5,954 matches
-
Pintilie realiza Reconstituirea, ecourile ’68-ului revoluționar răzbăteau și în România. Cehoslovacia invadată de Armata Roșie, tinerii cehi și slovaci apărând Primăvara de la Praga cu bâte, pietre sau mâinile goale în fața tancurilor și AKM-urilor ; China, plină de sânge și groază, în urma vânătorii de intelectuali lipsiți de apărare în fața sălbaticelor Gărzi Roșii, operațiune cunoscută sub numele de Revoluția Culturală. În Chicago, sute de polițiști sparg cu brutalitate o demonstrație de proporții împotriva războiului din Vietnam transmisă la TV. Nu numai tineri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3 stadii ale sale: atracție, dorință și trebuință. Acest instinct operează foarte puternic numai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de paradă a unei erudiții reci, ci trăire de voluptăți estete. Formula definitivă e revelată de pendularea între „panta clasică din miazăzi” și o jouissance de vivre cu cețuri de burg medieval transilvan și ingrediente de oțiu oriental: „Mi-e groază de sofismul sintetic și cu vogă / și care moleșeala din sânge mi-o abrogă, / cum și de postulatul lansat de Euclid / pe-un crug lucid” - stare tradusă în seducția baladescului (pândit însă de diluție). Ultimele volume (Poeme noi, 1984, Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine tac./ Dar știți - în taină spus - pre legea mea,/ Îmi pare rău că m-am luat cu ea...” 1019 ), dar dezinvolte și sincere (slujnica Licisca, târgoveața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de trebuință, atunci trebuie să sameni la lună veche"; "la lună nouă fac fărmăcătoarele farmecele lor cele rele, căci atunci au putere, pentru că ele cu dracul, cu necuratu îmblă..."; "chiar pe drum a merge, noaptea, la lună nouă, e cu groază și cu primejdie timpul acela, până nu se face slujba; atunci e ceasul Necuratului, el are atunci slobod de la Dumnezeu să îmble și toate necurățeniile"; "toate farmecele cele rele la lună nouă se fac și totul ce se face de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pază de la Dumnezeu. De casa unde e cucoș nu se apropie nici o necurățenie. (...). Noaptea, după ce a cântat cucoșul, poți merge oriunde și n-ai de ce să te temi, căci e curat peste tot pământul. Dar până la cântatul cucoșilor e mare groază; atunci necurățeniile umblă, sunt ceasurile lor..."262 Fie că este așezat la temeliile caselor, pentru statornicie, sau vestește timpul diurn sau nocturn, cocoșul este o pasăre binecuvântată, sfințind așezările omenești: Cucoșul este blagoslovit de Domnul Christos. De nu era cucoșul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Îndată dispariția durerii. Știu că un gentilom, la patru zile după ce primise oaspeți veseli la el, s-a lăudat În glumă că le servise plăcintă cu tocătură de pisică; drept care, o domnișoară dintre invitați a fost cuprinsă de asemenea groază, Încît i s-a-ntors stomacul pe dos și a făcut febră, fără putință de a fi salvată...Iar lui Carol, rege al Boemiei, și Împărat, i s-a prezentat o fată de lîngă Pisa, păroasă și zburlită, pe care maică-sa
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
reda Întreaga naturalețe a expresivității unei clipe, de unde și exclamația lui că nu-ți ajunge o viață pentru a reda plenitudinea emoției estetice determinate de prima impresie. RÎsul/ Comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul „Psihiatrul este cel care Îți pune o groază de Întrebări costisitoare pe care le auzi gratis acasă din gura soției.” (Sam Bardell) Cu deosebirea totuși că psihiatrul așteaptă alt gen de răspunsuri, decît soția... * „O glumă n-a cîștigat niciodată un dușman, dar a pierdut, adesea, un prieten
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
deci darul adus nouă creștinilor prin moartea lui Hristos: scăparea drepților de frica morții veșnice după cuvântul Sf. Ap. Pavel: „Și să izbăvească pe acela pe care frica morții îl ținea supus robiei în toată viața”. Până la Hristos, moartea inspira groază tuturor, deoarece nu venise izbăvirea din moarte, deși fusese făgăduită prin profeți. De aceea, toți drepții Vechiului Testament au fost ținuți în robia morții și numai după ce Hristos s-a pogorât la iad cu sufletul, îndată după moartea Sa, cei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci te jur cu numele Aceluia care a umblat ca pe uscat pe valurile mării și a certat viforul vânturilor; a Cărui căutătură seacă adâncurile și groaza Lui topește munții; că Acela și acum îți poruncește prin noi: Teme-te, ieși și te depărtează de la zidirea aceasta și să nu te întorci, nici să te ascunzi în el, nici să-l întâmpini pe el, nici să lucrezi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adesea, ne punem în practică impulsurile afective fără să le gândim; pur și simplu, simțim și acționăm fără să mai facem o pauză pentru a reflecta. Astfel, furia se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de sine presupune observarea impulsului dinainte de a acționa în virtutatea lui, astfel încât să putem hotărî dacă să îi dăm curs sau nu. Putem realiza alchimia emoțională fie prin intermediul contemplației, fie prin cel al relațiilor interpersonale. Contemplația poate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și coborâș al curbelor sentimentelor lor îi împing într-o profundă amărăciune, dezamăgire, nefericire și disperare" (idem). În gelozie, se amestecă, stând să explodeze: • strigătul de ajutor care cere apropiere, căldură, încredere; • dorința de a fi mai important decât celălalt; • groaza de a vedea prăbușindu-se o ordine considerată până atunci trainică (idem). Gelozia este o stare afectivă complexă, un tensionat și dinamic amestec de cel puțin câteva emoții: • teamă: teama de a-l pierde pe celălalt (și de a jubila
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la 9 iulie 1906. De altfel, despre starea economică a muncitorul ui vorbesc și versurile de la rubrica „Viața literară”, semnate de Ath. Gh. Mândru, cu titlul „Cerșetorul”: „De două zile fără pâine / Și ochii scurși mi‐ s de plânsori; / Cu groază‐aștept ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
N. Neștian, Dimitrie Constandache, Ioan Bontaș, Nicolae N. Simionescu, Emil Juvara, Grigore D. Vasiliu. „... Trenuri peste trenuri soseau și plecau într‐una, toate încărcate de materiale peste care stătea ghemui tă și cocoțată o 292 lume întreagă care cuprinsă de groază și deznăd ejde nu știa de unde vine și unde se duce...” - măcina amintirile refugiului V.C. Nicolau, directorul Prefecturii Tutova... M. Lupescu, directorul orfelinatului de la Zorleni, în al său „Din vremuri grele”, arăta „îngrămădeala” în care au trăit orfanii din septembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
considerabil ponderea programelor importate de peste Ocean, îndeosebi a celor violente. ● Contextualizarea actelor de violență adoptată în studiul de față și-a dovedit relevanța și pertinența permițând stabilirea proporției categorizărilor de semnificare adoptate: acte și scene de violență „gratuită”; scene de groază; acte și scene de violență „legitimă”; acte și scene de „autoapărare”; acte și scene incluse „logic” într-o tramă narativă; violența ca joc și amuzament; actele și scenele de „exaltare” a violenței; prezența și utilizarea armelor; acte și scene care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalitate (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințelor reale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
exagerată, - hipermotilitate de tip hiperkinetic, - reacții oscilând între încetineală și expozivitate, - tulburări intelectuale (bradipsihie, perseverare și vâscozitate mintală, dificultăți în concentrarea atenției și distractibilitate). b) Tulburări psihice secundare, constând din următoarele aspecte psihopatologice privind în special personalitatea copilului: - frica și groaza de accese, - neliniștea anxioasă datorată nesiguranței în raport cu ambianța, - egoism accentuat, - gelozie față de frați, - iritabilitate și susceptibilitate exagerate, - capricii și încăpățânare, - explozii de agresivitate cu reacții antisociale, - tendințe la clastromanie, mitomanie, vagabondaj și fugi. 24. PSIHOZELE EXOGENE II (Psihozele toxice) Cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care a făcut deliciul multor generații de cititori/spectatori ai teatrului lui Caragiale - Zic: grăbește-te degrab’, Mițule, și... hai și noi pe la rivuluție - își păstrează, cu siguranță, imensa încărcătură evocator-comică. Contrastul dintre curajul nemaipomenit afișat de conul Leonida și groaza cumplită ce-l cuprinde la auzul unor focuri de pistol trase în noaptea de lăsata secului este expresia comică a unui fenomen social caracteristic pentru epocă. Pentru Conul Leonida, care se consideră democrat, lovitura de stat care l-a dat
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de lăsata secului este expresia comică a unui fenomen social caracteristic pentru epocă. Pentru Conul Leonida, care se consideră democrat, lovitura de stat care l-a dat jos pe Cuza a marcat căderea tiraniei. Totodată, iminența revoluției îl umple de groază, deși este un republican notoriu. E evidentă și în această comedie aceeași tendință a lui Caragiale de a satiriza deformarea ideilor democratice în gura unor micburghezi pasionați de „politică“. Toată mișcarea piesei este realizată de comediograf prin indicații scenice, lăsând
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
evita ghilotina, Julien n-are decît să se lase în voia planului urzit de Mathilde de la Mole. Refuzînd cu obstinație orice ajutor, indiferent de unde ar veni, "înflăcărat de ideea datoriei", iată ce spune la tribunal, în ultima zi a procesului. "Groaza de a fi disprețuit, pe care credeam că voi putea s-o înfrunt în clipa morții, mă face să iau cuvîntul. Domnilor, n-am cinstea să aparțin clasei domniilor-vostre, domniile-voastre văd în mine un țăran care s-a răzvrătit împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază de timp pierzînd vremea pe cîmp, flecărind, sărbătorind, făcînd vizite, lenevind, dormind. Ne gîndim și la altă particularitate a primelor societăți (din paleolitic și epoca de piatră). Aceste ființe umane nu sunt prevăzătoare, nu cunosc grija zilei de mîine. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a gândit ea. „Nu m-a angajat să fac tot posibilul pentru a îmbunătăți activitatea cabinetului?” Abia după câteva zile și-a dat seama ce anume a declanșat reacția sa ciudată. Înainte de a începe reorganizarea, șeful său a pierdut o groază de timp încercând să-și convingă superiorul că unica metodă de îmbunătățire a situației era alocarea unei sume mai mari de bani și angajarea mai multor oameni. Ea a realizat însă îmbunătățirea activității fără nici una din aceste două schimbări organizaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
inventase, dar tot timpul am crezut că e-mailurile sunt propriul lor zid și nu-mi plăcea deloc să stau cu o tastaură și un ecran de vorbă, dar n-aveam altă cale câtă vreme Andrei era plecat. Eu scriam o groază, el mai puțin, uneori telegrafic, în replici de felul mă duc că am de întins rufe și mâine mă scol devreme sau și mai și, doar... off. Că îl întrebam apoi dacă off e de la oftat sau e off opusul
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
seceri, topoare cu două ascuțitori, tesle, seceri și alte multe prea înfricoșate unelte, cu care le dă la toți multe feluri de morți după păcatele lor, și văzînd smeritul meu suflet pre tiranul acela m-a cuprins toată frica și groaza nesuferită. Atuncea i-au zis tinerii aceia: ce stai? dezleagă legăturile trupului. Dar să nu-i dai atîta durere pentru că nu are multe și grele păcate. Și apropiindu-se ea de mine, cu un ciocănaș mi-a deznodat și vinele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
într-un luminiș. Sensul alegoric ne indică substratul ce se ascunde sub învelișul acestei ficțiuni cu motiv silvestru. Pădurea împreună cu întunericul reprezintă mulțimea fără număr a păcatelor în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și aspirația inexorabilă de a ieși din robia răului. Sensul anagogic, ce decurge pe planul suprafiresc, dezvăluia bunătatea Providenței, care arată limanul luminos al
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]