56,083 matches
-
spre Washington Square și, deși era doar pe jumătate aranjat, Îmi plăcea la nebunie. Milton se aștepta, desigur, ca acum, Hunter fiind plecat din oraș, eu să fiu vulnerabilă la farmecele lui. Numai că, mi-am spus, eu nu eram genul de fată care se apucă să-și angajeze un decorator. Eu nu avusesem niciodată atâția bani pentru asta și, chiar dacă acum Îmi permiteam așa ceva, asta nu schimba cu nimic lucrurile din punctul meu de vedere. Eu făceam totul singură. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dar cu maximă perfecțiune. Ai nevoie de o tăblie de epocă pentru pat, tapet chinezesc pictat manual și noptiere Jan Sen. —Milton, chiar nu pot angaja un decorator. Îmi plac la nebunie ideile tale, dar pur și simplu nu sunt genul ăsta de fată. Păi, sunt un cadou de la Lauren, așa că nu ai Încotro, replică el, Îndreptându-se către bucătărie. Poftim? l-am urmat alarmată. —Îți decorez apartamentul. Lauren știa că nu m-ai angaja niciodată tu Însăți, așa că m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
era cât se poate de ingenios să fii În New York la miezul nopții și În dimineața următoare la Madrid. Cum ajunsese acolo? Cu un avion particular, spuse ea pe un ton coborât. Nu cu avionul lui Stanford sau ceva de genul ăsta. E prietenul ăsta al meu. A Închiriat un avion să meargă la Madrid noaptea trecută și m-a tot bătut la cap să merg și eu și cred că pe la 3 dimineața m-am gândit că ar fi plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pup mult. De obicei nu mă supăr când o fată e neserioasă sau contramandează un prânz, dar Lauren a dus conceptul de Fată Neserioasă din New York la limita suportabilității. Dați-mi voie să vă explic. O anumită doză de neseriozitate, gen contramandări În ultimul moment, lăsat baltă și inutilitate generală la capitolul relațiilor de prietenie este o normă acceptată la New York În anumite cercuri. Adevărul este că fetelor foarte frumoase și Înstărite li se permite să lase baltă pe toată lumea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să fie adus nici un soț. Fiecare invitată trebuia să aducă un bărbat eligibil, așa cum era specificat pe invitație, dar unul bun, adică nicidecum vreunul dintre cunoscuții Însoțitori de plimbări care reapăreau an după an În circuitul petrecerilor tocmai deoarece erau genul de tipi care nu se puteau căsători. Unul bun Însemna un tip cu o carieră interesantă și de pe urma căreia se câștigau bani frumoși, deși, la o adică, nu era nevoie să fie foarte interesantă dacă era vorba de mulți bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la un episod din Anturaj pe care Îl scăpasem și să aștept ca Hunter să mă sune. Ideea asta mi se părea delicios de decadentă. Hunter interzice În mod categoric mâncatul În pat - consideră că este indecent sau ceva de genul ăsta - dar eu cred că este ceva cât se poate de civilizat. Era grozav să fii În pat, să mănânci mâncare chinezească având pe tine un neglijeu din mătase de cea mai bună calitate și să nu te bată nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și speră că nu ai nimic Împotrivă. Apropo, dacă treci pe Rue Des Saintes Pères și ești atras irezistibil de un magazin numit Sabbia Rosa, urmează-ți instinctul și intră acolo, căci soției tale Îi plac la nebunie surprizele de genul Sabbia Rosa. Sună-mă, iubitule! Xxxx S Descărcându-mi sufletul În legătură cu petrecerea de divorț, m-am dus la culcare visând la satin de la Sabbia Rosa. Duminică dimineață, Hunter tot nu mă sunase Încă, așa că am telefonat din nou la hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
contabilitate, Într-o Încercare nu prea reușită de a-mi distrage atenția de la propria stare de anxietate. Până când, În sfârșit, Hunter mi-a dat un semn de viață În seara aceea, eu eram În acea fază emoțională fals pozitivă, caracteristică genului de dramă „nici o veste de la soț“, când ai plâns și te-ai agitat, ca, până la urmă, să ajungi la o veselie de neclintit. Îmi spusesem chiar, de vreun milion de ori, până când ajunsesem să și cred asta, că În fond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
foarte clar că nu eram la vânătoare de bărbați drăguți. —Arăți cu adevărat splendid, i-am răspuns. —Mă simt ciudat, zise, săgetând cu privirea prin mulțimea de invitați. E mult prea scorțos aici pentru gustul meu. Petrecerea nu era chiar genul de petrecere tipică pentru fete (slavă Domnului). Ferestrele de sticlă care Încojurau apartamentul, prin care se vedeau licărind luminile roșii și portocalii ale semafoarelor de jos, constituiau un fundal strălucitor pentru scena petrecerii. Ici-colo puteam ghici siluete de bărbați care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tărie. O votcă, te rog, Îi ceru ea chelnerului. — Imediat, răspunse el și se Întoarse la postul lui. Chiar atunci apăru o tipă Însărcinată, dar cu proporții foarte normale, care este, de fapt, din câte Îmi dau eu seama, singurul gen de femeie Însărcinată care are voie să iasă În oraș noaptea la New York. Avea o coadă de cal lucioasă și purta jeans mulați și o bluză cu volănașe de inspirație țărănească. Pe sub ea, burta era la fel de netedă ca un pepene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
său fusese scurtat de la Bermothovoski, atunci când familia lui plecase din Rusia În America, În 1939.) Stătea, deloc În largul său, pe unul dintre taburetele de blană, Îmbrăcat la costum și la cravată, și bea Perrier. În ciuda faptului că era exact genul de mogul În vârstă, avea carisma bărbatului puternic. Părea să cunoască pe toată lumea, iar toată lumea dorea să-l cunoască. Phoebe dădea roată În jurul taburetului lui de parcă era o leoaică Înfometată atunci când eu și Lauren am mers spre ei, dar, de Îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu negru de-a latul părții superioare a cutiei. Înăuntru se afla o cămașă de noapte lungă din mătase turcoaz, cu o garnitură de dantelă minunată. Am pus-o pe mine și m-am rotit În fața oglinzii. Era exact În genul Catherine Deneuve În filmul Belle de Jour1 (când ai de gând să te Îmbraci ca o cocotă, ea este modelul la care să aspiri, părerea mea). Hunter, este minunată, i-am spus, ducându-mă Înapoi În pat. Îți mulțumesc mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
la Paris. Oare asta numise Tinsley a fi evaziv În legătură cu Întâlnirile de afaceri, atunci când vorbise despre soțul lui Marci? Oare ce Îmi spunea el acum era evaziv În sensul În care Tinsley definea termenul de evaziv? —Hotel Blakes nu este genul de hotel pentru Întâlniri de afaceri, am replicat cu severitate. —Știu, draga mea. Vreau să te duc și pe tine acolo. Este foarte romantic, spuse Hunter. — Te rog, scutește-mă, am spus, frustrată. Nu-mi venea să cred că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de proastă, că nu sunt mulți americani la Paris În prezent, așa că nu erau de față nefericiți vorbitori de engleză, care să fie obligați să suporte prosteala noastră. Asta ne făcea să fim foarte relaxați și am Început să facem genul de lucruri pe care nu ai visa să le faci niciodată În propria ta țară, cum ar fi sărutatul franțuzește pe deasupra mesei, ca adolescenții. Ultimul lucru la care ne așteptam era... — Îmi pare nespus de rău că trebuie să Întrerup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
bogat decât visase să ajungă vreodată. —Așa, la Pușkin Café, zise Gerski. Ne conduse către ieșire, concediind dintr-o privire mulțimea de la bar. Cu focurile care troznesc și cu chelnerii costumați În pantaloni bufanți și cizme Înalte, cafeneaua Pușkin pare genul de local pe care l-ar fi frecventat cele trei surori din piesa lui Cehov, dacă ar fi ieșit vreodată din casă. Clădirea seamănă cu un castel În formă de tort de nuntă, bogat Împodobit, cu ornamente În relief copiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Gerski doar se uită la ea și oftă. Apoi Oksana spuse: —Este serdtseyed. E un ... cum Îi ziceți voi? - mâncător de inimi de frunte, de prima clasă, numărul unu. —Cuceritor de inimi, respiră Lauren cu dificultate. Pare să fie exact genul meu. Nici măcar fulgii de zăpadă care dansau prin aer nu puteau să mascheze arhitectura stalinistă deprimantă a stadionului până la care Lauren, eu, Gerski și Oksana am traversat cu mașina tot orașul, În după-amiaza aceea de sâmbătă. Blocurile cenușii sunt blocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pistei de concurs, plină de ponei care săreau brusc În lături prin zăpadă și de harnașamente pentru cursă. Când am ajuns, În cele din urmă, la terenul de polo, locul s-a dovedit a fi departe de priveliștea romantică, În genul Anna Karenina, la care mă așteptasem. Blocurile Înalte din Moscova se conturau În depărtare, iar zăpada de pe teren era plină de noroi. Totuși, În cortul instalat pe o latură a terenului, rusoaicele erau un contrast strălucitor. Cel mai bun mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îndepărtă cu pași vioi. Lauren părea la fel de dezumflată ca un sufleu rece. Se aplecă spre mine și spuse: —E logodit. Bineînțeles că este! de ce nu ar fi? Este bărbatul perfect. Ea probabil că este următoarea Natalia Vodianova sau ceva de genul ăsta. Sau poate că este vreo balerină extraordinară de numai optsprezece ani de la Teatrul Balșoi. Mă simt mai rău decât ultimul om. Vai de mine! Partea nasoală În legătură cu Moscova este că nu ai decât o singură posibilitate de a pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și Tommie Gervalt. Valerie luase foarte În serios toată povestea asta cu felicitări personalizate. Celeste, fetița ei de trei ani, zâmbea dintr-o fotografie pusă pe prima pagină. Era Îmbrăcată cu o haină Emily Jane din tweed albastru deschis, În genul acelora care se găsesc la Harrods În Londra. Pe cap avea o beretă gri, iar În picioare era Încălțată cu cizme negre cu șireturi până sus, care păreau luate direct de la departamentul de costume al filmului Căsuța din prerie. Celeste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pic umflându-se În pene, despre escapada la Moscova pentru a face rost de butoni, dar el Îi Întrerupsese relatarea entuziastă despre Monterey la meciul de polo. —A fost atât de aiurea... de ciudat... de parcă era gelos sau ceva de genul ăsta, spuse Lauren. Pot să fumez? — Doar de data asta, zise Thack. Dacă Îmi dai și mie o țigară, să fumez și eu. Lauren Își scoase portțigaretul din poșetuța verde din piele de șopârlă și Îi oferi lui Thack o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
gelatină și sirop de porumb, care se tăvălesc În mult zahăr pudră. —Deja le-a cam trecut moda, mami, spuse Eugenie, uitându-se la mama ei cum s-ar uita cineva la o rudă săracă. Toți puștii din Monaco purtau genul ăsta de après-ski mițoși, pe roz și pe violet, anul trecut. Eugenie se ridică și se Îndreptă către prietenii ei, care erau toți Îmbrăcați În blugi foarte mulați, veste din blană și ghete scumpe din piele de cal sau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
se ridică și se Îndreptă către prietenii ei, care erau toți Îmbrăcați În blugi foarte mulați, veste din blană și ghete scumpe din piele de cal sau din piele tăbăcită de căprioară. Înfățișarea lor te ducea cu gândul la ceva gen Ali MacGraw În Colorado. Este incredibil de drăguță, am remarcat, după ce a plecat. M-am așezat lângă Camille. —Nu-i așa? zise Camille, uitându-se cu drag spre fiica ei. Știi, Sylvie, te rog să-ți Încurajezi prietena să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mă duc acasă să... meditez, ce știu eu, am oftat nefericită. Am vrut să plec. Doar o clipă, am ceva pentru tine, spuse Marci, prinzându-mă de mână. Să nu crezi că sunt vreun traficant de droguri sau ceva de genul ăsta, dar asta e pentru tine. Marci Îmi Îndesă În palmă o batistă albă Împăturită. Am despăturit-o. Înăuntru era o singură tabletă. Mi-am strâns palma, făcând-o pumn. —Marci! —E un Klonopin. Mai este cunoscut și ca valiumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
erau la liceu și că e greu pentru tine să concurezi cu ea, când tu Îl cunoști de doar două luni... sau zise șase luni? Marci făcu o pauză ca și cum ar fi pierdut șirul. Apoi continuă iar: Sau ceva de genul ăsta. Îmi pare foarte rău, Sylvie, zău. Nici nu știu cum o să-mi mai recuperez costumul Jet Set de la ea, că nu voi mai vorbi niciodată cu Sophia. Am simțit că mi se face rău de tot. Apoi Lauren zise: —A mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
bine“, mă gândeam. Detestam gândul că Hunter Își făcea griji pentru mine În felul ăla. Mă făcea să mă simt groaznic. Dar, dacă suna Marci, ea i-ar fi spus unde mă aflam, că ea nu era nici pe departe genul de persoană În stare să păstreze un secret. Asta era Îngrozitor. Mi-am Îndreptat atenția Înapoi la televizor: poate că Access Hollywood o să-mi mai distragă gândurile de la ale mele. —PUR ȘI SIMPLU SUUUPER!!! zbieră Nancy, care era Îmbrăcată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]