7,197 matches
-
Acestea devin un spațiu deschis în care se transmit informații și se susțin puncte de vedere. Imaginea asupra lumii intră într-o efervescență datorată dezbaterilor publice privind diferite subiecte. Organizarea spațiului universitar a determinat trecerea de la o raționalitate dură a imaginarului la una deschisă, preambul pentru imaginarul pulsional. Deschiderea determină varietate de imagine urmată de o difuziune a informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații interpretative și comportamentale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se transmit informații și se susțin puncte de vedere. Imaginea asupra lumii intră într-o efervescență datorată dezbaterilor publice privind diferite subiecte. Organizarea spațiului universitar a determinat trecerea de la o raționalitate dură a imaginarului la una deschisă, preambul pentru imaginarul pulsional. Deschiderea determină varietate de imagine urmată de o difuziune a informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații interpretative și comportamentale. Deschiderea culturală specifică universităților are loc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
64. Acest conflict se va propaga o perioadă îndelungată, iar conflictul dintre Galilei și biserică, de exemplu, de câteva secole mai târziu, nu este decât o formă a unui astfel de conflict, amplificat de prevederile conciliului de la Trento. Teatrul și imaginarul popular. Dincolo de dezvoltarea unor imagini oficiale raționale specifice bisericii în paralel ca în orice spațiu și timp cultural, se dezvoltă și o formă marginală de imaginar aparținând universului popular. Acesta este o sinteză a universului mitologic tradițional, a discursului religios
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
formă a unui astfel de conflict, amplificat de prevederile conciliului de la Trento. Teatrul și imaginarul popular. Dincolo de dezvoltarea unor imagini oficiale raționale specifice bisericii în paralel ca în orice spațiu și timp cultural, se dezvoltă și o formă marginală de imaginar aparținând universului popular. Acesta este o sinteză a universului mitologic tradițional, a discursului religios al preoților predicatori, fie că reprezentau discursul oficial sau pe cel eretic (amestecul discursului teologic a determinat o imagine confuză, dar în același timp sincretică), a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
discursul oficial sau pe cel eretic (amestecul discursului teologic a determinat o imagine confuză, dar în același timp sincretică), a imaginilor propagate de autoritățile laice și de imaginile proprii dezvoltate ca sistem de protecție față de celelalte modalități de impunere a imaginarului. Un alt element târziu care apare este cel al teatrului. Imaginea promovată de teatru este sinteză a imaginarului deja construit. În primul rând imaginea promovată de către biserică a fost de natură negativă 65, pentru a determina un control bazat pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sincretică), a imaginilor propagate de autoritățile laice și de imaginile proprii dezvoltate ca sistem de protecție față de celelalte modalități de impunere a imaginarului. Un alt element târziu care apare este cel al teatrului. Imaginea promovată de teatru este sinteză a imaginarului deja construit. În primul rând imaginea promovată de către biserică a fost de natură negativă 65, pentru a determina un control bazat pe frică. În fața acestor presiuni s-a dezvoltat un imaginar marginal predominat de imaginea negativității, a grotescului. În acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al teatrului. Imaginea promovată de teatru este sinteză a imaginarului deja construit. În primul rând imaginea promovată de către biserică a fost de natură negativă 65, pentru a determina un control bazat pe frică. În fața acestor presiuni s-a dezvoltat un imaginar marginal predominat de imaginea negativității, a grotescului. În acest context ereziile prind foarte bine la populația dominată de ideea de suferință, care nu puteau accepta singularitatea creatorului. Faptul că negativitatea este cocreator, un răspuns din partea poporului simplu la întrebarea teologică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
singularitatea creatorului. Faptul că negativitatea este cocreator, un răspuns din partea poporului simplu la întrebarea teologică amplă a sursei răului, este un lucru credibil și este și o explicație pentru suferința individuală. A urmat explozia magiei și vrăjitoriei ca forme ale imaginarului la sfârșitul Evului Mediu și întoarcere la tradiții precreștine ce nu fuseseră uitate în totalitate. În acest context teatrul se dezvoltă ca rezultat al imaginarului marginal, dar și ca mijloc de propagare a acestuia. El se manifestă ca formă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și o explicație pentru suferința individuală. A urmat explozia magiei și vrăjitoriei ca forme ale imaginarului la sfârșitul Evului Mediu și întoarcere la tradiții precreștine ce nu fuseseră uitate în totalitate. În acest context teatrul se dezvoltă ca rezultat al imaginarului marginal, dar și ca mijloc de propagare a acestuia. El se manifestă ca formă a liberalizării imaginii în contextul social specific. Inițial teatrul medieval nu a fost acceptat ca formă populară de difuziune a imaginii. Reprezentările specifice teatrului grec, sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vizionează și cel care dă spectacolul, unitate care determină un impact major asupra populației. Teatrul devine astfel, nu doar mijloc de degajare a energiilor refulate social, ci un instrument de propagare a unei imagini prin care populația își trăiește propriul imaginar, îl dezvoltă și îl integrează în propria viață. Teatrul devine principalul mod de amplificare a imaginarului pulsional, dincolo de granițele închise ale elitei intelectuale. Personajele ce se dezvoltă prin gestul specific teatrului sunt cele ale unui univers interior dezvoltat ca urmare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel, nu doar mijloc de degajare a energiilor refulate social, ci un instrument de propagare a unei imagini prin care populația își trăiește propriul imaginar, îl dezvoltă și îl integrează în propria viață. Teatrul devine principalul mod de amplificare a imaginarului pulsional, dincolo de granițele închise ale elitei intelectuale. Personajele ce se dezvoltă prin gestul specific teatrului sunt cele ale unui univers interior dezvoltat ca urmare a refulărilor și impregnărilor ca negativitate. Demonul este unul dintre personajele cel mai des întâlnite ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la sfârșitul secolului al XVI-lea atinge apogeul, dar și datorită impactului pe care l-a avut la nivelul populației. Teatrul a fost și rămâne una dintre formele principale de propagarea a imaginii marginale ca sinteză a tuturor formelor de imaginar care ajunge la nivelul populației. Prin el se transmit imagini oficiale sau marginale, și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de imaginar care ajunge la nivelul populației. Prin el se transmit imagini oficiale sau marginale, și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagini oficiale sau marginale, și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției filosofice antice la creștinism (pentru perioada clasică a culturii imperiului Roman), cât și un proces invers de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost păstrată prin "importul" cultural din spațiul arab și din cel bizantin 71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin lucrările aristotelice. Redescoperirea acestora a reprezentat motivul dezvoltării din noi perspective a imaginii asupra lumii și readucerea în cadrul imaginarului oficial a unui număr de imagini "pierdute". Tot ca urmare a redescoperirii filosofiei aristotelice au fost determinate noi amplificări hermeneutice de imagine. Opera aristotelică a fost privită inițial ca instrument și model de raționalitate pură, deoarece singura operă cunoscută era
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cărui operă nu se mai suprapune in principio cu tradiția creștină. Descrierea modului de a raționa era un element neutru, dar în momentul în care sunt promovate imagini noi cu privire la existență ca ansamblu, acestea trebuiau selectate și suprapuse pe imaginarul religiei creștine. Acesta este demersul pe care trebuie să-l realizeze Albertus Magnus (1193-1280), care datorită culturii sale universale putea să suprapună cele două imagini. Pentru a elimina o parte a contradicțiilor ce apăreau Albert cel Mare apelează la un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științelor naturale. Astfel imaginea pe care o propagă filosofia aristotelică dacă inițial era de natură rațională, ulterior aceasta este sursă a pulsionalității și implicit a începuturilor de Renaștere. 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor Dincolo de perspectivele teologice specifice imaginarului perioadei medievale se dezvoltă și o nouă imagine despre univers. Originea acesteia este filosofia greacă ce se inserează printre concepțiile teologice specifice creștinismului. Preluând tradiția iudaică s-a construit următoarea ierarhie a existenței: în primul rând Dumnezeu Tatăl care este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trei forme ale universalului: ante rem, in re, post rem. Această concepție a fost dezvoltată inițial de Albertus Magnus și aprofundată ulterior de către Thoma d'Aquino, devenind parte integrantă a doctrinei Bisericii Catolice. Problema universaliilor a determinat o diversificare a imaginarului rațional și prin amplificarea acestuia se ajunge la o viziune specifică asupra lumii. După ce a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul conflictului universaliilor, acesta capătă alte valențe. Majoritatea filosofilor medievali acceptă această concepție adăugând sau precizând anumite nuanțe. Duns Scotus acceptă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin relație cu obiectul conceptului. Filosoful englez reprezintă ultima dintre concepțiile specifice conflictului determinat de percepția universalului. Acest conflict arată războiul care se desfășura cu privire la modul în care este văzută lumea în această perioadă astfel încât să se poată păstra un imaginar pe baze raționale și să nu fie depășit de noile viziuni pulsionale care s-au infiltrat încă de la începutul secolului al XIII-lea. De aceea au fost eliminate cărțile despre magie, interpretarea naturii indiferent de direcții și orice concepție care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privind universul și raportul acestuia cu sufletul păstrează multe elemente din concepțiile avveroiste cu care a intrat în contact în perioada sa de călugărie. De aceea evoluția concepției despre suflet din Evul Mediu până în Renaștere subliniază modalitatea de evoluție a imaginarului până la atingerea maximului pulsional din perioada renascentistă. 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii În procesul de căutare a adevărului, de relevare a cunoașterii, dincolo de problemele teologice s-a dezvoltat și o perspectivă asupra relației omului cu natura
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pulsional din perioada renascentistă. 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii În procesul de căutare a adevărului, de relevare a cunoașterii, dincolo de problemele teologice s-a dezvoltat și o perspectivă asupra relației omului cu natura. În urma dezvoltării unui imaginar rațional în relație cu divinitatea s-a ridicat și problema relației cu o altă componentă ontică, natura. Cum ne raportăm la aceasta a devenit la un moment dat problema centrală a discursului perioadei medievale. Din acest punct de vedere s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
144. Pornind de la aceste concepte privind știința experimentală putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de imaginar rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
devenea una de determinare reciprocă. El este cel ce domină filosofia și știința renascentistă și care intră într-o anumită perspectivă în contradicție cu componenta rațională specifică modernității. 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional 149 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii Perioada Renașterii este una dintre perioadele cele mai dinamice din istoria gândirii. Este un moment de sinteză culturală în care se adună și se împletesc tradițiile importante, obținându-se viziuni diverse ale lumii care în mod normal
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]