6,349 matches
-
În aces caz, Wittgenstein s-a înșelat. Deși nu publicase nimic după Tractatus, era unanim recunoscut drept un gânditor cu o personalitate excepțional de puternică. Nimeni nu ar fi susținut o decizie care l-ar fi putut îndepărta de munca filozofică. În februarie 1939 Wittgenstein a aflat, nu fără surprindere, că a fost numit profesor. Se cunoaște comentariul lui Charles Broad, unul din profesorii de filozofie de la Cambridge care nu era câtuși de puțin entuziasmat de acea reprezentare cu totul aparte
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aflat, nu fără surprindere, că a fost numit profesor. Se cunoaște comentariul lui Charles Broad, unul din profesorii de filozofie de la Cambridge care nu era câtuși de puțin entuziasmat de acea reprezentare cu totul aparte asupra naturii și țelurilor activității filozofice pe care o transmitea Wittgenstein celor care îi frecventau cursurile. A-i refuza lui Wittgenstein o catedră de filozofie - ar fi spus Broad - ar fi cam același lucru cu a-i refuza lui Einstein o catedră de fizică 97. Noul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mulți ani în fața catargului.“98 Starea de continuă insatisfacție, o stare care îl consuma pe Wittgenstein, era întreținută de porniri greu de conciliat. Era înclinat să creadă că reflecțiile lui din ultimii zece ani pot deschide o perspectivă nouă gândirii filozofice și că ele ar trebui să fie împărtășite acelora care caută în mod sincer adevărul. Încă în 1933, Wittgenstein era bucuros că Moore, care venea pe atunci la lecțiile sale, își ia note. Credea că dacă se va întâmpla ceva
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să cedeze. Consecința a fost excluderea ei din cercul prietenilor lui Wittgenstein.99 Mai târziu, Wittgenstein a fost de mai multe ori tentat să publice diferite versiuni ale acelui manuscris care a 78 GÂNDITORUL SINGURATIC apărut postum sub titlul Cercetări filozofice. În vara anului 1938, a convenit cu Editura Cambridge University Press publicarea manuscrisului pe care l-a elaborat în cea mai mare parte în Norvegia. La scurt timp, va anunța însă editura că renunță la publicare. Desigur, în speranța că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mult și ele trebuie să fie formulate mai bine.“100 Ultima observație merită o atenție specială. O consecință a comunicării intense a lui Wittgenstein cu capodopere ale muzicii și literaturii clasice erau exigențele sale foarte înalte în ceea ce privește stilul unei scrieri filozofice. De altfel era ceva de așteptat de la un admirator al lui Lichtenberg, Schopenhauer sau Kraus. Prietenului său, Theodore Redpath, i-a spus bunăoară că Russell are talent filozofic, dar nu și calități de scriitor. Același Redpath povestește că Wittgenstein l-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și literaturii clasice erau exigențele sale foarte înalte în ceea ce privește stilul unei scrieri filozofice. De altfel era ceva de așteptat de la un admirator al lui Lichtenberg, Schopenhauer sau Kraus. Prietenului său, Theodore Redpath, i-a spus bunăoară că Russell are talent filozofic, dar nu și calități de scriitor. Același Redpath povestește că Wittgenstein l-a rugat, în vara anului 1938, să-l asiste la traducerea în engleză a prefeței cărții pe care intenționa s-o predea la Cambridge University Press. Ceea ce i-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În primăvara anului 1943, Wittgenstein a urmat-o, fiind angajat ca asistent. Odată cu aceasta, și-a întrerupt activitatea ca profesor la Cambridge. În perioada în care a lucrat la Newcastle, Wittgenstein nu a făcut nici un fel de însemnări cu caracter filozofic. În afara muncii sale de tehnician, a reflectat mult asupra cercetărilor grupului. Șeful echipei îi aprecia activitatea drept un sprijin important. La scurt timp după ce a renunțat la orice preocupări filozofice, Wittgenstein a început însă să le simtă lipsa. Iată o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein nu a făcut nici un fel de însemnări cu caracter filozofic. În afara muncii sale de tehnician, a reflectat mult asupra cercetărilor grupului. Șeful echipei îi aprecia activitatea drept un sprijin important. La scurt timp după ce a renunțat la orice preocupări filozofice, Wittgenstein a început însă să le simtă lipsa. Iată o însemnare 82 GÂNDITORUL SINGURATIC semnificativă în acest sens: „Sufăr de asemenea deoarece din motive exterioare, ca și interioare, nu mai sunt în stare să practic filozofia, singura muncă ce mi-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ocupat și gândurile mele sunt solicitate tot timpul, dar când ziua trece sunt doar obosit și trist.“107 Dorința de a reveni la filozofie devine tot mai puternică. În septembrie 1943, Wittgenstein propune Editurii Cambridge University Press publicarea manuscrisului Cercetărilor filozofice alături de textul scrierii sale de tinerețe. Oferta lui va fi acceptată în ianuarie 1944. În februarie, Wittgenstein părăsește grupul de cercetare de la Newcastle. De la Cambridge, pleacă la Swansea, unde lucra pe atunci Rush Rhees. Universitatea îl eliberase de obligații didactice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înainte“. Își exprima însă adesea pesimismul cu privire la succesul acestui proiect, îndeosebi în corespondența cu Rhees și cu Malcolm.109 Iar anumite ecouri ale ideilor sale în publicații îi întăreau convingerea că o recepție adecvată a orientării gândirii sale în cercurile filozofice nu va fi posibilă probabil o lungă O VIAȚĂ DE EROU? 83 perioadă de timp. În 1946, cunoscutul filozof englez Alfred J. Ayer a susținut la radio o conferință despre filozofia britanică contemporană, al cărei text a fost publicat apoi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că Wittgenstein tratează filozofia drept o boală care trebuie să fie psihanalizată. Wittgenstein a reacționat trimițându-i lui Ayer o scrisoare plină de indignare. Subliniind că nu vede nici o relație între practica psihanalizei și modul său de a aborda problemele filozofice, Wittgenstein s-a declarat stupefiat de superficialitatea și neînțelegerea cu care se poate vorbi despre ceea ce gândește și spune cineva. Ayer, care participase la începutul anilor ’30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein nu a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui 1946.112 Iar Toulmin, care a urmat cursurile lui Wittgenstein până în toamna lui 1947, când profesorul a părăsit catedra, a afirmat că l-a perceput ca pe un nou Socrate, adică drept un gânditor care evocă teme recunoscute drept filozofice pentru a arăta cât de mult ne înșelăm când credem că ne aflăm în fața unor întrebări bine puse și că cel puțin unele răspunsuri date acestora ar putea fi socotite mulțumitoare. „Există mulți care cred că știu ce a gândit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
când credem că ne aflăm în fața unor întrebări bine puse și că cel puțin unele răspunsuri date acestora ar putea fi socotite mulțumitoare. „Există mulți care cred că știu ce a gândit cu adevărat Wittgenstein despre cutare sau cutare problemă filozofică. Eu nu cred însă că Wittgenstein a avut, în genere, vederi (Ansichten) filozofice. El discuta, ce-i drept, asemenea vederi, dar întotdeauna doar pentru a arăta că ele se sprijină pe neînțelegeri, că sunt cu totul altfel decât simple, că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
puțin unele răspunsuri date acestora ar putea fi socotite mulțumitoare. „Există mulți care cred că știu ce a gândit cu adevărat Wittgenstein despre cutare sau cutare problemă filozofică. Eu nu cred însă că Wittgenstein a avut, în genere, vederi (Ansichten) filozofice. El discuta, ce-i drept, asemenea vederi, dar întotdeauna doar pentru a arăta că ele se sprijină pe neînțelegeri, că sunt cu totul altfel decât simple, că întotdeauna există alte cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ce-i drept, asemenea vederi, dar întotdeauna doar pentru a arăta că ele se sprijină pe neînțelegeri, că sunt cu totul altfel decât simple, că întotdeauna există alte cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou toate generalizările filozofice deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice generalizări, să încercăm să fim onești și să dăm socoteală fără prejudecăți de complexitatea și specificitatea experienței noastre. Din acest punct de vedere, atât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice generalizări, să încercăm să fim onești și să dăm socoteală fără prejudecăți de complexitatea și specificitatea experienței noastre. Din acest punct de vedere, atât afirmarea, cât și negarea unei poziții filozofice sunt, în egală măsură, condamnate eșecului.“ Toulmin adăuga: „El nu voia să convingă pe nimeni de adevărul sau falsitatea a ceea ce spunea. Wittgenstein voia mai degrabă să-l pună pe cel care îl asculta în situația de a vedea singur
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
orizonturi nu avea, desigur, resursele necesare pentru a sistematiza gândurile și a le prezenta într-un mod cât de cât accesibil pentru studenții obișnuiți. Iar aceștia nu aveau cum să cunoască multe lucruri despre care Wittgenstein nu vorbea: situația discuției filozofice în problema abordată, pozițiile mai vechi ale lui Wittgenstein, presupozițiile de la care pornea în noile sale cercetări. Mulți erau, fără îndoială, impresionați de personalitatea profesorului, de caracterul neobișnuit al interogațiilor, de stilul cu totul aparte al gândirii sale, fără să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Rosro Wittgenstein nu a fost satisfăcut de progresele muncii sale. Se străduia acum să se împace cu gândul că nu va putea realiza ceea ce și-a propus. Lui Malcolm îi scrie în iulie 1948, cu resemnare: „Dacă acum capacitățile mele filozofice se epuizează este păcat, dar asta este situația.“121 Părăsind Rosro, în august, pentru o vizită la familie, în Austria, și o ședere la Cambridge, unde a dictat din manuscrisele sale, Wittgenstein s-a întors toamna la Dublin. Sfătuit de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în care „soarele îi mai luminează creierul“122. Până în vara lui 1949, când a plecat în vizită la Malcolm, în America, Wittgenstein a scris la Dublin ceea ce moștenitorii săi testamentari au publicat drept cea de-a doua parte a Cercetărilor filozofice. Nu a mai revenit asupra acestui manuscris. Cei care l-au cunoscut pe Wittgenstein în America și după întoarcerea lui în Anglia au fost impresionați îndeosebi de contrastul dintre slăbiciunea lui fizică și vigoarea lui intelectuală. Era surprinzător că un
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dintre slăbiciunea lui fizică și vigoarea lui intelectuală. Era surprinzător că un corp atât de șubred poate susține o minte atât de vie și pasionată. Cu noii săi prieteni, subiectele favorite de conversație ale lui Wittgenstein nu au fost cele filozofice, cel puțin în sensul academic al termenului. Era atras de teme ca religia, moralitatea, evenimentele curente, literatura, muzica și arta în general. Vorbea cu plăcere despre familia lui, despre experiențe ale vieții sale, relata impresii despre oameni pe care îi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
-se la relația O VIAȚĂ DE EROU? 91 dintre integritatea intelectuală și integritatea caracterului său, acest profesor norvegian de filozofie scrie: „Iar esența acestei cerințe mi se pare a fi aceea că este greșit din punct de vedere moral și filozofic să credem că se poate trage o linie clară de despărțire, în viața proprie și a altora, între o componentă intelectuală și una morală. Etica nu este în lume, și același lucru este valabil pentru logică. Nici una dintre ele nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cunoscut pe Wittgenstein în 1949 pe când locuia, ca student la Cambridge, în casa lui von Wright. Mai multe săptămâni au luat masa de prânz împreună. Amintirea lui cea mai vie a fost cea a lui Wittgenstein antrenat într-o discuție filozofică. Ceea ce l-a izbit a fost că o asemenea discuție reprezenta pentru Wittgenstein nu doar un efort mintal, ci, totodată, o mare sforțare fizică. Străduința de a se face înțeles solicita întreaga lui ființă. Hintikka aflase că medicul îi interzisese
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
putea provoca un atac. Comentariul lui Wittgenstein a fost caracteristic: „Cum ar putea un om muri mai bine? Un om nu poate să moară de moarte bună!“128 Nu ne va surprinde comparația pe care o făcea Wittgenstein între gândirea filozofică și înot: „Tot așa cum corpul nostru are o tendință naturală de a ajunge la suprafață și trebuie să ne sforțăm pentru a ajunge la fundul apei, la fel stau lucrurile și cu gândirea. Într-o discuție despre măreția omenească, el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucrurile și cu gândirea. Într-o discuție despre măreția omenească, el spunea odată că măsura măreției unui om stă, după părerea lui, în osteneala pe care i-o cere munca lui. Nu există nici o îndoială că pe Wittgenstein munca lui filozofică l-a costat multă osteneală.“129 După revenirea din America, Wittgenstein a fost supus unui examen medical amănunțit de către un fost camarad din timpul războiului al lui Drury, care practica medicina la Cambridge, doctorul Edward Bewan. El a fost recomandat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein a primit invitația de a susține conferințele John Locke de la Oxford. Deși i se făcea o mare onoare, iar onorariul era considerabil, el a respins invitația. Lui Malcolm i-a explicat că, deși nu poate renunța la orice activitate filozofică atâta timp cât mintea lui mai funcționează cât de cât, nu crede că ar mai putea susține, în fața unei audiențe numeroase, expuneri care să merite atenție. Iar atunci când Malcolm l-a anunțat, în primăvara lui 1950, că Fundația Rockefeller examinează posibilitatea de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]