și un „străin”. Mândrulică, draga mea, Te-aș iubi, de te-aș puteá, Dar maica mea nu te vrea Că nu ești de legea mea <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
0,684 la evreii sefarzi din toată Europa. Cu unele rezerve, am putea considera acest indicator drept un posibil simptom că relațiile dintre evrei și populația-gazdă erau ceva mai relaxate În spațiul românesc. Câteodată, spațiul În care se consumă relația erotică interetnică este cârciuma (orânda), luată În arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
susținea că Vechiul Testament și Talmudul ar promova În rândul evreilor o sexualitate deșănțată și imorală : „Cărțile sfinte ale iudaismului introduc prin adulter, sodomie și exhibiție sexuală imoralitate În cultură”. De aici ar decurge mai multe concluzii aberante (interesul pentru perversiuni erotice s-ar vedea În teoriile evreului Sigmund Freud), dintre care una ne interesează acum În mod special : „Evreii Încurajează prostituția și profită de pe urma ei” (N. Roșu, Orientări În veac, 1937 ; <endnote id="cf. 693, I, p. 134"/>). Codreanu, Moța, Roșu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vigoare) „...publicarea numărului accidentelor de muncă mortale și a celor soldate cu invaliditate”. Deci, dușmanii poporului nu trebuiau să se bucure de Înmormântările muncitorilor decedați la serviciu sau de scaunele cu rotile ale acestora. c.y. „Liniștea morții” și „Lexicul erotic” Din „Nota de sesizări” numărul 3/1-31 martie 1974 din care ne-am hrănit, poate, simțul umorul până acum, am extras și câteva „Observații” semnate de același Petru Necula pe marginea revistei școlare „Debuturi și tradiții” editată de prestigiosul liceu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Împreună cu comentariul care o Însoțea și din care cităm, fără alte comentarii, doar Începutul: <<Poemul talentatului nostru coleg Cristache este Înduioșător prin simplitatea absconsă a teluricului ce emană din absurditatea răsturnărilor ambigui ale nonconformismului modern, irizat penetrațiilor angoaselor metafizice. Lexicul erotic, necrozat atît de sentimentele senile cît și de un stress de origine cvasilunară impune prin absența oricărei tensiuni elegiace, absență ce determină epistemologia contrariilor>>”. Aproape fără rezerve și puși În fața acestei avalanșe de prețiozități lingvistice, tindem să dăm notă de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
am revăzut și fără de care poate că n-aș fi trăit să-mi spun povestea) arată ca un film destul de decent de pe la 1774. în schimb, nici un motiv de tristețe la numărul 9 : șapte băieți și o ștrengăriță e o comedie erotică și de aventuri (despre o garnizoană bonapartistă încartiruită într-un sat italienesc plin de ispite), realizată de Bernard Borderie, un om cu principii estetice clare și inflexibile. După el, se cheamă că e comedie erotică și de aventuri atunci cînd
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o ștrengăriță e o comedie erotică și de aventuri (despre o garnizoană bonapartistă încartiruită într-un sat italienesc plin de ispite), realizată de Bernard Borderie, un om cu principii estetice clare și inflexibile. După el, se cheamă că e comedie erotică și de aventuri atunci cînd : 1. există două sau mai multe femei în același pat ; 2. există două sau mai multe femei în aceeași baie ; 3. vedeta feminină (Marilu Tolo) face baie din cinci în cinci minute ; 4. la fiecare
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
îmi dă un sentiment ceva mai bun față de întregul clasament. Nici cu numărul 8 Haiducii (primul film din serie, realizat în 1965) nu am nici o problemă. Are sînge în vine și are viteză, are (prin amabilitatea Margăi Barbu) o temperatură erotică mult peste media clasamentului, are un aer de amenințare serioasă (insuflat de Amza Pellea din postura sa de personaj negativ), are chiar și un pic de lustru (datorat prezenței lui Toma Caragiu) în fine, are de ce să se considere un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de ce să se considere un adevărat film popular. Columna (locul 7 în clasament) a fost unul dintre filmele copilăriei mele. Pe vremea aceea, personajul meu preferat din viață și din artă era, desigur, ștefan (într-una dintre primele mele fantezii erotice, mă vedeam mergînd călare printr-o pădure, spre un cîmp de bătălie, strîngîndu-mi buzele cu stoicism sub mustața blondă, încrețindu-mi fruntea sumbră sub coroana Moldovei, fără să mă uit înapoi, la doamna una dintre educatoarele mele de la grădiniță care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aia are un temperament spielbergian) , răspunzi la ambiția regizorului Cristian Nemescu : vrei să-i iasă tot ce încearcă să facă. și încearcă multe : o felie de suprarealism comercial, un inventar de tipuri rurale romînești, o parodie de western, o comedie erotică și, best of all, primul film romînesc cu pușcași marini americani. E o premisă minunată de tip așteptați-vă la cadouri peste cadouri : ce se întîmplă atunci cînd într-un sat romînesc (din 1999), în care toți americanii sînt percepuți
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
asemenea, că Felix, spre deosebire de Hans, nu se va fanatiza niciodată iremediabil. Vedem că zelul lui Hans care e fiu de coșar provine dintr-o sete de revanșă socială, după cum vedem că hitlerismul fervent al mătușii lui Felix are un element erotic. Cu alte cuvinte, nu vedem nimic nou. Coregizat de Radu Gabrea și Marijan Vajda, Cocoșul decapitat e o melodramă didactică în care tot ce mișcă e programat să-i servească spectatorului un aperçu istoric sau altul, pe care probabil că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și poți să-l citești mult și bine fără a reuși să-ți dai seama cît din echilibrul ei desăvîrșit e stoicism și cît e, pur și simplu, seninătate. Pentru cititorul modern, o viață ca a ei scurtă, provincială, neîmplinită erotic nu se poate chema viață, dar oare e corect din partea cititorului modern să presupună că așa trebuie să i se fi părut și ei ? Oare nu există ceva vulgar în zelul cu care acest film ne cere s-o căinăm
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
chema viață, dar oare e corect din partea cititorului modern să presupună că așa trebuie să i se fi părut și ei ? Oare nu există ceva vulgar în zelul cu care acest film ne cere s-o căinăm pentru neîmplinirea ei erotică (sau, mai pe șleau, pentru virginitatea ei), ca și cum aceasta ar fi făcut automat din ea o ființă ciuntită ? Sigur, e dreptul realizatorilor să-și imagineze că Austen a suferit O Mare Dezamăgire și că Ea Nu S-a Mai Consolat
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sale, idealul tatălui său, marele pictor, de a pluti ca un dop în voia vieții.) După 15 ani de închisoare comunistă, Dite surprinde o femeie care se spală într-un lighean, goală pînă la brîu. Momentul nu e o gîdilătură erotică, ci o epifanie. Ne spune : Asta-i tot ce-am putut să înțeleg. Asta-i tot ce știu sigur. Dilema Veche, ianuarie 2008 Monstruleți Sweeney Todd Bărbierul diabolic din Fleet Street (SUA, 2007), de Tim Burton Sweeney Todd spune povestea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]