6,703 matches
-
puțin numeroși, trebuie să devină la rândul lor profesori; trebuie așadar ca ei să meargă până la capăt; înainte de toate, cunoașterea profundă și riguroasă a primelor principii le este indispensabilă. Dar ăsta nu este un motiv pentru a nu le cultiva intuiția; deoarece își vor face o idee falsă despre știință și n-o vor privi niciodată decât dintr-o singură parte, și în acest fel nu vor putea dezvolta la elevii lor o calitate pe care nici ei înșiși nu o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
decât dintr-o singură parte, și în acest fel nu vor putea dezvolta la elevii lor o calitate pe care nici ei înșiși nu o au. Pentru geometrul pur, această facultate îi este necesară deoarece prin logică demonstrează, iar prin intuiție inventează. Să știi să critici este bine, să știi să creezi este și mai bine. Puteți recunoaște dacă o combinație este corectă; este un mare avantaj dacă nu aveți abilitatea de a alege între toate combinațiile posibile. Logica ne învață
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
învață că pe cutare sau cutare drum suntem siguri că nu vom întâlni obstacole, dar nu ne spune care ne duce la capăt. Pentru asta trebuie să vezi capătul de departe, iar însușirea care ne învață să-l vedem este intuiția. Fără ea, geometrul ar fi ca un scriitor care ar fi as în gramatică, dar nu ar avea și idei. Or, cum să se dezvolte această însușire, dacă, imediat ce apare, o alungăm și o proscriem, dacă învățăm să nu ne
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
să evităm prea multă subtilitate în expunerea primelor principii; în acest caz, nu ar fi prea atrăgătoare și, de altfel, ar fi și inutilă. Nu poți demonstra totul și nu poți defini totul; și trebuie să faci mereu apel la intuiție; ce importanță are că o faci puțin mai devreme sau puțin mai târziu, sau că îi ceri mai mult sau mai puțin, din moment ce, folosindu-ne corect de premisele pe care ni le-a furnizat, învățăm să raționăm corect. Este oare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ales analiza matematică a operat cu noțiuni imprecise, și chiar cu adevăruri incomplete sau false. În realitate, pentru orice domeniu al matematicii rigoarea este limitată istoric de exigențele și practicile raționamentului matematic, nu de puține ori tributar, nepermis de mult, intuiției și aplicațiilor în științele naturii. La fel se întâmplă și astăzi. Definițiile riguroase au dat, însă, vigoare și consistență logică analizei matematice, dar au pus în dificultate învățământul matematic, care opera de mai bine de două secole cu variante intuitive
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
procesul de predare între definițiile formale riguroase și cele intuitive provenite din practica istorică și aplicațiile matematicii în științele naturii și tehnologie. De fapt, autorul pledează din nou împotriva exagerărilor formalismului logic în predarea matematicii și în favoarea construcțiilor bazate pe intuiție sursa dintotdeauna a ideilor matematice. Sfaturi pentru tânărul matematician 9 1. Sir Michael Atiyah Atenționare Ceea ce urmează este un punct de vedere foarte personal, bazat pe propria mea experiență și care-mi reflectă personalitatea, tipul de matematică pe care îl
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care nu-și prea mai găsesc locul în dogma existentă. Această revoltă inițială este, în cele mai multe cazuri, datorată ignoranței, dar poate fi totuși benefică, atât timp cât îi eliberează pe oameni de reverența față de autoritate și le permite să se bazeze pe intuiția lor, cu condiția ca această intuiție să poată fi susținută de dovezi reale. Odată ce matematicianul ajunge să cunoască cu adevărat, într-o manieră "personală" și originală, o parte mică a lumii matematice, oricât de ezoterică poate părea la prima vedere
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
locul în dogma existentă. Această revoltă inițială este, în cele mai multe cazuri, datorată ignoranței, dar poate fi totuși benefică, atât timp cât îi eliberează pe oameni de reverența față de autoritate și le permite să se bazeze pe intuiția lor, cu condiția ca această intuiție să poată fi susținută de dovezi reale. Odată ce matematicianul ajunge să cunoască cu adevărat, într-o manieră "personală" și originală, o parte mică a lumii matematice, oricât de ezoterică poate părea la prima vedere 11, călătoria sa poate începe în
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
adoptă o atitudine pragmatică și se văd ca pe niște exploratori ai acestei "lumi matematice" despre a cărei existență nu au nici cea mai mică dorință să-și pună întrebări și a cărei structură o descoperă printr-un amestec de intuiție și o mare parte de gândire rațională. Prima nu este atât de diferită de "dorința poetică" (așa cum a fost ea subliniată de către poetul francez Paul Valéry), în timp ce cea din urmă impune perioade intense de concentrare. Fiecare generație își construiește o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Marshall, soția lui Matthew Marshall. 17 Alan St. Aubyn, A Fellow of Trinity. 18 În fapt, Chesterton nu are nicio caracteristică pitorească. ----------------------------------------------------------------------- MATEMATICA ȘI CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ 2 1 MATEMATICA ȘI CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ Matematica în sistemul științelor Matematica între logică și intuiție Învățarea și predarea matematicii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice), nu a avut intuiția să constate că, practic, victoria Axei era imposibilă. În acest context, este de neințeles participarea armatei române cu forțe care o plasau, numeric, pe locul doi, după al Treilea Reich. Un alt aspect care poate fi imputat mareșalului Antonescu vizează
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice), nu a avut intuiția să constate că, practic, victoria Axei era imposibilă. În acest context, este de neințeles participarea armatei române cu forțe care o plasau, numeric, pe locul doi, după al Treilea Reich. Un alt aspect care poate fi imputat mareșalului Antonescu vizează
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
timpului au încercat să salveze parțial filozofia lui Aristotel, declarând că oroarea naturii față de vid era „limitată“; nu putea distruge decât o cantitate finită de vid. Dar Pascal a avut o altă idee. În toamna anului 1648, pe baza unei intuiții, Pascal și-a trimis cumnatul pe un munte, cu un tub barometric cu mercur. În vârful muntelui, mercurul s-a ridicat la o înălțime considerabil mai mică decât 760 de milimetri (Figura 22). Să fi fost oare natura mai puțin
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
livrea, păstrează cu anii un costum civil." Ipocrita fantezie călinesciană promovează pe strănepotul bucătarului grec în postura... aristocratică de servitor englez cu ascendenți în trecutul profesiunii, mai ales că Jurnalul matein îi relevă "un om de un snobism încîntător." Totuși, intuiția rămîne viabilă și e confirmată și de alte mărturii: Cezar Petrescu și-l amintește pe Mateiu, după primul război mondial, așteptînd în anticamera unui ministru "cu o mînă sprijinită în bastonul puțin depărtat de el. [...] Așezat picior peste picior, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ale artei europene: Brahms e Beethovențel, Maeterlinck (simbolist neagreat de Caragiale) Pontifex Maximus Mauricius Maeterlinckus, Beethoven se românizează în Babacul, Dante e autohtonizat Alighierescu, Haydn e papa Joseph iar Haendel rămîne puișorul săsesc; nu scapă nici compozitorul Caudella numit cu intuiție etimologică maestrul Codiță, în perioada cînd îi era colaborator la Hatmanul Baltag, Iacob Negruzzi e înaintat la rangul de Ilustre și iubite Hatmane, chiar autorul semnînd Stacan Comis o scrisoare în care transmitea "Salutările mele lui Pleașcă zis Missir." Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
propune numele generic kinderii iar pe ai săi îi recomandă către Delavrancea ca fiind microbi, în intimidate adresîndu-li-se cu vocativul Cușilor! În contactul verbal cu persoanele, Caragiale s-a manifestat în postura de homo ludens dovedind în majoritatea cazurilor talent, intuiție, ironie prietenească, spirit ludic; în ceea ce privește numele pe care le-a încredințat propriilor personaje, a demonstrat, cu puține excepții, geniu artistic: personajele sale fac concurență stării civile și pentru că sînt purtătoarele unor nume cu puternic efect caracterizator și cu rol de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Spiridon Ionescu...). Mult mai numeroasă decît lumea comediilor este la Caragiale cea a prozei scurte aproape imposibil de sistematizat. Dacă marele scriitor a binemeritat caracterizarea de geniu al genului scurt un argument trebuie să fie și cel al unor extraordinare intuiții privind sensul ascuns al unor cuvinte, ceea ce îmi reactivează părerea de rău că proiectatul dicționar la care își propusese să lucreze cu Eminescu și Slavici nu s-a realizat. Transcriu mai întîi o remarcă a criticului de la Viața românească înnobilarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Paul Zarifopol (al cărui fiu fusese rebotezat de același Caragiale Pipifax) remarca în celebrul repertoriu de nume proprii ciudățenii scatologice precum Bravul Cufurenko și Măcufurescu. Se află în acest celebru repertoriu un inventar onomastic impresionant pe care autorul a avut intuiția să-l păstreze în rezervă și care ar putea demonstra că, chiar în cazul unui autor genial, o calitate exagerată peste măsură produce în chip necesar și rebuturi; iată cîteva: Bălăbănescu, Broscovski, Bojoc, Catrafusea, Cotonog, Drâmboteanu, Tarquinius Frișcă, Cicerone Mazăre
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la orizontul de așteptare caracteristic publicului vremii și de care profitau multe publicații de duzină, dar în marea majoritate a propunerilor sale onomastice, maestrul află soluții de mare intuiție și rafinament, așa cum demonstrează și ultimele exemple pe care le selectez din opera sa: suceala lui Cănuță (Cănuță, om sucit) constă și în raportul oximoronic dintre soarta omului și sugestia numelui; oricît ar părea de ciudat, numele personajului eponim derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
învăluie ca o atmosferă [...]. Mai ales atunci cînd instrumentul său simfonic se acordă pentru a intona lauda și evlavia [...], cîntecul său dobîndește greutatea și elanul stăpînit al imnurilor." Răsfoiesc cartea mateină și nu aflu exemplu mai potrivit pentru ilustrarea acestor intuiții decît celebrul pasaj din Asfințitul crailor care îmi amintește și de impresionantul final al capodoperei Maestrul și Margareta datorate lui Mihail Bulgakov " Se făcea că la o Curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei crai, mari egumeni ai tagmei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Lovinescu are însă meritul de a-și fi corijat prima percepție, recunoscînd că în comedii "trăinicia, durata nu stă, așadar, în materie, ci în tratarea ei [...]. Caragiale a dat o expresie de artă unică, materialului vulgar și trecător" și reconfirmînd intuiția lui Ionescu Gion exprimată în ziarul Românul (1884): "O scrisoare pierdută începe pentru teatrul român un alt succes care va întrece poate pe acela al lui Hamlet. Visătorul de la Elseneur și d. Zaharia Trahanache vor merge mînă în mînă!... Și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a unei familii 79. Zola a urmărit devenirea și evoluția membrilor familiei la nivelul întregii societăți pe parcursul a cinci generații. S-ar părea că nu este nimic mai puțin modern și mai atemporal decât familia. Însă familia i-a dat intuiția inconștientului, neliniștii, complexului modern al lui Œdipe, catastrofelor sexului și tocmai prin aceste aspecte, mai mult decât prin tabloul unei locomotive, Zola este modern. Termenul naturalism, împrumutat terminologiei științifice, lasă să se întrevadă că omul păstrează un fond de "naturalețe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
constituită și nici nu are, încă, o problematică recunoscut proprie, bine orânduită și larg consensuală. E vorba, deocamdată, mai mult de un spirit relativ comun și de o arie de preocupări oarecum convergente, în care dospesc laolaltă varii concepte, motive, intuiții, atitudini și considerente apreciate ca purtătoare de făgăduințe sau, chiar, drept hotărâtoare pentru edificarea în noi direcții și într-un stil filosofic înnoit a ontologiei"43. Dat fiind statutul nedefinit încă, parțial convențional, al ontologiei umanului, ne îngăduim să-i
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de la problema posibilității acestui tip de judecăți, prin probleme vizând facultatea de cunoaștere și formele ei a priori, apoi prin cercetarea subiectul cunoașterii, către problema privind însăși ființa rațională (omul), adică unitatea de existență a omului. Cunoașterea, raportată totdeauna la intuiții posibile și alcătuită din elemente a priori (non-empirice) și din elemente a posteriori (empirice), se referă la un "fenomen", nu la "lucrul în sine"; ea este condiționată prin această referință fenomenală. Ansamblul fenomenelor formează natura; aceasta nu reprezintă o ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îmi condiționează experiența, cea prin care eu însumi sunt, cumva, ceva, în timp, adică nu în forma persistentă a unei "substanțe", ci doar ca unitate a experienței, angajat fiind acest "eu sunt" de fiecare dată când "eu ajung" la o "intuiție" (intuiția posibilă potrivit lui Kant, adică una empirică, nu intelectuală). Desigur, "eu sunt" dă seama de unitatea omului ca subiect al cunoașterii, întâi, apoi, dată fiind originaritatea acestei aprehensiuni, de unitatea de "existență" umană ca atare. De altfel, omul poate fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]