8,564 matches
-
colindelor celor două cete, din Streza, respectiv din Oprea este foarte mare. Economia lucrării de față nu ne permite a le însera aci pe toate, de aceea noi am ales numai câteva pentru cititor. Întregul repertoriu poate constitui pentru cercetătorii folclorului zonei, un vast material ce ar putea face obiectul unor viitoare studii de specialitate. Prezentăm așa dar, în continuare câteva frumoase colinde ale celor două cete din cele două sate gemene. Mai întâi colinde auzite în Streza. În ia sară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Creațiile ei au făcut obiect de studiu pentru diverse foruri de specialitate, din care consemnăm numai cercetările specialiștilor, prof. dr. Moise Ilie, prof. Laura Sârbu, prof. Anca Ilea din Sibiu ca și ale unor grupuri de elevi din Cercul de Folclor al Liceului Pedagogic din Sibiu. Din originalele sale creații, consemnate în diverse studii și anchete de specialitate, reținem câte ceva în limita spațiului de care dispunem: Vai sărac bărbatu-meu, El crede doar ce-i spun eu. De ce-aude prin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
amândoi și puteau discuta: Mihai publicase versuri, era apreciat și cunoscut. Și căminarul e posibil să-și fi schimbat părerea; cu timpul a învățat să mai cedeze, poate chiar să-și recunoască unele greșeli. În vara aceasta, Mihai a cules folclor din natala vâlcioară cu un și mai accentuat simț al răspunderii, căci era membru al societății Orientul, patronată de Gr. Grandea. Matei își amintește că în anul următor a fost cu Mihai la o vânătoare de rațe. Ținea minte bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
marcat apoi debutul poetic cu facsimile din poezii și cu numere din revista Familia. Nu era uitat, desigur, portretul lui Iosif Vulcan, "nașul" literar al poetului; mai puteau fi văzute fragmente din proiectata sa epopee națională, pagini cu prelucrări de folclor etc. Penultima sală ilustra anii studenției vieneze și berlineze, cu imagini din cele două mari capitale ale Europei, apoi debutul în publicistică. Tot aici se întâlneau portretele lui Slavici și al Veronicăi, dar și cele ale lui Zimmermann, Ihering, Hyrtle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1. Omul real, omul poetic Este însăși a mea viață care curge pe pământ, Căci iubirea și viața-mi nu sunt lucruri osebite. La o analiză de profunzime, sintagma românul s-a născut poet adâncește rădăcini și dezvăluie substanță în folclor. Oricât de rafinat ar fi artistul și în orice timp ar evolua, filonul gros ori sevele fine ale culturii tradiționale răzbat în opera fiecăruia de la frații Conachi și până la cele mai alese spirite ale creativității românești -, formând un păienjeniș subtil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mister. Ele scapă oricăruia dintre muritori. Geniului însuși îi scapă. Fiind (poate) cel mai aproape de mâna divină, el are intuiții cosmice: Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nor de aur din marea de amar3. Așadar, folclorul s-a născut ca un dat al poporului din mâna divină. Românul născut poet este intermediarul ales între realitate și Divinitate: poezia este un dar divin, iar dintre oameni, cel mai aproape de Creator. El primește și transmite 4. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tineri,/ Căci vrăjiți sunt trandafirii/ De-un cuvânt al sfintei Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai mult decât atât, în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună102. La Eminescu, folclorul se recompune, căpătând valențe noi. Această asimilare creatoare a folclorului individualizează dragostea-vis și dragostea-presimțire. Iubita, a tinereții icoană fericită 103, doarme mângâiată de lumina lunii și, așa cum apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales în Călin 105, ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai mult decât atât, în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună102. La Eminescu, folclorul se recompune, căpătând valențe noi. Această asimilare creatoare a folclorului individualizează dragostea-vis și dragostea-presimțire. Iubita, a tinereții icoană fericită 103, doarme mângâiată de lumina lunii și, așa cum apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales în Călin 105, ea se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poezii, făcea parte Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei205. Nu sensul temporal predomină însă aici, ci natura și adâncimea credinței. În general, substanța cerului este ideatic-religioasă; asemenea îngerilor, reprezentarea stelelor își trage sevele din folclor: Iar doi îngeri cântă-n plângeri,/ Plâng în noapte dureros,/ Și se sting ca două stele,/ Care-n nuntă, ușurele/ Se cunun căzânde jos206. Adesea, imaginile poetice eminesciene se constituie drept comuniuni ideale între cer și pământ: piramidele-nvechite/ Urcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de uitare. * "J urnalul Național" ne face surpriza unui supliment, cu CD-ul de rigoare, dedicat lui Nichita Stănescu, după alte câteva "ediții de colecție" consacrate unor cântăreți de muzică populară probabil, urmându-se realitatea cronologiei: la început a fost folclorul, abia apoi ivindu-se poezia cultă. Gestul cotidianului bucureștean merită apreciat, cu atât mai mult cu cât se simte că-i născut din dragoste adevărată: "îl iubim pe Nichita și ne-am gândit să o și spunem", declară verde-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
traversat oceanul în aproape trei săptămâni, sub punte, într-un spațiu fără hublouri ce amintea de sinistrele traversări ale corăbiilor cu sclavi africani. Din momentul acostării la țărmul american, informațiile lipsesc. Am putea reconstitui oarecum adevărata epopee a emigrației cercetând folclorul românesc izvodit în celălalt capăt de lume. Prin 1973, am primit, la Editura "Junimea", vizita unei asistente universitare din Canada, care oferea spre publicare ditamai volumul (850 pagini!) conținând creații populare datorate bucovinenilor ajunși în Ontario. Cum editarea unei astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Eminescu cu Veronica Micle și a văzut lumina zilei la mănăstirea Văratec." Repede (urgență națională!) a fost convocată o comisie de specialiști autentici, căreia i s-au prezentat dovezile că Valeria Sturdza a fost Valeria Sturdza... și atât. În rest, folclor local, fabulații și fantezie cât cuprinde. Dar și ignoranță suverană! Oricum, s-a admis botezarea școlii cu numele Valeriei întrucât este vorba de un personaj cultural aparținând istoriei locului, care a scris și poezie. Măruntă și epigonică, cum se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lucrările ce l-ar îndritui pe condeierul bucovinean la un locșor în istoria literaturii române au rămas în manuscris, ori au fost redactate, parte din ele, într-o altă limbă (germana). Documentele revelează un autor de proză, poezie, culegeri de folclor, critică, traduceri (din Goethe!), teatru probabil, cel dintâi dramaturg al Țării de Sus și un luptător activ pentru drepturile românilor bucovineni aflați sub stăpânire kesaro-crăiască. Acuzat de spionaj și crimă de înaltă trădare față de armata austriacă (1918), judecat de Curțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Într-un singur volum, cel de-al III-lea, bunăoară, în aproape 300 de pagini aflăm date sumare despre 94 de personalități cu lista lucrărilor lor științifice și referințe asupra acestora, din domeniile: agricultură, astronomie, biologie, chimie, drept, economie, filologie, folclor, Filozofie, fizică, geografie, geologie, istorie, lingvistică, matematică, medicină, silvicultură, tehnică, adică 18 domenii de activitate. Au urmat alte colaborări la câteva lucrări de aceeași factură, începând, în 1990, cu indicele bibliografic pentru revista de cultură "Pagini bucovinene" (1982-1989) și culminând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a locuit între anii 1909-1918; aici a scris zece cărți (pe care bădia le înșiruie) și, împreună cu Artur Gorovei a avut o moară "neobișnuită, pentru că avea și bibliotecă pusă la dispoziția țăranilor, care-și așteptau rândul la măcinat" încât în folclorul vremii s-a creat și-a circulat chiar o urătură cu acest subiect, din care ni se oferă un fragment semnificativ. Din universul atâtor personalități despre a căror activitate autorul ne relatează tot felul de amănunte și date enciclopedice, aidoma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la care individul se adaptează, dezvoltîndu-și propria personalitate. Datorită faptului că patternurile primare sînt similare în cadrul societăților, multe trăsături de personalitate sînt comune și alcătuiesc structura personalității bazale. Acestea conduc la instituțiile secundare, care sînt reprezentate de religie, miturile și folclorul unei culturi. Teoria lui A. Kardiner leagă schimbările de personalitate de modificările din instituțiile primare. Orice alterare a acestora transformă structura personalității bazale și implicit instituțiile secundare. Pornind de la o asemenea abordare, Clara Du Bois (1944) a propus termenul personalitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Alba Iulia, Titu Doros (1880-1921), redactor al primei gazete românești din Maramureș „Sfatul”, originar din satul Slatina; Gheorghe Ilașcu din comuna Petrova, profesor universitar, șeful primei catedre de stomatologie din Ardeal; Ion Bârlea (1883-1969), născut În satul Bubești, cercetător al folclorului poetic și muzical din regiune, participant la cursurile inițiate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, colaborator al compozitorilor Bela Bartok și Tiberiu Brădiceanu; prof. Mihai Șerban (m.1945), originar din Săpânța, cu studii universitare la Budapesta și Viena. În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
a deplasat În județul Melitopol unde cea mai importantă așezare a fost localitatea, În Întregime românească, Dunaevka. Au urmat județele Berdiansk, Mariopol, Taganarog de pe coasta Mării de Azov până la Caucaz și bazinul corbonifer al Donbasului. Aceste imense peregrinări pentru Înregistrarea folclorului și adunare de date sociolingvistice au fost permanent sprijinite de Conducerea Institutului de folclor din București și cea mai largă măsură de Anton Golopenția. Campania de folclor s-a desfășurat În toate anotimpurile. Toamna și iarna era Însă un calvar
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Întregime românească, Dunaevka. Au urmat județele Berdiansk, Mariopol, Taganarog de pe coasta Mării de Azov până la Caucaz și bazinul corbonifer al Donbasului. Aceste imense peregrinări pentru Înregistrarea folclorului și adunare de date sociolingvistice au fost permanent sprijinite de Conducerea Institutului de folclor din București și cea mai largă măsură de Anton Golopenția. Campania de folclor s-a desfășurat În toate anotimpurile. Toamna și iarna era Însă un calvar din cauza drumurilor desfundate sau Înzăpezite care te obligau să rămâi săptămâni Întregi În casă
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Azov până la Caucaz și bazinul corbonifer al Donbasului. Aceste imense peregrinări pentru Înregistrarea folclorului și adunare de date sociolingvistice au fost permanent sprijinite de Conducerea Institutului de folclor din București și cea mai largă măsură de Anton Golopenția. Campania de folclor s-a desfășurat În toate anotimpurile. Toamna și iarna era Însă un calvar din cauza drumurilor desfundate sau Înzăpezite care te obligau să rămâi săptămâni Întregi În casă În așteptarea zilelor mai potrivite. Populația se ruga să fie repatriată În satele
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
kaśtalé” există diferențe relativ mari referitoare la păstrarea tradițiilor, culturii și istoriei civilizației rrome. De altfel și Între ursari și alte categorii de rromi, cum ar fi de exemplu căldărarii, există deosebiri destul de evidente În ceea ce priveste conservarea tradițiilor, obiceiurilor, folclorului etc. (la căldărari aceste valențe s-au păstrat relativ mai bine deoarece ei au trăit până În anii șaptezeci-optzeci În sistem nesedentarizat și „Închis În cadrul castei”). Rromi ursari, având contact direct cu populația majoritară, nerromă, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiții
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și foloseau, În trecut, apa din râul Bahlui și pârâul Nicolina. În București este cunoscută fosta mahala ”a Cărămidarilor” În care a locuit o vreme și pictorul Nicolae Grigorescu. - Cântecul copilăriei ”Cărămidă lucitoare/ Dă Doamne să iasă Soare”, provine din folclorul rromilor cărămidari care aveau nevoie de radiația solară pentru a se usca chirpicii și cărămizile produse de ei și care le asigurau veniturile... - Târgurile locale cu produse obținute manual adună anual sau sezonier meșteri populari care Încă dăinuie prin tradițiile
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prestigiu, precum cele ale lui Al. Odobescu, Ioan Slavici, care au influențat puternic dezvoltarea domeniului. Ioan Slavici își îndreaptă atenția spre predarea gramaticii, ca factor de dezvoltare a gândirii elevilor, recomandând ca textele utilizate pentru predarea acesteia să fie din folclor și din literatura frumoasă a operelor scriitorilor români, iar Al. Odobescu se ocupă de două probleme importante: alcătuirea programelor școlare, practic inexistente până la 1880, și de criteriile calitative ale manualelor școlare, care trebuie să răspundă în principal cerințelor programelor școlare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
48(686), p.4. [3] BERCA, Ion, Unele aspecte ale introducerii elmentului noutății în procesul repetării materiei, în Rev.ped, nr. 2, 1959. [4] BISTRIȚEANU, Al., Literatura și studiul literaturii în manualele școlare, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, nr. 1-2, 1959. [5] Din munca învățătorului la clasa I, (Institutul de științe pedagogice), București, ESDP, 1959. [6] DRAȘOVEANU, D. D.; DUMITRAȘCU, P.; ZDRENGHEA, M., Analize gramaticale și stilistice, Editura științifică, 1959. [7] DUMITRESCU, V., Corespondența interșcolară-mijloc pentru însușirea limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Mijloace practice, autentice de comunicare Tribșc, 7, nr.179. 1977, p. 6. [99] ROTARU, RADU; VORNICU, DUMITRU, Limba română (Curs noțional-situațional). Iași, [TUI], 1977, 135 p. multigr. (Universitatea “Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de filologie). [100] RUXĂNDOIU, PAVEL, Raportul dintre folclor și istoria limbii și literaturii române în procesul de predare, LL, 1, 1977, 49-52. [101] SĂTEANU, CORNEL, Locul semanticii în predarea limbii române, LL, 1, 1977, 108-114. [102] SĂVULESCU DUMITRU, Lecturi literare, manual pentru clasa a VIII-a, EDP., 1977
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]