7,834 matches
-
nu este niciodată sărac, or, eu eram fericit, deoarece mă aflam În propria-mi vocație! -, prin sănătate - am stat mulți ani la Paris fără un venit În afară de ajutorul lunar oferit de Mama mea sau de drepturile de autor, nu foarte generoase, Întrucât, neavând suces de vânzare, trebuia să mă mulțumesc cu acel avaloir pe care-l primește un autor din partea editorului, sume mai degrabă modice. M-a Întrebat odată unul dintre tinerii mei prieteni prozatori, Mircea Săndulescu, actualmente stabilit În SUA
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Einstein este "ghemul, fuiorul" lui Eminescu, linia existenței unei particule materiale este "firul, torsul", vorbindu-se apoi de "intuiția preeinsteiniană" a simultaneității relativiste pe care Eminescu o "demonstrează" (!) prin uciderea lui Cezar, pentru ca autorul să ajungă la aceasta frumoasă și generoasă concluzie: "Fuziunea spațio-timpului din viziunea științifică a lui Einstein este înfăptuită la nivelul stilului de către românul Mihai Eminescu". Dar dacă despre această insolită "paralelă" s-a mai vorbit, comparatismul de echivalare al lui Theodor Codreanu aduce numeroase alte argumente în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
conserva acele energii arheale ale poporului român care, de n-ar fi fost urgiile istoriei, "l-ar fi situat printre națiunile cele mai importante ale Europei" (p. 82). Aflat mereu sub zodia mesajului mioritic, al bunătății neprevenite și al omeniei generoase, poporul român a trebuit să suporte toate consecințele acestor derivate, vai! "defecte naționale" și "maladii ontologice". Aceste calități originare, în loc să ne asigure o istorie normală, ne-a deviat în subistorie și în discordie intraetnică. Firește, nu putem evidenția în această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
are să faci poezie ca pe vremea Poeților Văcărești, a lui Alecsandri și Eminescu chiar, când tehnica versificației este atât de evoluată azi încât nimic, parcă, din ceea ce știam cândva că este frumos nu mai rezistă unui examen critic oricât de generos? Și, tot căutând elemente pe care să-mi sprijin impresia (nu îndrăznesc să zic convingerea) că niciodată poezia cu rimă și măsură nu va pieri, am descoperit, la un moment dat, un volum semnat de Cezar Ivănescu (pe care încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost religios sau nu, Th. Codreanu evită un răspuns tranșant și poate că nici nu e posibil. De la început, contestă că a fost un poet ateu, aducând ca probe: "eșecul său existențial", "miracolul poeziei", calitățile sale de bun creștin (iertător, generos, lipsit de vanitate), confruntarea cu moartea inițiatică, în ideea că "Dumnezeu e mai prezent în întuneric decât în lumină" (Rudolf Otto), dar nu demonstrează prea convingător că a fost un poet religios, o dată ce observă exegetul "s-a lăsat copleșit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nu Tudor oltenesc sau Toadere moldovenesc. Soarta a făcut să-l cunosc... Acest mare cărturar și adevărat patriot este un om de o simplitate pe care bunul Dumnezeu a hărăzit-o doar florilor de câmp. Modest și harnic, cult și generos, Theodor Codreanu este omul de Duminica Mare atunci când vine la Chișinău. Complexul Bacovia este, cum foarte nimerit a spus-o Constantin Călin, "o carte fabuloasă, ambițioasă, devoratoare de alte cărți. Un volum masiv, de peste 500 de pagini (ediția de la Chișinău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
persiflând problematica gravă a neamului românesc. Postmodernismul afirmă răspicat Theodor Codreanu duce la disoluția literaturii. O judecată prea aspră și tăioasă (poate!), dar asta nu mă împiedică să observ că adevărurile conținute, rigoarea demonstrației în dimensiunea politică și culturală, sugestiile generoase în aura gândirii eminesciene legitimează o carte ce ar putea provoca o foarte necesară dezbatere, punând din nou problema unui raport corect și echilibrat între tradiționalism și sincronism, prea lesne considerat a fi realizat definitiv în favoarea unei sincronizări (exterioare) grabnice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-ar putea traduce prin râvnita schimbare de imagine. Împovărat de clișeistica didactică, iscând un halou admirativ, împins frecvent într-un festivism găunos ori, dimpotrivă, supus voinței agresive de contestare, Poetul național, rămas "măsura noastră" (cum zicea Noica), se oferă generos exegezei. Criticul român trebuie să ajungă, așadar, la Eminescu reinventând etalonul prin lecturi proaspete, coborând în text. Iar controversa pare a fi "cea mai bună naftalină" (Gh. Grigurcu) pentru a-l păstra în actualitate. Nimeni dintre criticii serioși n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
striga "Uraaa!" Și nu Iubirea. E bine să reținem și nota 1890 unde găsim: "Mă bucur de orice izbândă românească în lume. Trebuie redescoperit patriotismul după ravagiile internaționalismului proletar." Din motive de europenizare / mondializare, ideea rămâne foarte actuală. Un spațiu generos, nu mai puțin dramatic, se acordă devenirii / maturizării sale sentimentale. Convins că "viața fără iubire e un calvar", ajunge să vadă în iubire "un lung și frământat proces de cunoaștere a lumii", "cel mai bun mijloc de autoeducație" și sfârșește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din perspectiva relației autohtoni-periferici. Ea este amendată atât în sine, prin incapacitatea de a rezolva această antiteză, cât mai ales contextual, prin surprinderea poziționării ambigue a istoricului, considerat rob al aceleiași corectitudini politice și, implicit, incapabil să aplice ideile sale generoase la cazul particular al societății românești. Din acest punct, pornesc săgețile care vizează nume și instituții de prim rang din cultura și politica românească. Acuzați de mancurtizare sau de indiferență față de destinul României, politicienii postdecembriști au parte de un tratament
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plecați cu mintea în vacanța veșnică? Am răsfoit și eu carnetele cu însemnări ale veteranului Leonida Goga, vasluian, ca și noi, din Sipeni, comuna Blăgești, motiv, probabil, care i-a apropiat pe cei doi foști combatanți. Prețioasă lucrarea! Mare și generos angajamentul gazdei mele de a-l ajuta să facă o completare memorialistică cu spusele camaradului de ocazie la propriile documente păstrate și relatate în Călătoria sa de acum terminată - „Călător...prin vâltoarea vremii”, la ceea ce făcuse și un alt coleg
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
102103. *Doi vasluieni, scrieri de la 1840, nr.5 (15), decembrie 2010, p.65-67. *Cuza Vodă Domnitor - amicii și adversarii, nr.1 (16), martie 2011, p.32-39. *Memoria ca zestre, nr.3 (18), iunie 2011, p.65-70. Profesorul Grigore Crețu - un generos ?, nr. 19, septembrie 2011, p.101-106; *Tezaurul românesc în documentele timpului, nr. 5(20), decembrie 2011, p. 21-23; *Încercări de clarificări istorico-literare Sorin Toma și Tudor Arghezi, nr. 5(20), decembrie 2011, p. 112-114; *Dr. C. Teodorescu - un susținăor al
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mugurilor” rădăuțeni aparține, stilistic, generației 90, „situată între două lumi, strivită de sentimente extreme și contradictorii: bucuria izbăvirii de obsesiile comuniste și a victoriei libertății de gândire și simțire și, de cealaltă parte, tristețea infirmării brutale a aspirațiilor și idealurilor generoase, dezamăgirea de a asista la o continuă degradare a umanității”. Adolescenții acestor ani de convulsii sunt marcați de „paradoxul tragic al istoriei” ultimelor decenii. În versurile lor acesta „transpare semnificativ”; „pretutindeni se simte gustul amar, ironia tristă, sarcasmul bufon, teama
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
din anul V, nr. 5, 1998, p. 5456 și De ce mai există „Muguri”, din anul VI, nr. 6, 2000, p. 5859, consemnează fiecare întâmpinare a aparițiilor sale, ce se constituie într-o adevărată „școală a tinerelor talente” din Bucovina, deschisă generos adolescenților, „o publicație ce nu vrea să moară în fața vicisitudinilor de tot felul”.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
a fost numit președintele comitetului special care a pus la punct propunerea originară; Profesorul Michael B. Petrovich de la Universitatea din Wisconsin a fost numit președintele comitetului de supraveghere, el răspunzînd de organizarea ulterioară. Această istorie a Balcanilor a primit fonduri generoase din partea Departamentului Educației, inclusiv burse care i-au acordat autoarei timpul liber necesar terminării scrierii ei și sume destinate pregătirii volumelor pentru publicare. Dr. Gordon B. Turner, vice-președinte al ACLS (Consiliul Societăților Culturale Americane) pînă în 1980, și succesorul lui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
duce în final la instaurarea păcii și a stabilității pe continent. Neville Chamberlain, primul-ministru britanic, care susținea acest program, a recunoscut de bunăvoie caracterul justițiar al unora dintre aceste pretenții. El credea că tratamentul aplicat anterior Germaniei nu fusese "nici generos, nici înțelept" și că "dacă acest popor puternic și viril nu va putea fi convins să colaboreze cu celelalte în vederea îmbunătățirii sorții tuturor, nu va exista nici pace, nici progres în Europa în privința lucrurilor care fac ca viața să merite
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor și au declarat mobilizarea trupelor. România nu putea accepta implicațiile Doctrinei Brejnev. Ulterior, relațiile cu Moscova s-au îmbunătățit totuși, iar în iulie 1970 România a semnat un nou tratat de prietenie și asistență mutuală. Textul acestuia era foarte generos în acordarea autonomiei militare a românilor și în privința neamestecului în problemele ei interne. Un anumit echilibru în relațiile sovieto-române a fost menținut pe toată durata anilor '70. Cu toate punctele de fricțiune existente în continuare, nu s-a produs nici o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
domestice și de întîlniri prietenești, cu ocazia nunților, turnirurilor etc., care sînt prilej de petreceri nesfîrșite. Uneori, ursari sau jongleri îi distrează cu arta lor pe locuitorii castelului. Alteori, trubaduri (sau truveri în nordul Loirei) vin să povestească aventurile cavalerilor generoși, curajoși, credincioși, puțin preocupați de averea și viața lor, de vreme ce sînt în primul rînd fideli seniorului lor, ca în Cîntecul lui Roland, unde se povestește, transformînd-o în mit, epopeea tovarășului de arme al lui Carol cel Mare, ucis într-o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
germani care doresc pacea îl aleg pe Frederic Barbarossa, un Hohenstaufen înrudit, însă, prin mama sa, cu familia Welf. Noul suveran german este un personaj excepțional: de o inteligență foarte vie, ci este, în egală măsură, și un brav cavaler, generos, de o mare pietate, care nu ezită să plătească cu propiia-i persoană și care va face din cruciadă (participă la a douași moare în a treia) un mijloc de a-i egala pe marii împărați ai pax romana-ei. De la începutul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cifrat la 7,1 procente din totalul cheltuielilor realizate de statul român. Apoi, pe măsură ce economia planificată s-a gripat, afundându-se tot mai adânc într-o criză sistemică, nivelul investițiilor în învățământ au scăzut progresiv, în ciuda alocării unor fonduri din ce în ce mai generoase acțiunilor social-culturale. Investițiile majore făcute de regim în educație s-au reflectat și pe planul cantitativ al bazei materiale și pe cel al populației școlarizate. Tabelul de mai jos prezintă evoluția generală a situației învățământului românesc, ilustrând progresele cantitative reușite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii textuale a memoriei naționale românești. Apoi, spre deosebire de metaforele construcției și arhivei - a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic și în semantica lor generoasă - palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
CÎTEVA DATE La începutul anilor '90, în pofida a ceea ce s-a numit al treilea val de democratizare (vezi capitolul 10), numărul regimurilor nedemocratice continua să fie net superior celui al regimelor democratice. Acestea din urmă, pe baza unui calcul destul de generos, erau 58, în timp ce regimurile nedemocratice erau 71. Este adevărat că a existat, mai ales datorită căderii regimurilor comuniste, o substanțială reducere a numărului de regimuri nedemocratice, pentru că, așa cum se va vedea din tabelul 9.1, în urmă cu aproximativ 15
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Vasile Tofan (anul IV MT) declară: "De la unii studenți am încasat câte 75 de lei, dar nu le-am mai luat după aceea încă 5 lei (diferența) pentru a nu se spune că luăm pentru altceva". D. T.: Au fost generoși, dar unde erau registrele? S. B.: Reporterii notează că, după spusele lui George Fron (vicepreședinte pe probleme de autogospodărire, din anul III MA), erau "undeva între sediul comitetului de cămin, fostul președinte de cămin, actualul președinte, administrație și eventual în
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
consilier prezidențial, a vorbit despre concepția tovarășului, a partidului și a statului în principalele probleme ale lumii contemporane. În prezidiu erau Cristian Niculescu, secretar al UASCR pe propagandă și cultură (cel care are Editura Niculescu, un intelectual, luminat și foarte generos în a aproba tot ce era inițiativa studențească), Cornel Dumitriu, Dumitru Mazilu și cu mine. Dumitru Mazilu a ținut o conferință pe tema amintită, după care programul a decurs în mod firesc. S. B.: Să revenim la "Cadran politic". D.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
asumată respectarea de către China a prevederilor tuturor tratatelor semnate de autoritățile imperiale, precum și onorarea tuturor angajamentelor financiare ale acestora 13. Membrii grupării democrat-populare erau încă tributari modului tradițional de gândiri confucianiste și așteptau ca țările capitaliste, avansate, civilizate, să fie generoase cu China, să o ajute să construiască propria țară capitalistă independentă, iar guvernul provizoriu va evita orice prilej pentru a afecta interesele celor care ajută China să-și finalizeze planurile sale, urmărind prin aceasta câștigarea simpatiei și recunoașterea noii autorități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]