5,845 matches
-
prin filtrul sentimentului de tristețe, de abandon, corporalitatea fiind astfel sensibilizată prin gest. Altfel, inefabilul reveriei melancolice poate fi cuprins într-o temă îndelung utilizată în formatul idilic. Artur Verona încetează să mai picteze idile, ceea ce-l reține sunt elementele folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atribuit decadentismului, care pentru poet era asociat, mai degrabă, tendințelor moderniste în literatură și artă. Concomitent, criticul susținea ca o prioritate a noii direcții afirmarea individualismului în artă, dar și a unui "spirit național" care se acordă cu prelucrarea elementului folcloric și în special al universului feeric al bâlinelor, fapt care prezintă similitudini cu mișcarea secesionistă românească din jurul revistei Ileana. Acest fapt se află în deplină concordanță cu prezența marcată în ilustrația și reproducerile apărute în primele numere ale revistei a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian subliniază identificarea aceastei mișcări artistice cu mult preacunoscutul personaj de basm care conferă și numele societății, Ileana (Cosânzeana). Secesiunea este plasată sub semnul feminității, dar și a unui revival al inspirației folclorice în raport cu mitologismul convențional, secătuit, al artei academice, după ce mișcarea romantică 488 indicase imperios utilizarea surselor populare pentru edificarea unei literaturi naționale. Cum se poate vedea, tradiția nu este alungată din spațiul secesionist, numai că ea se cere prelucrată cu mijloacele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor motive fantastice de origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul Lângă Pământ (1929). Avem o adâncire a suprafeței, asimilată superficiilor decorativismului decadent, o recuperare a transcendenței pierdute, a misterului, a fabulei. "Peisajele lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri, ignorate azi Într-o literatură adresată În exclusivitate un prezent consumat În cel mai comun chip, nu prezintă un prea mare interes
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei „Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri, ignorate azi Într-o literatură adresată În exclusivitate un prezent consumat În cel mai comun chip, nu prezintă un prea mare interes nici pentru cei a căror ocupație este În exclusivitate domeniul literaturii, de unde Își asigură existența
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înscrie opera scriitorilor Alexandru Macedonski, Octavian Goga, George Coșbuc, Șt. O. Iosif, Barbu Stefănescu Delavrancea.etc Caracteristicile romantismului Romantismul introducere În artă noi categorii estetice, opuse frumosului, grațiosului, sublimului și tragicului: urâtul, diformul, grotescul, comicul. Inedite sunt fantasticul (cu izvoare folclorice), macabrul, pitorescul, feericul, precum si specii literare necunoscute: drama romantică, meditația, poemul filozofic, nuvela istorică, psihologică, fantastică etc Noul current cultiva de asemenea sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rolul rațiunii și lucidității. Romantismul pune accent pe inspirația pornită din tradiție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
practicată de autor În textul poetic nu a fost alterată de concepțiile sale lingvistice de după apariția „celebrului” ,,Paralelism Între limba română și limba italiană” din 1840. Stilul poetic este puternic influențat de limba vorbită și mai cu seamă de izvoarele folclorice. O serie Întreagă de cuvinte sunt luate direct din graiul epocii: răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-aveți de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a realizat patru variante, având aceeași succesiune epică, În care dezvoltă un pretext alegoric, cel al meditației romantice. Alături de sursele folclorice ale poemului, respectiv basmele pe care poetul le-a prelucrat („Fata-n grădina grădina de aur” și „Miron și frumoasa fără corp”), se adaugă mitul zburătorului, sursele mitologice dar și izvoare filozofice, cum ar fi antitezele dintre geniu și omul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oferă spectacolul călătoriei Luceafărului prin univers și dialogul cu Demiurgul. Acesta Îi dezvăluie lui Hyperion motivele pentru care nu poate răspunde rugăminții sale de a-1 transforma Într-un muritor. Poemul Începe Într-o atmosferă de basm, evidențiindu-se sursa folclorică de inspirație, unde timpul și spațiul s-au abstractizat. „A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată". Din rude mari Împărătești O prea frumoasă fată...” Cadrul abstract este umanizat. Portretul fetei de Împărat, se realizează prin superlativul absolut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de autor doar pentru a sugera o idee, victoria binelui și a principiilor morale sănătoase, ca În basme. Prezenta personajelor pozitive În roman servește unei idei moralizatoare, dar la vremea aceea nu era posibilă o ignorare a acesteia, pentru că spiritul folcloric era la modă. Celelalte personaje ale romanului se definesc prin numele proprii (ca la Alecsandri sau Caragiale): Vlad Boroboață, Zamfir Ploscă, Dumitrache Mână-Lunga, Nichita Calicevski, Dimache Pingelescu (spatar), Tudor Ciolănescu, Neagu Chioftea etc). Denumirea unor personaje apare și mai expresivă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are loc ospățul și bucatele servite la masă. Arta prozastică a lui Negruzzi este inconfundabilă. ION CREANGĂ POVESTEA LUI HARAP - ALB Subiectul „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o capodopera a genului, plecând Însă de la izvoare folclorice naționale și universale. A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul, este aparent simplu, specific basmelor populare, cu eroi și motive tradiționale, unde supranaturalul se Împletește cu realul personajelor țărănești din Humuleșlii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este repus În drepturi; Spânul este demascat și pedepsit. În desfășurarea epicului, personajele sunt umanizate, ceea ce permite individualizarea lor și crearea unei psihologii complexe neîntâlnite În basmul popular. HarapAlb devine un erou exemplar, nu prin Însușiri miraculoase (ca În basmele folclorice), ci prin autenticitatea lui umană. Stăpânit adeseori de frică, plin de naivități si slăbiciuni omenești, este nevoit să dea primele probe de curaj și bărbăție. Bunătatea și mila Îl situează În registrul simbolistic al forțelor binelui. Prin ele Își face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative: redarea unor tablouri de ansamblu; prezența elementelor folclorice; psihologia mulțimii; forța și bucuria petrecerii, specifică maselor și indivizilor. Analiza psihologică se dezvăluie ca o mare calitate a scriitorului. Structura psihică a personajelor este surprinsă În toată complexitatea (Ion, Zaharia Herdelea, Titu Herdelea, Belciug, Vasile Baciu, Ana etc. Compoziția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nuvelei o constituie ieșirea din timp și spațiu și trăirea În două planuri existențiale, unul real și unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept suport practicile Yoga și Tantra (vezi „Secretul doctorului Honiberger”, „Nopți la Serampore”), sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de referință, realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de foarte departe. - N-ai ghicit! N-ai ghicit! Auzi el ca prin vis. Încercă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau de la motive din proza europeană, ca de pildă, motivul lui Belfegor, preluat de Machiaveli și de La Fontaine. Remarcabile sunt următoarele nuvele: „La hanul lui Mânjoală”, „Kir Ianulea”, „Calul dracului”. 4. I. L. Caragiale despre teatru Unul dintre momentele importante În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spre sporirea capacităților”, adică nevoia de competență (need for achievement) în cuprinsul fiecăreia dintre narațiunile analizate. Ideea axială a fost aceea că literatura populară, poveștile populare „sunt reflectări ale spiritului popular la o națiune”, altfel n-ar fi devenit povești folclorice (reflexions of the minds of the people in a nation - apud Alvin J. So ). După ce a colectat informații despre „motivația pentru competență” (achievement motivation), McClelland a pus problema: „în ce măsură motivația pentru sporirea capacităților se corelează cu dezvoltarea economică” (măsurători prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă. Matricea stilistică colaborează la definirea unui popor tot așa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt foarte puțin răspândite în țară, foarte puțin cunoscute. Fiecare culegător de folclor, indiferent de pregătirea intelectuală, ar trebui să aibă un minim de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce trebuie urmărită pe teren ș.a. Acestea ar putea fi publicate de specialiști, tradiția metodologică românească fiind una
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât și de public. Din păcate, am întâlnit și câțiva coregrafi care, cu obrăznicie nemaipomenită, mi-au spus că nu avem folclor, că el este unguresc sau turcesc. O asemenea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
semn de întrebare de ce când am avut un savant ca Brăiloiu, un mare savant datorită căruia a luat naștere Societatea Compozitorilor Români, care a pledat mult pentru legătura compozitorilor cu viața și arta poporului nostru, care a pus bazele științei folclorice, ridicând-o la nivel european, un om adevărat, care a publicat întâiul studiu de muzicologie pe baza unei metode personale, care este recunoscut în toată lumea ca unul din cei mai luminați etnomuzicologi, de ce, spun, lucrările sale nu sunt editate întrun
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru răspândirea studiilor sale, știut fiind că majoritatea dintre ele au o importanță universală. Niciunul dintre specialiștii străini, de exemplu, nu a elaborat studiile fundamentale despre sistemele ritmice, niciunul nu a ajuns la adâncimea de interpretare și relevare a surselor folclorice, identice la toate popoarele lumii. Iar în timp ce noi nu suntem capabili să ne propagăm valorile, străinii au materiale foarte frumoase și foarte riguros îngrijite. Iată, de pildă, am găsit trei volume din Romanian folk music de B. Bartök, dar după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vorba de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus,să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 1417 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu Savoy. În ianuarie 1985 sunt invitată în Cuba, cu Privighetoarea, la „Șlagăre în studio”, aici urmând să participe soliști din alte opt țări invitate. Acest
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]