5,893 matches
-
Turdei și de la Plevna...“ „Umor din partea autorului, naivitate din partea personajului său“, ar putea replica un tradiționalist, spunând că la fel de bine ar putea argumenta un gurmand turc, ungur, rus, bulgar ori polonez anexarea culturală a bucătăriei noastre: fără nici o bătălie au izbutit să ne ocupe din punct de vedere culinar. Bucatele „altora“ nu sunt niciodată doar nevinovate găteli savuroase, „vrednice de luare-aminte“, ele sunt parte a patrimoniului cultural al fiecărei nații care le-a creat, iar implantarea lor fără a avea capacitatea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din 1973 la „Flacăra”. Debutează la „Astra” în 1967, iar prima carte, microromanul Eternitate locală, îi apare în 1973. Umorist dotat cu vervă și cu o capacitate de a observa modul în care limbajul tinde să recreeze imaginea realității, S. izbutește să dea în Eternitate locală și în Solfegiul biruinței (1983), roman scris în colaborare cu Oprea Georgescu, o adevărată comedie a limbajului de lemn al epocii comuniste. Cea dintâi scriere folosește tehnica flashbackurilor în notele de subsol și surprinde viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
să mă străduiesc să devin bun. Asta să vă rugați pentru mine. Harul lui Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apropii de Hristos, să mă unesc cu Hristos. Asta o doresc, dar n-am izbutit-o încă - n-o spun din smerenie. Dar nu-mi pierd îndrăzneala. Stărui. Mă rog să-mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând: <<Nu pot să mă rog>>. Eu așa ceva n-am pățit. Numai în ziua neascultării mele
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
turnură aberantă, pe care lexicul, excesiv de prețios, nu o poate acoperi. Cele cinci poeme amalgamează maniere diverse, incompatibile adesea, verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale”, a „oropsiților”, e vădit anacronică. Renumele lui A. în anumite cercuri nu se justifică decât într-o mică măsură prin creația sa. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
democratic în care să funcționeze în mod real principiul separării puterilor: "Noi nu concepem confuzii între atribuțiile șefului de guvern și ale capului statului. Când guvernul socotește nepotrivită o propunere a Coroanei, el trebuie să o spună, iar de nu izbutește, să-și depună mandatul" 404. În noiembrie 1934, PNL-Gheorghe Brătianu a intensificat campania împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Într-o primă etapă, deputații georgiști au anunțat hotărârea de a nu lua parte la deschiderea corpurilor legiuitoare, protestând, în acest
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
monarhism". ("Mișcarea", nr. 81, 3 martie 1931.) Scrisoarea d-lui Constantin Banu către dl.Gheorghe Brătianu "Scumpe d-le Brătianu Sunt câteva luni de când stau la o parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cunoscute a zădărnicit-o. Am adresat de atunci două manifeste către toți liberalii, unul înainte, celălalt după alegeri. [...] Noi am privit întotdeauna această problemă ca o cerință a echilibrului sănătos al politicii românești, dincolo de ambiții sau de interese personale. Vom izbuti, împreună să refacem din partidul liberal un mare și puternic organism de guvernământ, întemeiat pe tradițiile sale, sănătos, apărat de încercările de aventură și rătăcire? Este, desigur, un moment, dar este ultimul. Nu se va putea ajunge nici acum la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spectacolul ce se pregătește se pomenesc cu o ladă în care zac întinși, frumoși și reali, tinerii îndrăgostiți din tragedia shakespeariană. Dintr-un mesaj găsit în ciudatul cufăr, perplecșii martori ai întâmplării află că un alchimist din Evul Mediu a izbutit să conserve trupurile îndrăgostiților din Verona. Interpreții rolurilor principale se burzuluiesc, în virtutea rutinei lor, care sfidează bunul simț și, în fond, potrivirea cu natura. Ei nu pot concepe ca rolul lui Romeo să fie jucat de un băiețandru de nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
din pură curiozitate, am deschis un plic mare, strecurat între ultima pagină și copertă. În el era acel inevitabil set de poze pe care nu le consideri demne să figureze pe cartonul aspru al filelor, peisaje pe care nu mai izbutești să le identifici, chipuri lipsite de relieful afecțiunii sau al amintirilor. Un set din care îți spui de fiecare dată că ar trebui, într-o bună zi, să alegi, hotărând soarta tuturor acelor suflete rătăcite... Am văzut-o în mijlocul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
zi, ajungând până-n podul acelei mari izbe negre, sub acoperișul încălzit de soare, am împins oblonul greu al luminatorului. În zare, un incendiu înspăimântător încingea stepa, iar fumul avea să eclipseze în curând soarele... În cele din urmă, revoluția nu izbutise să facă decât o singură schimbare în colțul acela liniștit din Saranza. Biserica, situată la un capăt al curții, s-a pomenit fără cupolă. A fost înlăturată și catapeteasma și în locul ei a fost pus un pătrat mare de mătase
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la Paris, ducând-o acolo pe Charlotte. Dar planeta zăpezilor nu dezrobea niciodată sufletele subjugate de spațiile ei fără repere, de timpul ei adormit. De altfel, fiecare ședere la Paris era marcată de o amărăciune pe care istorisirile bunicii nu izbuteau să o ascundă. Vreo neînțelegere de familie ale cărei cauze nu ne era dat să le cunoaștem? Sau o răceală foarte europeană în relațiile dintre cei apropiați, de neconceput pentru noi, rușii, cu colectivismul nostru debordant? Sau, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Hugo fuseseră mai întâi deformate în istorisirea îndepărtată a Charlottei, apoi în rezumatul meu. Deci, de două ori trădate... Și, totuși, ecoul acelei povestiri atât de simple, de fapt, relatate la mii de kilometri de locul în care se înfiripase, izbutise să-i stoarcă lacrimi unui tânăr sălbatic și să-l împingă, gol, în zăpadă. În taină, mă mândream că făcusem să sclipească o scânteie din strălucirea pe care o iradia patria Charlottei. Iar pe urmă, în seara aceea, am înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Soarele îi lumina contururile trupului prin țesătura subțire a tunicii. Buclele de foc i se răsuceau pe chipiu. Și numele acelea grotești: Marguerite Steinheil, Isabeau de Bavaria... răsunau ca din fundul unui puț, cu un ecou surd și lugubru... Nu izbuteam să cred că viața mea era altădată alcătuită din relicvele acelea prăfuite. Trăisem fără soare, fără dorință - în crepusculul cărților. În căutarea unei țări-fantomă, a unui miraj al Franței de odinioară, populate de strigoi... Instructorul a scos un strigăt de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
LITERARE, revistă apărută la Cernăuți, lunar, între 1 februarie 1892 și 1 ianuarie 1893. În luna ianuarie 1892, studentul C. Berariu scotea publicația litografiată „Tinerimea română”, cu participarea colegilor săi Șt. Bodnărescu și I.G. Toma. O lună mai târziu, ei izbuteau să editeze Î.l., la care redactor responsabil era Șt. Bodnărescu, republicând o parte din materialul literar și politic aflat în revista litografiată. Prin program, noul periodic se situa în linia tradițională a gazetăriei din Transilvania și Bucovina, propunându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287539_a_288868]
-
îndelung elaborată, ci doar pe instinctul de a surprinde din verbiajul spontan al liniilor dinamice tensiunea unui cadru și amplitudinea unui sentiment. Tușe largi, generoase, suprapunerile sau juxtapunerile fac din fantezie un elogiu adus realului . Prin lucrarea în priză directă, izbutește ritualul unei reverențe adresată Memoriei. Viorica Toporaș face în toate acuarelele ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
e una a făuririi de „viziuni”. Lirica dobândește în consecință o factură foarte personală, rezultată dintr-o împăcare a spiritului reflexiv, chinuit mereu de otrava îndoielii, cu o sensibilitate genuină, care-și păstrează intactă naivitatea copilărească; singularitatea, împinsă până la bizarerie, izbutește astfel să împrumute aspectul anonim al creației populare și nota ei națională atât de pregnantă. Din aliajul rar de cultură solidă, sensibilitate metafizică și fond arhaic rural, B. plăsmuiește o mitologie curioasă. De esență folclorică, aceasta are o notă autohtonă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
infuzată de umor prin remarca unei prostituate care nu înțelesese nimic din conversația emigranților:"am stat la masă cu niște tipi grozavi. Străini, mi se pare, Onulieni, dacă am reținut eu bine"66. Astfel de scurte derapaje înspre comic nu izbutesc să edulcoreze tragicul problematicii de fond, axată pe umilitorul până la absurd statut al exilaților, care, din profesori universitari, medici etc. în țara lor transformată într-o "lume concentraționară fără sârmă ghimpată"67, au devenit apatrizi "fără profesie"68 și tratați
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
meu de predilecțiune?!165 Ca și în Liga, în care trebuie să combată previziunile pesimiste ale unui "ticălos", observăm și în fragmentul citat cum, sub acest paravan al confruntării cu un terț ale cărui cârcoteli le respinge cu frenezie, Caragiale izbutește să-și dea în vileag adevăratele opinii, pe principiul simulării per contrarium. Utilizând, așadar, o gamă extrem de largă de nuanțe și procedee ironice, inclusiv autoironia amară și crudă (Economii, Grand Hôtel "Victoria Română", O răutate, O lămurire), sau o variantă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reiterări în literatura postcaragialiană, cu excepția acelor cazuri de repliere mimetică, la limita epigonismului, de pildă în unele schițe ale lui Al. O. Teodoreanu (S-au supărat profesorii, Un gazetar de rasă), care tocmai prin aproprierea procedeelor ironice acreditate de Caragiale, izbutesc decisiv să pastișeze, adică să revalorifice omagial creația înaintașului. În privința dramaturgiei, câteva exemple de utilizare a comicului ironic descoperim în piesele lui I. Valjan Generația de sacrificiu (pentru care primește în 1937 Marele premiu pentru dramaturgie al Teatrului Național) și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Politică și delicatețe, Țal, Boborul!). Expresie a unei predispoziții spre culminații și exces, captată involuntar în mult comentata formulă "simt enorm și văz monstruos", grotescul are la Caragiale acel scop homeopatic de care aminteam în preambulul teoretic, întrucât intenționează și izbutește prin exagerările caricaturale să scoată în evidență erorile de comportament și de mentalitate, care se vor corecta practic de la sine pe temeiul ridicolului făcut astfel vizibil. 3.11. Modul grotesc postcaragialian Deși se afirmă îndeobște că Arghezi inaugurează estetica urâtului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ai găsit la mine mai deosebit de ceilalți oameni?! Ah, știu la ce te gândești, rosti Arethia zâmbind cu încântare: munca și seriozitatea! Tu ești un băiat serios și ambițios, nu unul din ăia... papă-lapte...[...] Spiridon încercă să râdă, dar nu izbuti decăt să se înece, scurt, după care aspiră adânc aerul și-și puse mâna pe umărul Arethiei. Așa e! încuviință cu glas fierbinte, sugrumat. Ai ghicit. Eu nu sunt ca alții, papă-lapte, neserioși, și n-am protecție. Eu prin mine
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în pragul Crăciunului, Arzăreanu și consilierul Nicu Flancu achiziționează lemne pe banii primăriei, asigurându-și un profit considerabil. Șantajat de șeful gării să plătească pentru vagoanele necesare transportului, primarul încearcă inițial să-și utilizeze soția pe post de negociator și, neizbutind, încearcă și reușește să-i convingă pe consilieri să recurgă la "Fondul milelor" pentru mituirea lui Galan. Declanșând mecanismul obligării prin favoruri, dobândește nu doar acordul vechilor opozanți, reprezentanți ai fostului regim "exploatator", ci și sfaturi prețioase de la acești veterani
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
electorale"59, precauție care se poate referi nu doar la o firească grijă părintească, de asigurare a unui mediu nepervertit, ci și la cunoașterea înclinațiilor spre perversitate și corupție ale fiului, doar astfel ținute în frâu. Aflăm însă că Ismail izbutește să evadeze și, asemenea unui politician saltimbanc, se gătește și se "agață de grinzi"60, adică face un fel de balet politic prin care "speră el că va contribui într-o însemnată măsură la rezolvarea chestiunii muncitorești"61. Mai transparente
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dezamăgire, de eșec final resimțit de personajele urmuziene, ipostaze larvare sau degenerate, ale umanității condamnate la existență vană și iluzorie. Dacă eroul urmuzian, asemenea "clovnului supralucid care ia în derâdere propria sa tragedie"152, răbufnește orgolios împotriva sorții, dar nu izbutește să transforme gestul în act, stadiul latent, provizoriu, de "cadavru viu"153 este depășit chiar de creatorul lui. Paradoxal, acesta continuă să trăiască, deci să înfrunte absurdul, prin opera sa, devenind, astfel, el însuși, eroul cel mai absurd, în termenii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a fragmentelor de scrisori, telegrame sau jurnale întregește palimpsestic portretul eroului și rotunjește semnificația ironică a textului. Modelul inițiat de Caragiale este urmat îndeaproape și de Costache Olăreanu care îl exersează în Telegramele incluse în colecția Portrete și alte scrieri, izbutind să obțină chiar o comică fallacia figurae dictionis: "Îngrășat mult. Mănânc din lipsă de activitate serioasă. Te rog slăbește-mă." În paginile jurnalului său, precum și în cele ale Falsului manual de petrecere a călătoriei, inserțiile de "avize" sau de anunțuri
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]