14,680 matches
-
în profesionalizarea educatorului Deși nu pot fi deosebiri de principiu între un curriculum centrat pe educat, descris mai sus și unul centrat pe formarea educatorului însuși (acum tot în postura de educat), nuanțările sunt marcate de particularitățile elementelor implicate. În experimentul nostru menționat (2005-2008), patru asemenea concretizări ale conceperii și realizării unui curriculum pentru formarea a educatorului constructivist s-au verificat: • definirea unui profil dezirabil de competență pedagogică a acestuia, • particularizarea unui model de programă curriculară în consecință, pentru formarea acestor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și fiecare la rându-i cu multiple subcompetențe. Documentul propriu-zis de concretizare a modului de prelucrare a curriculumului dat, adecvat paradigmei constructiviste, l-a constituit conceperea unui model de programă curriculară (Joița, 2008, pp. 85-99) pentru o disciplină implicată în experiment (Pedagogie), la un anumit grup de formare supus profesionalizării specifice, adică formarea în spiritul științei acțiunii educative (studenți-viitori educatori). Atunci, modelul de programă curriculară rezultat nu a făcut decât să ilustreze cum finalitățile, specificate în profilul de competență conturat, se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lucru pentru: schimbarea stilului de învățare tradiționalist anterior, corectarea sau combaterea sau modificarea de reprezentări și sensuri confuze, deformări, prejudecăți, mentalități, atitudini, motivații inițiale extrinseci, venite din experiențe nonformale și informale anterioare în domeniu. Concomitent cu verificarea propriilor ipoteze ale experimentului, s-a putut confirma și o ipoteză a lui Ph. Perrenoud (2001), privind formarea pentru reflecție și acțiune științifică pedagogică în profesionalizarea didactică, printr-un demers în trei etape: • identificarea și construirea resurselor cognitive necesare (pentru cunoștințele teoretice și expert
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la însușirea lor în sens declarativ sau simplu aplicativ, ci se procedează și la "transpoziția lor pragmatică" și experiențială, în noile situații profesionale viitoare. Putem exemplifica cu un model astfel elaborat, de programă curriculară, pentru o unitate de învățare, în cadrul experimentului menționat, privind formarea competențelor studentului-viitor profesor constructivist, chiar prin învățarea la disciplina specifică Pedagogie. Tabel 6: Model de prelucrare a unei programe curriculare centrate pe formarea constructivistă a competențelor Elemente de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceptual, în fiecare fază a experimentării ei, cu pertinența definirii elementelor sale componente, cu gradul ei de fezabilitate și aplicare, cu efectele formative manifeste, • evaluarea în raport cu nivelul inițial și apoi final al subiecților, având în vedere dificultățile identificate la începutul experimentului, care au prelungit etapa de corectare a experiențelor cognitive, a motivației anterioare și introducere în metodologia constructivistă de învățare și • evaluarea finală a programei însăși ca produs-construct, cu formularea de reflecții ameliorative și aprecieri ale subiecților asupra ipotezei practicării acestui
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
viitoarei integrări socio-profesionale se concretizează și în modul cum educatul va recurge la un instrument edificator portofoliul formării competențelor așteptate, care să ofere o evaluare calitativă a progresului lor, a modului de mobilizare în situații complexe ale realității domeniului. În experimentul nostru menționat, cerința oficială de evaluare finală a formării studenților-viitori educatori prin susținerea unui portofoliu, a condus la verificarea eficienței unui model constructivist de evaluare sumativ-integrativă, elaborat individual de-a lungul formării în ciclul de licență (Joița, 2008, pp. 275-291
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din diverse surse, c) de rezolvare a unor probleme, deosebite de cele de aplicare simplă, dar de transfer a competențelor în noi situații, d) de cercetare variată (de documentare, de aplicare a unor tehnici, de concepere a unor experiențe și experimente ș.a.). 5.1.2. Alegerea strategiilor fond pentru aplicarea metodelor Strategia este corelată cu competențele de proces, metodologice în învățare (Wolfs, 2001, pp. 23-32), prin procedurile practice, efective proiectate și manifestate în demersul învățării și este definită ca activitatea efectuată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceste căutări nu putem evita întâlnirea cu cel puțin două dintre abordările actuale, centrate pe explicarea mecanismelor cunoașterii științifice: cognitivismul și constructivismul, fiecare cu modalități de aplicare în învățarea efectivă, distincte sau prin combinare. Acestea au fost aplicate, verificate în experimentul propriu mai amplu, privind formarea inițială pedagogică a studenților-viitori educatori (2005-2008), ceea ce ne permite să formulăm anumite interpretări, argumente, analize critice, generalizări (Joița, 2008, pp. 186-205). Inserția, iar nu exclusivitatea sau prioritatea întotdeauna a metodelor constructiviste în învățare este necesară
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învins, pe baza unor cuvinte-stimul, alcătuire de tabele asociative, matrice de descoperire, matrice de decizie, proiect de acțiune în variante, metoda "statului în cap", contraargumentare, schimbarea modelului, introducere a problemei în context nou, procedee de reinterpretare sau recombinare. În același experiment desfășurat (2005-2008), ca cercetare-acțiune-formare inițială pedagogică a educatorilor, procedurile practice de aplicare a metodelor inductive, deductive și creative, au generat conceperea și verificarea valorii unor instrumente specifice, de către echipa de cercetare. Ele au constituit obiectul unei alte prezentări explicite, detaliate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
flexibilității cognitive în diversificarea modurilor de abordare și interpretare mentală, cum pot fi multiplicate rolurile educatorului constructivist, cum pot fi soluționate erorile, dilemele în cunoaștere. Este semnificativ atunci să reactualizăm și sinteza realizată, pe baza reflecțiilor critice ale participanților la experiment, asupra dificultăților și soluțiilor necesare în eficientizarea aplicării metodologiei constructiviste în învățare, formare a competențelor (Joița, 2008, pp. 204-205). Tabel 12: Metodologia constructivistă în învățare obstacole Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții • Educații se acomodeză cu greu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Conversația • Vehiculează informația prin dialog. • Activizează experiența de învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Lecția bazată pe îmbinarea explicației cu folosirea unui soft tematic prin TIC. • Lecția bazată pe studiul în cabinet, laborator, muzeu, bibliotecă, în teren. • Lecția bazată pe utilizarea modelării, a descoperirii prin analogie. • Lecția bazată pe problematizare, studiu de caz, simulare, experiment, observare, documentare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu expuneri parțiale ale educaților. • Lecția bazată pe rezolvarea temei de acasă în predare și fixare, aplicare. • Alte combinații strategice, după competența, creativitatea metodologică a educatorului. Lecția de formare de priceperi, abilități • Varianta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
decizii și soluții de reglare, de aplicare și în alte contexte. Care pot fi cerințele-criterii care să mențină echilibrul deconstrucție-construcție-reconstrucție în flexibilizarea proiectării adoptării variantelor metodologice, după evoluția internă și externă a elementelor sale în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele dintre acestea pentru educatorul-proiectant al activității, prin recurs la paradigma constructivistă, cu depășirea anterioarei paradigme a instructivismului, a centrării pe educator: Aducerea în prim plan a propriei înțelegeri, interpretări, argumentări a caracteristicilor elementelor antrenate în contextul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
desfășurării activității proiectate, din care apoi educatorul decide asupra uneia sau o reconcepe sau o adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării a cinci tipuri de proceduri în a-și construi ruta/traseul proiectării: ► ruta combinativă, bazată pe precizarea de alternative, conturarea unor bucle (de aprofundare, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală și comparativă pe criterii, • reflecția personală asupra progresului, • autoevidența reușitelor/eșecurilor, • raportarea la așteptări sau la experiențe anterioare, • schimbarea perspectivelor de analiză și construcție ș.a. Experimentul nostru a validat și faptul că profesorul constructivist va utiliza intensiv însă și un alt instrument eficace de evaluare reflecția ("gândirea după gândire" Piaget). Ea a putut fi exersată și afirmată din perspectiva soluțiilor și a categoriilor supuse evaluării, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
der Maren, 1996, pp. 41-42; Hadji, 1997, pp. 9-29; Donnay și Bru, 2002, pp. 7-69; Paquay et al., 2002, pp. 7-9). Or, constată și autorii că scopul acestei relații este la început, încă se face referire la știința pozitivistă a experimentului clasic de laborator (cercetarea pedagogică nu poate fi astfel experimentală, ea implicând dezvoltarea, ci în alt mod specific), încă se evocă Durkheim (după care pedagogia nu este decât un ansamblu de teorii practice, nu este un studiu științific al problemelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele pozitiviste, datorită specificului, sensurilor și semnificațiilor faptelor, acțiunilor privind dinamica și complexitatea dezvoltării personalității, aspecte mai ales calitative, interpretative. De aici și rezervele unor teoreticieni privind natura quasi-experimentală a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele pozitiviste, datorită specificului, sensurilor și semnificațiilor faptelor, acțiunilor privind dinamica și complexitatea dezvoltării personalității, aspecte mai ales calitative, interpretative. De aici și rezervele unor teoreticieni privind natura quasi-experimentală a pedagogiei (Bîrzea, 1995; Hadji, 1997, pp. 9-29), cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specificul acțional, practic al sintagmei anterior promovate în cercetarea pedagogică, anume cea de cercetare-acțiune-formare (Paillé, 2003). Și ea a devenit tot mai semnificativă în orientările actuale privind perfecționarea experienței curente, chiar pozitivă a educatorului. Datele referențiale și propriile analize (din experimentul menționat 2005-2008) arată că în procesul complex al cercetării-acțiune-formare primele două etape sunt cele mai dificile: a) Întâi trebuie să aibă loc o destul de lungă etapă de documentare reciprocă în tema propusă cercetării: în literatura problemei, în studiul stării practicii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colaborare în investigare, valorificare a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare, autoevaluare, cu rolul dominant în dezvoltarea profesională a practicienilor prin soluționarea problemelor contextului, prin experimentul de intervenție în ameliorarea situației. • Acțiunea-formare-cercetare în educație: pentru cercetarea obținerii succesului, pe ruta profesională individuală sau colectivă, în dezvoltarea profesională și cercetarea eficienței instituției. Fiecare educator are un plan de dezvoltare profesională în timp și cuprinde și acțiunea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dificultățile activității lor, să rezolve problemele după constrângeri și priorități, să utilizeze • Practicianul formulează interpretări particulare prin exemplificări, cu caracter local, empiric, experiențial. Dar se poate dezvolta dacă trece de analiza sistematică a realității proprii și la aplicarea controlată a experimentului pedagogic, pentru a ajunge la obiectivitate. • Validitatea practicilor se realizează doar prin colaborarea cercetător-practician, pentru a ajunge la un model prescriptiv general, iar a nu rămâne la unul de dezvoltare. • Avantaje: focalizează pe sursele, problemele reale ale unei clase, școli
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la alte generalizări pentru metodologia practicii educaționale. În abordarea interpretativă a evoluției procesului educațional și a metodologiei sale, schimbările de paradigme identificate au putut evidenția modificările privind: idei, modele și moduri de percepere și reprezentare a practicii educaționale, experiențe și experimente semnificative, aspirații și valori formative incluse în noul curriculum, modalități de construire și proiectare a contextelor și situațiilor educative, a strategiilor alternative, soluții pentru noile roluri ale actorilor educației sau pentru modificarea criteriilor de evaluare sau pentru conducerea acțiunilor sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
căutate: presa, literatura, scrierile politice, operele doctrinare, publicitatea, jurnalele intime, memoriile, cântecele, imaginile, fotografiile, filmele, documentarele... Dacă toate acestea nu sunt de ajuns, găsim singuri propriile surse: interviurile-chestionar, sondajele de opinie, discuțiile libere, poveștile de viață... Putem chiar să facem experimente. Ce vrem să știm Ținând cont de ceea ce vrem să descoperim, recurgem la observație, utilizăm surse disponibile sau ne creăm singuri documentația. Scopul nostru poate fi foarte bine conturat, ca în cazul unei cercetări care dorește să identifice valorile vehiculate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este admisibil, iar eutanasia este reglementată prin lege (Olanda, Belgia). Este permisă aproape peste tot împiedicarea apariției vieții prin avort, dar ea este și creată prin inseminare artificială. Când începe viața? Pentru unii, în momentul conceperii (ar fi răspunsul tradițional), experimentele pe embrioni ar echivala deci cu manipularea unei ființe umane în curs de formare. Alții pretind a avea alte valori (răspunsul postmodern), ca progresul științific sau vindecarea maladiilor incurabile. Ne aflăm aici în mijlocul opozițiilor și al construirii noilor valori, în fața
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]