6,265 matches
-
după ce nava respectivă, în trecere, s-a depărtat la distanță de două cabluri. Articolul 428 (1) Când defunctul se scufundă în mare sau se scoate de la bordul navei pentru a fi înmormântat pe uscat, muzica militară/stația de radioamplificare intonează Imnul Național al României, iar echipajul adunat pe punte dă onorul. ... (2) Pe timpul procesiunii, comandantul navei ține o scurtă cuvântare, cu date despre activitatea decedatului. ... Articolul 429 Când corpul neînsuflețit al comandantului marii unități sau al unității de nave se transportă
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
Echipaj la pavilion prezentați arm'!" La această comandă garda prezintă onorul cu arma, iar echipajul în poziție "Drepți" întoarce capul către pavilionul navei, iar comandanții serviciilor de luptă salută. 15. Comandantul navei începe să ridice încet pavilionul navei în acordurile Imnului Național al României, intonat de fanfară sau transmis prin stația de amplificare. 16. După ridicare, persoana care a înmânat pavilionul navei sau decorația/ordinul rostește o scurtă cuvântare despre semnificația acestui eveniment. În încheiere felicită echipajul, moment în care militarii
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
secund ordonă: "Echipaj la pavilion prezentați arm'!". La această comandă garda prezintă onorul cu arma, echipajul în poziție "Drepți" întoarce capul către pavilion, iar comandanții serviciilor de luptă salută. 13. Comandantul navei începe să ridice încet pavilionul navei în acordurile Imnului Național al României, intonat de fanfară sau transmis prin stația de amplificare. 14. După ridicarea pavilionului, comandantul unității/eșalonului superior rostește o scurtă cuvântare despre semnificația acestui eveniment. 15. După încheierea ceremonialului, echipajul trece la programul ordonat, iar ofițerul de
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
ofițerul de gardă pe navă ordon��: "Gardă pentru onor la pavilion prezentați arm'!, Pavilionul și geacul sus!"; ... c) șeful de cart sună cu sifleea semnalul "Onor la pavilion"; ... d) prin stația de radioamplificare a navei desemnate/navei comandant se intonează Imnul Național al României; ... e) curierul de cart și militarul de la prova, pe durata intonării imnului, ridică lent pavilionul navei, respectiv geacul; ... f) militarul de la clopot bate cartul. ... 16. Pe timpul ridicării pavilionului comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund și comandanții serviciilor
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
geacul sus!"; ... c) șeful de cart sună cu sifleea semnalul "Onor la pavilion"; ... d) prin stația de radioamplificare a navei desemnate/navei comandant se intonează Imnul Național al României; ... e) curierul de cart și militarul de la prova, pe durata intonării imnului, ridică lent pavilionul navei, respectiv geacul; ... f) militarul de la clopot bate cartul. ... 16. Pe timpul ridicării pavilionului comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund și comandanții serviciilor de luptă salută. 17. După ridicarea pavilionului, algoritmul activităților este următorul: a) comandantul secund/ofițerul
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
Ura!" prelungit, până în momentul în care persoana care a trecut în revistă formația de nave urcă la bordul navei comandant. 8. Atunci când, după trecerea în revistă, de la nava comandant se dă citire ordinului ministrului apărării naționale și apoi se intonează Imnul Național al României, echipajele iau poziție de drepți, iar ofițerii, maiștrii militari și subofițerii salută. Dacă se prevede și executarea salvelor de salut, acestea se vor executa pe timpul intonării Imnului Național al României. 9. Ordinul pentru trecerea echipajelor în repaus
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
dă citire ordinului ministrului apărării naționale și apoi se intonează Imnul Național al României, echipajele iau poziție de drepți, iar ofițerii, maiștrii militari și subofițerii salută. Dacă se prevede și executarea salvelor de salut, acestea se vor executa pe timpul intonării Imnului Național al României. 9. Ordinul pentru trecerea echipajelor în repaus la bord se transmite de la nava comandant. 10. Când parada navală se desfășoară în radă, se vor prevedea măsuri suplimentare pentru conducerea și desfășurarea ei în siguranță. 11. În asemenea
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie. ... (2) La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul național al României. ... (3) La începutul ședinței de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componența grupului său, structura de conducere și numele deputaților aleși în funcțiile de conducere ale grupului. ... (4) După anunțul liderilor de grupuri
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272904_a_274233]
-
noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu); - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă; - verificarea simțului ritmic. Notă: Pentru examenul la proba muzicală nu
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
Dimitrie Bolintineanu „Viața lui Vlad Țepeș Vodă și Mircea cel Bătrân” în 1863 și poezia „”, Mihai Eminescu - „” în 1881, D. Ciurezu - „Noaptea-n miez la mănăstire”, Eugen Jebeleanu - „Cozia”, Ion Brad - „Epitaf la mănăstirea Cozia”, Victor Tulbure - „Mircea”, Ioan Alexandru - „Imnul lui Mircea cel Bătrân”, Dan Ioan - „Cavalerii Ordinului Basarab”),teatru Dan Tarchila - Io , Mircea Voievod , sculptură (statui în Piața Centrală din Târgoviște, în Râmnicu Vâlcea, Pitești, Turnu Măgurele, Tulcea, București, Constanța), pictură (în special frescele ctitoriilor), film (Sergiu Nicolaescu - „Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883). În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu. În 1972-1973, regretatul regizor de film
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
de muzică (1881-1883). În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu. În 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
Musik” din Viena, unde dirijează corul Societății Studențești „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii - Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră. După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou” (prima operetă românească, având
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
Junimea, al cărui membru onorific a fost până la sfârșitul vieții. În anul 1867 este ales membru al "Societății literare române", devenită Academia Română. Cu ocazia serbărilor de la Putna din 1871, poetul trimite două cântece care au însuflețit marea masă de oameni: "Imn lui Ștefan cel Mare" și "Imn religios cântat la serbarea junimei academice române". În același an Titu Maiorescu publică în "Convorbiri literare" studiul "Direcția nouă în poezia și proza românească" în care spune: "„În fruntea noii mișcări e drept să
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
fost până la sfârșitul vieții. În anul 1867 este ales membru al "Societății literare române", devenită Academia Română. Cu ocazia serbărilor de la Putna din 1871, poetul trimite două cântece care au însuflețit marea masă de oameni: "Imn lui Ștefan cel Mare" și "Imn religios cântat la serbarea junimei academice române". În același an Titu Maiorescu publică în "Convorbiri literare" studiul "Direcția nouă în poezia și proza românească" în care spune: "„În fruntea noii mișcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Ostașii noștri", închinat eroismului românilor în războiul din 1877. În 1881 apare ultimul volum din "Opere complete", care cuprinde ciclurile "Legende nouă" și "Ostașii noștri". Tot în anul 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. În evoluția artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în deplină corelație cu epoca plină de transformări prin care trece societatea românească a acelor timpuri. Debutul său stă sub semnul unui
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
incidental, ca un cadru al unui conflict de natură romantică, ci sunt scopul elementar al acestei poezii. Natura nu mai este un refugiu, ca în marea poezie romantică, ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptivă. Pastelurile devin în acest sens imnul plin de încredere adresat adevăratei țări, satului și adevăratelor valori ale acestuia: munca, rodnicia, robustețea și sănătatea morală. Melancolia romantică este înlocuită aici cu încredere în armonia naturală, cu o adevărată credință naturistă (vezi poeziile dedicate primăverii: "Câmpia scoate aburi
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Mihăilene. A publicat prima gazeta românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifica legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursă de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. În 1830 era
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
schimba culorile clubului a plecat de la Silviu Ploeșteanu, acesta considerând că în noile culori brașovenii se vor vedea mai bine pe teren. Din ianuarie 1967 echipa de sub Tâmpa are galben-negru ca și culori oficiale, amintind de echipa uruguayană Peñarol. Versurile imnului stegarilor au fost compuse în 1974 de studenții brașoveni Viorel Morari și Mihai Bara. Cei doi au ales melodia "Andrii Popa" a celor de la Phoenix drept instrumental pentru noul cântec. În 2012, la inițiativa fanilor brașoveni, Mircea Baniciu a acceptat
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
Viorel Morari și Mihai Bara. Cei doi au ales melodia "Andrii Popa" a celor de la Phoenix drept instrumental pentru noul cântec. În 2012, la inițiativa fanilor brașoveni, Mircea Baniciu a acceptat să înregistreze și să interpreteze melodia ce a devenit imnul oficial al clubului. Stadionul Tineretului este arena oficială a echipei. Aceasta a fost construită în 1936 și s-a numit Stadionul "Regele Carol al II-lea". Extinderea tribunelor și construirea peluzelor s-a produs la începutul anilor '70, în urma acestor
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
în si minor, cunoscută și sub numele de Missa Înaltă. Primele ei părți au fost scrise în 1733 și ultimele în anul 1738. Creată pentru cultul catolic, ea a fost dedicată principelui elector de Saxa, Frederic August. Bach apelează la imnurile missei, apte a reda trăirile umane cu deosebită pregnanță. Mai variată ca expresivitate, în această lucrare folosește un material melodic mai divers. Alături de cântecul gregorian (de ex. "Credo"), apar teme cu ritm alert de dans stilizat cu vădit caracter pastoral
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
„” () este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
„” () este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
„” () este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 - 1918) și al Republicii Moldova (1991 - 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta). Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]