6,564 matches
-
august domină lumina crepusculară. Noaptea polară durează din 22 noiembrie până în 19 ianuarie, dar chiar și atunci sunt perioade zilnice de până la 4 ore cu lumină crepusculară. Pe insulă, dintre mamifere se găsesc caribu, urși polari, vulpi polare, lupi polari, iepuri polari și lemingi. este o destinație importantă de cuibărire pe rutele multor specii de păsări migratoare. Sanctuarul de păsări migratoare Dewey Soper protejează o zonă în care pe timpul verii cuibăresc cca. 2 milioane de păsări migratoare. Pe coaste și în
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
Repede. Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa vulgaris și Fraxinus ornus componentele de bază ale acestei grupări. Flora erbaceelor este frecvent compusă din specii rupicole cum ar fi: Asplenium rutamuraria (ruginiță), Asplenium trichomanes (strașnic), Asplenium ceterach, Draba lasiocarpa, Sesleria rigida (coada iepurelui), Dianthus petraeus, Seseli rigidum (buruiana vântului) și Melica ciliata (mărgică), care marchează eterogenitatea substratului, alături de plante transgresive din asocierile de padure din apropiere, cum ar fi: Heleborus odorus(spânz), Geranium robertianum (năpraznică) etc. Arbuștii Syringa vulgaris cu Fraxinus ornus sunt
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus), zlăvoaca (Cottus
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
exemplare tinere ale speciilor menționate anterior, mai cu seamă molid Picea abies, precum și exemplare rare de "Sorbus aucuparia". Stratul ierbos are o acoperire neuniformă, apărând mai pregnant în luminișuri, unde putem vedea o acoperire mai mare spre exemplu cu macrișul iepurelui "Oxalis acetosella", afin Vaccinium myrtillus etc. Stratul muscinal este reprezentat de specii de mușchi care se instalează pe trunchiurile de arbori sau pe pietre. Molidișul își trăiește liniștea. Se-aude doar strigătul metalic de forfecuțe (Loxia curvirostra), ciudatele păsări cu
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite prin lege. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Acâș se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
foarte eficiente în cazul meningitei. Majoritatea antibioticelor utilizate în tratamentul meningitei nu au fost testate direct pe pacienți cu meningită, în cadrul unor studii clinice. Date pertinente au fost obținute în cea mai mare parte în urma studiilor de laborator efectuate pe iepuri. Meningita tuberculoasă necesită un tratament de lungă durată cu antibiotice. În timp ce tratamentul tuberculozei pulmonare durează, de regulă, șase luni, tratamentul meningitei tuberculoase durează cel puțin un an. Tratamentul adjuvant cu corticosteroizi (de obicei dexametazonă) oferă anumite beneficii, printre care reducerea
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
în anul 1921 a absolvit facultatea și și-a început cercetările, studiind creatina și creatinina sub observația profesorului Max Bürger . a descoperit, în timp ce lucra în laboratoarele I.G. Farbenindustrie, faptul că un colorant roșu, numit apoi „"prontosil rubrum"”, proteja șoarecii și iepurii de doze letale de stafilococi și streptococi hemolitici. Prontosilul era un derivat al sulfanilamidei, pe care chimistul vienez Gelmo o sintetizase în anul 1908. Totuși, Domagk nu a fost mulțumit de rezultat, neștiind dacă medicamentul va acționa la fel și
Gerhard Domagk () [Corola-website/Science/308950_a_310279]
-
subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului. Fotograful Helmut Ignat a publicat
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
de pasăre răpitoare: puternice picioare terminate cu gheare bine dezvoltate, cioc încovoiat, mare forță, viteză și o ascuțită percepție vizuală pentru a localiza prada la sute de metri distanță. Prăzile pe care le poate prinde sunt de toate mărimile: șoareci, iepuri, marmote, păsări terestre și zburătoare, vulpi, pisici, chiar iezi și indivizi batrâni sau bolnavi a căprilor sălbatice, cerbilor, mistreților, lupilor. În Alpi chiar circulau istorii vechi de atacuri de acvile excepțional de mari care au atacat copii. Vulturii aurii sunt
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
putând ajunge la 3,5 kg. Anvergură aripilor variază între 1,9 și 2,2 m. Trăiesc în păduri de stejar de pluta ("Quercus suber") și stejar de stâncă ("Quercus ilex") cu câmpuri deschise în apropiere. Alimentația este formată din: iepuri, vulpi, rozătoare, porumbei, corbi și alte păsări. Prăzile sunt mai mici decât la vulturul auriu. Spre deosebire de acvila imperiala din Eurasia și Africa orientala, specia iberica nu migrează. Fiecare pereche își apără teritoriul (cca. 2000 hectare) în tot timpul anului. Acvila
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
51 la om, 9 bovine, 4 porcine, 2 canine, 2 murinc, 8 aviare etc). Adenovirus bovin tip 3 a fost izolat în culturi de celule renale primare de vițel, imunoelectronomicroscopic, captare făcută cu ser specific anti-adenovirus tip 3 preparat pe iepure (mărirea 100.000 x., bara reprezintă 100 nm). În culturile celulare virusurile sunt recunoscute prin efectul citopatic produs, manifestat prin rotunjiri și reducerea dimensiunilor celulei, condensări citoplasmatice și apariția de incluzii intranucleare abnormale. Adenovirusurile au tropism pentru mucoase și produc
Adenoviride () [Corola-website/Science/310467_a_311796]
-
Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care se situează pe primul loc cu 780 exemplare, urmat fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
două cabane vânătorești la Făina și Novăț. Fondul de vânătoare aparține Ocolului Silvic Vișeu de Sus. Din statistici rezultă că, pe primul loc se află iepurele urmat de cerbi, căprioare și mistreți. Din efectivul de vânat rezultă o individualizare a iepurelui, care se situează pe primul loc cu 780 exemplare, urmat fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de câmp, bufnițelor, cocostârcului alb și alte specii. Satul Zăicana a fost pentru prima dată atestat documentar în iunie 1501, într-un hrisov emis de domnul Țării Moldove Ștefan cel Mare în care se spune, că întărește panului Iancovici spătarul
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
satului au fost foarte inventivi și și-au creat propria afacere în propria casă. Astfel, unii se ocupă cu prepararea pastelor făinoase chiar sub ochii clientului, alții s-au specializat în tăbăcirea pieilor, alții în confecționarea căciulilor din piele de iepure, de oaie. Din păcate s-au pierdut vechile tradiții ale gospodarilor și gospodinelor din trecut de a țese covoare din lînă naturală, de a broda, tricota. Doar unele femei mai în vîrstă se mai îndeletnicesc cu asemenea activități, împletind diferite
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pe lîngă aceasta în mare măsură degradate. Micșorarea suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat și acăderea unui număr mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta ele sînt cele mai fertile soluri de pe teritoriul satului. Factorul negativ este dezvoltarea eroziunii plane și liniare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]