5,969 matches
-
o ajute să-și elibereze fiul, "Măria Sa Domnul, fiul meu iubit, care a căzut în mâinile păgânilor". De abia în toamna lui 1613, la un an și câteva luni de la bătălia de la Cornul lui Sas, a primit o scrisoare de la hanul tătarilor prin care a fost anunțată de moartea lui Constantin. După aflarea veștii morții lui Constantin, Elisabeta a adunat bani pentru a plăti o armată pentru a porni un război împotriva lui Ștefan Tomșa și a-l pune domn pe
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței este o biserică ortodoxă din București, situată pe str. Doamnei nr. 18, în sectorul 3 al capitalei României. În perioada 1954-2009 a îndeplinit funcția de biserică a comunității bulgare din România, fiind cedată acesteia spre folosință de către Biserica Ortodoxă
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
și casele Lahovary. Biserica și casa parohială sunt clasate ca monument istoric, cu . Biserica a fost construită din lemn, în perioada 1725-1730, de către clucerul Radu Colțea (urmaș al boierilor Doicești), pe un teren ce va intra după 1745 în componența Hanului Colțea, ce se afla vizavi de Spitalul Colțea. Prin urmare, ea a devenit cunoscută sub numele de „Sf. Ilie de la Hanul Colței”. Biserica a fost înconjurată de un gard de cărămidă și, potrivit istoricului Dionisie Fotino, se afla în curtea
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
1725-1730, de către clucerul Radu Colțea (urmaș al boierilor Doicești), pe un teren ce va intra după 1745 în componența Hanului Colțea, ce se afla vizavi de Spitalul Colțea. Prin urmare, ea a devenit cunoscută sub numele de „Sf. Ilie de la Hanul Colței”. Biserica a fost înconjurată de un gard de cărămidă și, potrivit istoricului Dionisie Fotino, se afla în curtea hanului. Acest lucru rezultă din planul orașului realizat în 1770 și dintr-o cartografie din 1810. Conform unui alt document din
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
Colțea, ce se afla vizavi de Spitalul Colțea. Prin urmare, ea a devenit cunoscută sub numele de „Sf. Ilie de la Hanul Colței”. Biserica a fost înconjurată de un gard de cărămidă și, potrivit istoricului Dionisie Fotino, se afla în curtea hanului. Acest lucru rezultă din planul orașului realizat în 1770 și dintr-o cartografie din 1810. Conform unui alt document din 27 februarie 1836, băcănia hanului era atașată gardului bisericii, lângă altar. Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1838, fiind
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
înconjurată de un gard de cărămidă și, potrivit istoricului Dionisie Fotino, se afla în curtea hanului. Acest lucru rezultă din planul orașului realizat în 1770 și dintr-o cartografie din 1810. Conform unui alt document din 27 februarie 1836, băcănia hanului era atașată gardului bisericii, lângă altar. Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1838, fiind dărâmată și reconstruită de către arendașul de la acea vreme al Hanului Colțea - Lazăr Kalenderoglu, tatăl medicului Nicolae Kalinderu. Noua biserică a fost sfințită la 30 august
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
și dintr-o cartografie din 1810. Conform unui alt document din 27 februarie 1836, băcănia hanului era atașată gardului bisericii, lângă altar. Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1838, fiind dărâmată și reconstruită de către arendașul de la acea vreme al Hanului Colțea - Lazăr Kalenderoglu, tatăl medicului Nicolae Kalinderu. Noua biserică a fost sfințită la 30 august 1841, după cum rezultă din pisania aflată deasupra ușii: "„Așa să lumineze lumina voastră înnaintea oamenilor ca să vază faptele voastre cele bune și să slăvească pre
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
de vecĭ, în zilele prea-înnălțatuluĭ nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica VV. și a preaosfințituluĭ Mitropolit a toată Ungro-Vlahieĭ, chir Neofit, la anul de la Hr[istos] 1841, Avg[ust] 30.”" În 1895 Consiliul Comunal al Bucureștilor a considerat că denumirea „Biserica Hanul Colței” nu este potrivită și a decis să poarte numele ctitorului ei, redenumind-o „Sf. Ilie Kalenderu”. Între anii 1880-1897 a funcționat ca biserică grecească, liturghiile fiind oficiate în limba greacă. Începând din anul 1897-1898, aici s-a slujit din nou
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
7 iunie 1954 a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea patriarhului Justinian. Biserica a fost resfințită la 26 octombrie 1954 de patriarhul Justinian al României, împreună cu patriarhul Kiril al Bulgariei. Gramota patriarhului român Justinian precizează că biserica de la Hanul Colței este dată pentru uz temporar, „"până când bulgarii își vor construi o biserică nouă"“. Pe fațadă, deasupra intrării, a fost amplasată următoarea inscripție: Convinsă de rolul important al bisericii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
fost amplasată următoarea inscripție: Convinsă de rolul important al bisericii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București - preoți bulgari care slujesc și propovăduiesc credința ortodoxă pentru credincioșii de limbă maternă bulgară. Biserica „Sf. Prooroc Ilie” de la Hanul Colței a fost cunoscută timp de 55 de ani printre bucureșteni ca „Biserica bulgară”. Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a hotărât, în ședința sa din 31 martie 2009, reînființarea de urgență a parohiei „Sfântul Ilie” - Hanul Colței cu personalitate
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
Prooroc Ilie” de la Hanul Colței a fost cunoscută timp de 55 de ani printre bucureșteni ca „Biserica bulgară”. Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a hotărât, în ședința sa din 31 martie 2009, reînființarea de urgență a parohiei „Sfântul Ilie” - Hanul Colței cu personalitate juridică și numirea părintelui Gabriel Grigorescu ca preot paroh. Decizia a fost justificată de starea de degradare avansată a bisericii și se baza pe legislația curentă pentru recuperarea proprietăților parohiei confiscate de către regimul comunist. Noul paroh avea
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
bunicilor de la capătul bulevardului Pache Protopopescu. Cu vreo cincizeci de ani mai înainte, străbunicul scriitorului deținuse acolo o suprafață de teren de câteva hectare pe care se întindeau livezi și grădini de zarzavat, iar casa bătrânească avusese demult rol de han. Străbunicul renunțase să mai țină hanul și se mulțumise cu o cârciumă cu un beci încăpător. Înmulțirea numărului de membri ai familiei l-a determinat pe bunicul scriitorului să renunțe la cârciumă și să vândă o parte din pământuri. Mircea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Cu vreo cincizeci de ani mai înainte, străbunicul scriitorului deținuse acolo o suprafață de teren de câteva hectare pe care se întindeau livezi și grădini de zarzavat, iar casa bătrânească avusese demult rol de han. Străbunicul renunțase să mai țină hanul și se mulțumise cu o cârciumă cu un beci încăpător. Înmulțirea numărului de membri ai familiei l-a determinat pe bunicul scriitorului să renunțe la cârciumă și să vândă o parte din pământuri. Mircea Eliade cunoscuse aceste case fabuloase încă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Gabriella din Ascona, asistând la conferințele pe teme spirituale organizate de grupul Eranos în reședința Olgăi Fröbe-Kapteyn de pe malul lacului Maggiore. Acolo a scris într-o singură zi nuvela „Fata căpitanului”. Aproape toată luna august a petrecut-o într-un han modest din micul sat Täsch de lângă Zermatt, în apropierea graniței dintre Elveția și Italia; acolo se aflau medicul cardiolog Roger Godel și soția sa, Alice, prieteni de familie din Paris, care erau pasionați de Grecia antică și spiritualitatea indiană. Își
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
lui Radu un al doilea tată. În liceu a arătat talent la desen, astfel că după absolvirea liceului s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, secția sculptură, unde i-a avut profesori pe Ion Jalea și Oscar Han. După absolvire, în 1929, a fost profesor de desen la Arad, iar din 1931 profesor de desen și caligrafie la Liceul „Avram Iancu” din Brad. Simultan s-a ocupat de sculptură, realizând în special sculpturi în bronz. Din 10 noiembrie
Radu Moga Mânzat () [Corola-website/Science/335745_a_337074]
-
istorică a României", 1864, 1865. Din aceste surse a luat informații referitoare la expediția lui Ștefan cel Mare în Pocuția sau despre operația realizată de medicii Johan Klingensporn de la Nuremberg, Ieronimo da Cesena de la Veneția și doftorul Șmil trimis de hanul tătarilor (care apar cu numele lor reale). Delavrancea se inspiră din aceste surse și în privința complotului boierilor și înscăunarea lui Bogdan; numele boierilor apar în trilogie sub numele lor istorice: Șandru, Costea, Trotușanu, Tăut, Șearpe, Cărăbăț, Toader, Arbore, Sima, Grozea
Trilogia Moldovei () [Corola-website/Science/335839_a_337168]
-
Hanul Drumeților a fost o asociație de turism din România înființată la data de 15 masrtie 1921. Printre membrii fondatori s-au fost numărat Bucura Dumbravă, Ioan Bianu, Mihai Haret, Emanoil Bucuța, Mircea Nenițescu. În actul constitutiv se precizează la art.
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
fost o asociație de turism din România înființată la data de 15 masrtie 1921. Printre membrii fondatori s-au fost numărat Bucura Dumbravă, Ioan Bianu, Mihai Haret, Emanoil Bucuța, Mircea Nenițescu. În actul constitutiv se precizează la art.1 că Hanul Drumeților este o „Societate de turism și pentru protecția naturii, anonimă pe acțiuni, necomercială și cu scopuri exclusiv științifice-culturale-sportive”. Sediul social era în București strada General Manu nr. 7. Hanul Drumeților a avut contribuții importante la dezvoltarea turismului montan de la
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
Nenițescu. În actul constitutiv se precizează la art.1 că Hanul Drumeților este o „Societate de turism și pentru protecția naturii, anonimă pe acțiuni, necomercială și cu scopuri exclusiv științifice-culturale-sportive”. Sediul social era în București strada General Manu nr. 7. Hanul Drumeților a avut contribuții importante la dezvoltarea turismului montan de la noi. În anul 1922 asociația efectua lucrări de reparații la poteca pe valea Jepilor în colaborare cu secția București a S.K.V., în septembrie 1923 se dă parțial în folosință construirea
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
Drumeților a avut contribuții importante la dezvoltarea turismului montan de la noi. În anul 1922 asociația efectua lucrări de reparații la poteca pe valea Jepilor în colaborare cu secția București a S.K.V., în septembrie 1923 se dă parțial în folosință construirea Hanului (Casa) Peștera, iar inaugurarea definitivă are loc la 29 iunie 1925. La 27 ianuarie 1924 s-a înființat la Sinaia, Secția Alpină a Bucegilor a Hanului Drumeților, activitatea desfășurându-se asupra zonei din Masivul Bucegi și Gârbova până în Valea Doftanei
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
cu secția București a S.K.V., în septembrie 1923 se dă parțial în folosință construirea Hanului (Casa) Peștera, iar inaugurarea definitivă are loc la 29 iunie 1925. La 27 ianuarie 1924 s-a înființat la Sinaia, Secția Alpină a Bucegilor a Hanului Drumeților, activitatea desfășurându-se asupra zonei din Masivul Bucegi și Gârbova până în Valea Doftanei în jurul localităților Comarnic, Secăria, Teșila, Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni, Azuga și Predeal. În anul 1925 se termină realizarea elementelor la „Casa Omul” (actuala Cabana Omu) numită
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
Secăria, Teșila, Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni, Azuga și Predeal. În anul 1925 se termină realizarea elementelor la „Casa Omul” (actuala Cabana Omu) numită la început „Casa Zorilor”, lucrare care este preluată în același an de Turing Clubul României. Numărul membrilor Hanului Drumeților a ajuns la 1093 în anul 1924 și 1320 la 10 iunie 1925, anul dizolvării asociației. Hanul Drumeților a publicat trei cărți, toate în cursul anului 1924: "Cartea Munților" de Bucura Dumbravă, "Peștera Ialomiței și Casa Peștera" de Mihai
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
Omul” (actuala Cabana Omu) numită la început „Casa Zorilor”, lucrare care este preluată în același an de Turing Clubul României. Numărul membrilor Hanului Drumeților a ajuns la 1093 în anul 1924 și 1320 la 10 iunie 1925, anul dizolvării asociației. Hanul Drumeților a publicat trei cărți, toate în cursul anului 1924: "Cartea Munților" de Bucura Dumbravă, "Peștera Ialomiței și Casa Peștera" de Mihai Haret și "Castelul Peleș" de Mihai Haret. La 10 iunie 1926 „Societatea Hanul Drumeților” fuzionează cu „Turing Clubul
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
iunie 1925, anul dizolvării asociației. Hanul Drumeților a publicat trei cărți, toate în cursul anului 1924: "Cartea Munților" de Bucura Dumbravă, "Peștera Ialomiței și Casa Peștera" de Mihai Haret și "Castelul Peleș" de Mihai Haret. La 10 iunie 1926 „Societatea Hanul Drumeților” fuzionează cu „Turing Clubul României”.
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
oferă posibilitatea achiziționării de suveniruri și materiale informative. Hanu’ Berarilor Interbelic este un restaurant berărie cu un meniu variat format din produse cu specific tradițional românesc, care se îmbină cu cea urbană, într-o armonie culinară perfectă. Clienții vin la Han în speță pentru „Mâncarea Berarului” cunoscută și ca „Rața pe varză”. Printre preparatele disponibile se numără gustări încântătoare de la platouri reci până la exclusivistul purceluș la proțap. Preparatele culinare poartă denumiri amuzante și totodată autohtone precum „Salata Coanei Mari” sau „Platoul
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]