10,921 matches
-
culturale, cum ar fi variabilele sociologice (vîrstă, sex, etnie, stratificare socială etc.), religia și chiar percepția timpului. Astfel în lumea musulmană a saluta sau a oferi un obiect cu mîna stîngă reprezintă o ofensă gravă, mîna stîngă fiind rezervată igienei intime. În celebra distincție între culturi policrone (de contact și simultaneizare a activităților negustorul din souk -ul egiptean care negociază cu clientul, își "educă" tînăra generație, discută cu vecinii și eventual aranjează marfa) și culturi monocrone (unidirecționate spre îndeplinirea unei unice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
gest de ostilitate). F. Surger (în Les gestes vérités) consideră arătătorul reducere miniaturală a bastonului, lancei, deci neîndoielnic semn de agresivitate. În co-funcționarea proxemică/gestualitate/limbaj ni se pare important să subliniem relația dintre modificările posturale și accesul la spațiul intim (unui reporter impertinent care caută să pătrundă în spațiul intim al intervievatului i se va răspunde printr-o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
arătătorul reducere miniaturală a bastonului, lancei, deci neîndoielnic semn de agresivitate. În co-funcționarea proxemică/gestualitate/limbaj ni se pare important să subliniem relația dintre modificările posturale și accesul la spațiul intim (unui reporter impertinent care caută să pătrundă în spațiul intim al intervievatului i se va răspunde printr-o modificare posturală de retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sînt concepute frontierele? b) Care este gradul lor de permanență? c) În ce constă violarea frontierelor? d) Cum sînt ele delimitate? e) Cînd și cum știm că ne aflăm în interiorul frontierelor? 7. Există o scară de spații de la cel mai intim și sacru la cel mai public? 8. În raport cu întrebările 1-7 există o ierarhie a distanțelor între oameni? Cine este admis în fiecare din ele și în ce împrejurări? 9. Cine poate atinge și în ce împrejurări? 10. Există tabuuri în ceea ce privește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
distanță socială. Preluînd parțial aceste distincții, E.T. Hall a stabilit o tetracotomie al cărei factor decisiv este relația interpersonală (de la proximitatea afectuoasă sau agresivă la distanța respectuoasă sau glacială), fiecare distanță avînd o fază apropiată și una îndepărtată. i) distanța intimă este distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în această zonă intimă fără ca interlocutorul să o dorească, reacția este de respingere, amenințare, retragere (primul semn al bărbatului față de femeia pe care o place este micșorarea spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație verbalizarea joacă un rol minor (cuvîntul este redus la șoaptă sau tăcere în cazul îndragostiților), alte coduri fiind dominante: tactil, termal, olfactiv. Distanța intimă afișată în public este considerată nepotrivită de adulții americani ai clasei de mijloc, dar practicată de mulți tineri (care merg îmbrățișați pe stradă etc.) ii) distanța personală este distanța salutului, a strîngerii de mînă, a conversației amicale. Spațiul dintre interlocutori
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fără sens fonemele, cf. André Martinet), arbitrariul, încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și anume afectivitatea în scara (± simpatie, prin semnificantul apropiere/depărtare. Proximitatea semnifică interacțiuni frecvente, intense, intime, iar distanțarea exprimă indiferență, antipatie sau deferență, după cum amplasarea în față/vs/în spate traduce opoziția socială superior/vs/ inferior sau respectul datorat vîrstei sau sexului. Aceste amplasări spațiale sînt legate deci de afinități și statute ca universalii psihosociologice. Or
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în spate traduce opoziția socială superior/vs/ inferior sau respectul datorat vîrstei sau sexului. Aceste amplasări spațiale sînt legate deci de afinități și statute ca universalii psihosociologice. Or, aceste distanțe stabilizate prin convențiile (normele) comunității sînt transgresate voluntar (folosirea distanței intime pentru un ordin tehnic dat de un director familiar cu subalternii cf. conceptul de management baladeur din best-seller-ul Le prix de l'excellence se bazează pe această apariție a afinităților bazate pe proximitate; folosirea distanței sociale în locul celei intime în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
distanței intime pentru un ordin tehnic dat de un director familiar cu subalternii cf. conceptul de management baladeur din best-seller-ul Le prix de l'excellence se bazează pe această apariție a afinităților bazate pe proximitate; folosirea distanței sociale în locul celei intime în cazul unui cuplu certat; agresivitatea intruziunii reporterului "impertinent" în teritoriul celui intervievat, avînd drept reacție retragerea acestuia etc.) sau involuntar (metroul sau autobuzul supraaglomerat induc relații spațiale intime între străini: reacția de apărare este de imobilitate, de contractare, de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apariție a afinităților bazate pe proximitate; folosirea distanței sociale în locul celei intime în cazul unui cuplu certat; agresivitatea intruziunii reporterului "impertinent" în teritoriul celui intervievat, avînd drept reacție retragerea acestuia etc.) sau involuntar (metroul sau autobuzul supraaglomerat induc relații spațiale intime între străini: reacția de apărare este de imobilitate, de contractare, de adoptarea poziției back-to-back, iar ochii sînt fixați, ca și în ascensoare spre infinit și nu asupra persoanelor din jur). Comunicarea spațială este deci influențată de poziția socială: la statut
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
îndeajuns faptul că fiecare per-sonalitate are și o dominantă spațială, o dimensiune care îi este proprie. Există indivizi care nu își dezvoltă distanța publică (sînt timizi, slabi vorbitori), după cum există persoane (în special psihopații) care au tulburări legate de spațiul intim și personal (nu suportă aproprierea, se simt atacați, suspectați, spionați). În numeroase cazuri apare o personalizare a spațiului, precum și apărarea sa: obiceiurile de ocupare a spațiului se fixează foarte repede (ne așezăm în același loc în bancă, la birou, ne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Alice în țara minunilor, iar aceasta se revoltă: "Cum să mai vreau cînd nu mi-ai dat deloc pînă acum?"). PROXEMICA Studiu științific al distanțelor interpersonale, întreprins de antropologul american E.T.Hall. În ciuda diferențelor dintre culturi, toate grupurile cunosc distanța intimă (a dragostei sau agresiunii), distanța personală a prieteniei și colaborării, distanța socială a ierarhiilor, precum și cea publică (a scenei sau arenei politice). RECURENȚĂ Repetiție regulată și previzibilă a unui fenomen. REDUNDANȚĂ Termen împrumutat din retorică (unde avea sensul de repetiție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și va scrie un scurt articol despre el publicat în 1929. Celebra lui scrisoare din închisoarea Reading De Profundis a fost o explicație morală către Bosie privind diferențele dintre iubirea homosexuală și plăcere. De asemenea, Yourcenar a reflectat asupra jurnalelor intime ale lui Gide și Rilke, două personalități care au avut multe de spus despre dimensiunea spirituală a iubirii, chiar dacă dilema lor morală nu era aceeași. Dar stilul ei era diferit; așa cum spuneau criticii, mult mai glacial. Primirea lui Alexis după
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pentru a o analiza în Cronologia Pléiade a vieții ei, unde se discută melancolia antică, de exemplu. Ea însăși a dorit cu ardoare calea secretă; și a cultivat-o până în ziua morții: chiar a insistat ca documentele ei cele mai intime să nu fie deschise până în anul 2037. Simpla sugestie că ceea ce era ascuns este atât de crud încât nu trebuie cunoscut timp de jumătate de secol, a fost omagiul ei final adus discreției. Faima, realizarea de magistru la care ea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în jurnal; dar la acea vreme puțini știau, inclusiv Grace și Jerry, că viitoarea lui soartă va fi cu "Madame", deja atrasă de acest tânăr bărbat dintr-o altă generație. Aceasta era Yourcenar, care totdeauna năzuia să fie în relații intime cu tânărul Hadrian sau Zenon, și în acest mod să-i posede. În timp ce starea sănătății lui Grace se agrava, Marguerite devenea ciudat de productivă, ca și când ar putea-o duce mai departe încă o jumătate de secol. Imaginația ei era la fel de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
asupra cititorului de oriunde, dar și asupra editorilor care includ, în planul anual la capitolul ficțiune, majoritar romane. Constatând că studiile de istorie, teorie și critică literară destinate parodiei sunt inferioare numeric studiilor care discută și "disecă" până în cele mai intime resorturi romanul, am răspuns provocării de a identifica punctele în care parodia și romanul se unesc pentru a da naștere unor opere care vor intra, la rândul lor, în canonul literar universal, modificându-l. Ne-am slujit de puncte de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vede nevoit să le îmbunătățească simțitor destinele, să le dea drumul din închisori, dar în același timp să înfățișeze noua tipicitate a cazurilor imposibile altădată"19. Extrem e romanul lui Sterne, unde "distrugerea formei romanești" merge până la limită, până la modul intim de gândire a subiectului; la acest capitol, lui Victor Șklovski îi revine meritul de a fi pus sub semnul întrebării, vorbind "Despre repetarea formelor vechi", noutatea compozițională și structurală a unor romane precum Ulise sau În căutarea timpului pierdut, ambele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Parodia se îndreaptă aici și împotriva omniscienței caracteristice epopeii, întrucât surpriza, ca element de rupere, de fragmentare a unei narațiuni aparent lineare survine de la început. Pregătindu-i o intrare măreață amfitrionului serii, Trimalchio, naratorul ni-l prezintă în cel mai intim moment cu putință, pentru a arăta că personajele lui nu au nimic de ascuns, ba chiar sunt expuse "cu totul la vedere": "Dar Menelau nu isprăvise bine, când Trimalchio a început să pocnească din degete. La acest semn, eunucul i-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
imaginea luptei cavalerești pentru eliberarea Parisului. Parisul este "nodul principal al acțiunii",la fel ca mai târziu, în romanele postmoderne. Asediat, orașul așteaptă protecția lui Carol cel Mare și a paladinilor săi, însă aceștia sunt preocupați mai mult de viața intimă, decât de faptele de vitejie: Rinaldo aleargă după Baiardo; Orlando după Angelica, iar Brandimarte, după Orlando. Vitejii sunt, ca în romanul lui Calvino, inexistenți. E o fugă generalizată, atât în căutare de aventuri amoroase, dar și de responsabilitate. Un subiect
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1620) a lui Tommaso Campanella sau Noua Atlantidă (1621) a lui Bacon. În capitolele finale din Cartea întâi, dedicate descrierii modelului utopic al abației din Thélème, Gargantua "decretează" ctitorirea, la propriu și la figurat, unei societăți permisive până în cele mai intime resorturi, a cărei apariție nu stabilește decât o slabă legătură de cauzalitate cu restul operei, ea fiindu-i oferită drept răsplată fratelui Ioan, dar rămânând fără ecou atât în părțile următoare și suspendată în raport cu "acțiunea" propriu-zisă anterioară ei. Finalitatea fragmentului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cavalerească Ariosto păstrase odinioară numai renumele, înclinând balanța în favoarea comicului, Calvino face același lucru desacralizând mitul o dată în plus. Pe când, asediat, Parisul aștepta protecția lui Carol cel Mare și a paladinilor săi, aceștia se dovedesc preocupați mai mult de viața intimă, decât de faptele de vitejie: Renașterea îi prinsese în carte pe Rinaldo alergând după Baiardo; Orlando după Angelica, iar Brandimarte, după Orlando. Tipul de erou care a devenit, o dată cu trecerea timpului, o marcă a romanelor cavalerești face chiar și astăzi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și o agresează. Femeia spun primele cronici ale ziarelor s-a apărat cu toate puterile date de disperarea sa cum a putut mai bine. Apoi este omorâtă de agresorul său. Va fi găsită, cu pantalonii în vine și cu lenjeria intimă sfâșiată, aproape goală și însângerată. Un prim examen medico-legal a demonstrat existența unei traume craniano-faciale, răni, zgîrieturi și fracturi pe tot corpul. Nu s-a demonstrat că ar fi avut loc niciun fel de violență cu caracter sexual, însă a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
autorului. Aici se urmărește nu verosimilitatea sau "efectul de real", ci exprimarea adevărului (istoric, verificabil), adică redarea unei "imagini a realului". În spațiul autobiografic, literatura concentraționară reprezintă o categorie distinctă, care nu poate fi asimilată celorlalte categorii deja consacrate (jurnal intim, autobiografie, memorii). Poate că, dintre acestea, scrierile concentraționare s-ar apropia în cea mai mare măsură de memorii. Memorialistul se vrea apropiat de istoric, dar nu garantează obiectivitatea propriei istorii. Este un martor sau un actor al unor evenimente publice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
personală a autorului, iar dintre acestea primează latura colectivă. Tocmai dimensiunea colectivă a eului, care, în lagăr, este ultima etapă înainte de anonimat, conferă specificitate acestui gen de operă. Așadar, literatura concentraționară nu se circumscrie nici memoriilor, nici autobiografiei, nici jurnalului intim, nici unei forme de istorie a propriei personalități (toate acestea izvorând din experiența personală). Stranietatea absolută a experienței simultan individuale și colective formează, în viziunea L. Jurgenson, "indicibilul realului concentraționar"66. Însă "indicibilul" este dat, spune autoarea excelentei lucrări despre experiența
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]