12,214 matches
-
particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru economist este, de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru economist este, de obicei, o problemă de definire a funcției de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este văzută ca fiind una a dreptății distributive, iar miza este aceea de a găsi criteriul pentru alocările binelui social.” [Strasnick, 1976, pp. 241-242]. Voi oferi suport empiric afirmațiilor lui Sen și Strasnick anterior citate, printr-o clasificare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
multe discipline și că atât cuvintele lui Sen, cât și cele ale lui Strasnick nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora, nici prin metode, nici prin modalitatea de abordare a problemelor studiate. Bineînțeles, diferențele nu dispar, dar doresc să subliniez faptul că, deși, într-adevăr, alegerile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
noi ipoteze, interpretări, teorii. Sau, exprimând lucrurile într-o formulă mai generală, „sociologia, asemenea fizicii, este - afirmă Popper (1996, p.23)- un mănunchi de cunoștințe care tind să fie în același timp teoretice și empirice”, ultimul atribut însemnând pentru marele filosof, pe de o parte, faptul că ea se bazează peexperiență - „evenimentele pe care le explică și pe care le prezice sunt fapte observabile”-, iar pe de altă parte, că „pe observație se bazează acceptarea sau respingerea oricărei teorii propuse”. P.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nască decât într-o concepție care plasează științele sociale în aceeași clasă cu cele ale naturii, paradigmele de cunoaștere fiindu-le comune. Or, se știe că acest mod de a privi realitatea socială este departe de a fi acceptat de către filosofii și sociologii preocupați de ontologia socialului și de mecanismele de cunoaștere a universului de fenomene din sfera socioumanului. Fără a intra aici într-o dezbatere ce-și află locul în lucrări de natură teoretico-filosofică, vom observa, pe de o parte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
timpul totdauna ca cu niște jucărele, Întinde arcul și aruncînd săgeți În toate părțile răzbește și pătrunde inimi de tot felul de vîrste: fără a se rușina de bătrîni, fără a se teme de viteji, fără a se sfii de filosofi, fără să aibă milă de tineri, și chiar de săraci, săgetează piepturile, le Înflăcărează sîngele, și atît Îi aruncă În călduri grozave, Încît mulți Își zmintesc simțirile și se pomenesc ca cei lunateci În somn, și chiar deștepți vorbind aiurea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au îngăduit; dar, surprinzător, nimeni mai mult ca el n-a căutat să învedereze cultura livrescă în experiența directă a realității ("genovezul Cristofor Columb, mai mult a văzut cu ochii; mai multe a parcurs fizic Tommaso Campanella decât toți poeții, filosofii și teologii la un loc, decât Augustin și Lactanțiu inclusiv, care au negat antipozii"). Poate că nici măcar el însuși (care a purces cu puțin înainte de a muri) n-ar fi reușit să scrie o biografie adecvată unei personalități atât de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
intrarea în rezonanță cu emoționalitatea profundă a cititorului. Existența lui Campanella a fost atât de fracturată și plină de evenimente încât a reușit să tulbure pe oricine. Neîndoilenic că ar fi putut fi atinse alte aspecte ale gândirii și biografiei filosofului de la Stilo (cum a spus Giulio Ferroni), dar am fi avut mai multe romane născându-se dintr-un singur roman, în detrimentul ritmului epic. Romanul lui Tommaso Campanella, încă de la prima lui ediție din 1996, a avut un succes imediat. Prestigiul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și vreme de doi ani de logica și fizica lui Aristotel, pe care imedaiat am renegat-o; și-am studiat toate științele de unul singur, și-am scris lucruri de ținută; și-am străbătut toate sectele antice și moderne de filosofi, medici, matematicieni, legislatori și alți oameni de știință în artele oratoriei, ale scrisului și ale cunoașterii, și sacre și profane; și-n toate aceste peregrinări am învățat tot mai mult și mi s-a confirmat ca adevăr: patientia probat viri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
caut. Atenție, cei lacomi se îneacă; dezlănțuirea ta în a cunoaște n-ar putea fi cumva lucrarea diavolului? Mie mi se pare că tu absorbi prea mult, vei sfârși prin a fi covârșit sub munți întregi de date, cunoștințe, teoreme, filosofii, printre care te vei trezi plutind fără vâsle. Nu cred că un om, un singur om, trebuie să se angajeze într-o bătălie atât de cruntă cu cărțile: exagerând, te poți trezi pe buza prăpastiei; la un moment dat ai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Anticrist? Atunci când la mânăstire era văzut cu De rerum natura în mână, se făcea gol în jurul lui ca în jurul unui ciumat, cu spaima întipărită pe față, cu teama de a se compromite; acum Biserica însăși îl copleșea cu onoare pe filosoful din Cosenza. Nu izbutea să priceapă și pace; nu era vorba pur și simplu de o contradicție, căci veniseră la el stareți și confrați spre a-i reproșa că era un eretic precum Telesio, iar acum se plecau în fața aceluiași
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
precum Telesio, iar acum se plecau în fața aceluiași Telesio.Trimiseseră delegații, trebuia să sosească chiar și un reprezentant al Papei de la Roma. Pentru Tommaso însemna o durere imensă; de când era la Cosenza, trăsese nădejde mereu să-l întâlnească pe bătrânul filosof, să-i poată vorbi. Ținea la el ca la un tată al propriilor gânduri și ar fi vrut să-l vadă în carne și oase pe omul acela ce întrupa însuși idealul său. Pierduse ocazia care totuși părea, doar cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
idei pare ciudat că Biserica îl omagiază pe Telesio, dar o motivație ascunsă există fără îndoială, ceva există, și nu numai obișnuitul subterfugiu evoluționist. Dar nu m-ai convins deloc, este clar că inchizitorii sunt ignoranți și nu citesc operele filosofilor, altfel și-ar fi dat seama că, în spatele acelor silogisme telesiene, se ascund abateri abisale de la doctrina catolică. Bine, acum potolește-te și perie-ți puțin tunica, căci e timpul să mergem la Catedrală. Ultimele trăsuri nobiliare își croiau drum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și gesturilor lui, acum în schimb se îmbulziseră în cor pentru a-i face cunoscut dezacordul lor. Poate c-a făcut-o de pomină, așadar, dacă nici prietenii adevărați nu-i împărtășesc fapta... Ce-am atașat eu la catafalcul bătrânului filosof era doar o poezie, nicidecum o bombardă. Ei da, ca și cum poeziile tale, bătrân ștrengar, n-ar avea mereu spini, ace ascuțite sau otrăvuri. Nu știam că niște ființe mici ca voi s-ar amesteca în filosofie sau teologie. Vezi cum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mică vacanță. Am să mă odihnesc,dar mai întâi trebuie să transcriu lucrarea și să fac o copie a ei pentru Marta. Calabria este cea mai bună, cea mai veche dintre toate ținuturile, dar ea este mai ales Telesio. Atunci când filosoful Calabriei tale este jignit, te superi. Fii atent să nu le dai motive în plus de înverșunare, mi s-a spus că ai tăi confrați te caută și că vor pune jandarmii pe urmele tale dacă nu te-ntorci la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de acele cuvinte lipicioase ale judecătorilor care, pentru a-l scoate din sărite, se lansaseră într-o diatribă împotriva lui Telesio. Din fericire nu căzuse în cursă, astfel încât se mărginiseră la a-i impune să nu mai citească niciodată din filosoful din Cosenza, să și-l șteargă din minte și din inimă, și să se întoarcă în Calabria. Cine le dă dreptul lor să-l judece pe Telesio? Cine sunt ei să mă oblige să dau din nou piept cu un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aceea era cel mai important lucru din viața lui. Pierre Gassendi l-a primit ca pe un vechi și drag prieten, ospătându-l cu o bucurie pe care Tommaso o observase doar pe fața lui Mario del Tufo. Cei doi filosofi au vorbit fără întrerupere până ce îi luară somnul în fotoliu, în fața unui foc pâlpâind mereu prin grija cameristului, ce avea grijă să pună când și când peste el ceva lemne. Tânărul acela părea a fi un demon, cunoștea lumea italiană
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi amintim pe Giordano Bruno, René
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi amintim pe Giordano Bruno, René Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi amintim pe Giordano Bruno, René Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.t.). 17 Augustin de Hipona (354-430), episcop, filosof, teolog și doctor al Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit Sol
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit Sol (n.t.). 20 Boethius, filosof (480-524), filosof, vlăstar al familiei de nobili romani Anicia, autor al operei De consolatione philosophiae, întemnițat și executat de regele Teodoric cel Mare (n.t). 21 Anselmo d'Aosta (1033-1109), teolog italian, din 1093 episcop de Caterbury, venerat ca sfânt
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit Sol (n.t.). 20 Boethius, filosof (480-524), filosof, vlăstar al familiei de nobili romani Anicia, autor al operei De consolatione philosophiae, întemnițat și executat de regele Teodoric cel Mare (n.t). 21 Anselmo d'Aosta (1033-1109), teolog italian, din 1093 episcop de Caterbury, venerat ca sfânt de Biserica
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de Biserica Catolică (n.t.). 22 Pieraccio Tedaldi (1285-1353), poet italian, auor a 43 de sonete (n.t). 23 Domenico Cavalca (1270 1342), scriitor italian, aparținător Ordinului Călugărilor Dominicani (n.t.). 24 Francesco Filelfo (1398-1481), umanist italian (n.t). 25 Filosofi greci presocratici din sec. V a.Ch. (n.t.). 26 Lucius Apuleius, n. Madaura (Algeria actuală), 125-170 a.C, scriitor, filosof, retor, magician și alchimist roman din școala platonică; cea mai cunoscută operă a sa este unicul roman în limba
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
1270 1342), scriitor italian, aparținător Ordinului Călugărilor Dominicani (n.t.). 24 Francesco Filelfo (1398-1481), umanist italian (n.t). 25 Filosofi greci presocratici din sec. V a.Ch. (n.t.). 26 Lucius Apuleius, n. Madaura (Algeria actuală), 125-170 a.C, scriitor, filosof, retor, magician și alchimist roman din școala platonică; cea mai cunoscută operă a sa este unicul roman în limba latină care ne-a parvenit integral, Metamorfozele sau Măgarul de aur (n.t.). 27 eu am consumat mai mult ulei de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]