6,343 matches
-
o serie de obiecții postmodernității, rămânând la convingerea că în întreaga lume, dar mai ales în societățile industrializate, ne aflăm într-o etapă a modernității târzii. Chiar dacă acceptă că un număr important de transformări sunt sesizabile astfel încât acestea ar putea legitima ideea unei transformări radicale (disoluția metanarațiunilor fondatoare, ruptura cu viziunea providențială asupra istoriei, îndepărtarea de un sistem bazat pe producerea de bunuri materiale către unul în care esențială este informația), acestea nu sunt subsumate postmodernității, ci unei faze de "auto-clarificare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
temporale, spațiale etc., iar, pe de altă parte, indică atitudinile față de temă sau de situația respectivă. 7) Discursul este reglementat. Orice discurs implică respectarea unui set de norme, de la cele generale, sociale, până la cele specifice și la cele care îi legitimează existența și enunțarea. 8) Discursul este integrat într-un interdiscurs. Relația discurs interdiscurs completează sau chiar dublează relațiile discurs intertextualitate sau discurs univers de discurs. Așa cum remarcă Maingueneau, un discurs are sens "doar în interiorul unui univers de alte discursuri de-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
va face un elogiu cotidianității, ci va încerca să descrie condiția generală a subiectului pe fondul unui cotidian modern, afectat de o serie de schimbări ale societății industriale. Pentru Lefebvre, cotidianul și modernul reprezintă două instanțe care se presupun, se legitimează și se compensează reciproc. Prin faptul că substanța cotidianului este alcătuită din repetiții, rolul obiectelor și al "demografiei" acestora este unul care primează, subiectul fiind din ce în ce mai estompat. De asemenea, Lefebvre este interesat de relația dintre conceptul de cotidian și cel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
relevând încă o dată vechile "neliniști" ale retoricii. În aceeași ordine de idei, Lionel Bellenger subliniază ambiția întregii filosofii de a uni rațiunea cu afectele, de a găsi un maximum de garanții sau probe și pentru o "bună" persuadare, de a legitima "pasiunile" în terminologia lui Descartes alături de rațiune și știință. În acest context, proiectul Noii Retorici este lăudabil, deoarece "prin tratatul lor de argumentare ei au fondat o nouă retorică, ce admite că argumentarea poate accede la statutul de logică a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
anumit tip de creativitate (lirismul), în care el însuși se va fi regăsit. Procedând în felul acesta, criticul modernist încerca să ofere o explicație științifică, rațională care să spulbere aura mistică, cvasireligioasă din jurul mitului eminescian. În consecință, Lovinescu găsea perfect legitimă tentativa de a literaturiza existența omului de geniu, câtă vreme "genialitatea" în cauză nu mai era percepută ca un "miracol" și nu mai constituia un prilej de uimire perpetuă: Deși n-au trecut decât 50 de ani de la dispariția poetului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi scos din cărțile mari, importante, ale jocului politic prezența eficientă a Securității române. Apoi s-ar fi regizat ieșirea "spontană" în stradă, prezența teroriștilor, mitralierea reciprocă dintre securiști și militari, dar și alte morți ciudate. De ce? Pentru a se legitima ceea ce KGB-iștii aflaseră că este mai bine pentru viitorul comunismului în România. Prin urmare, "foarte multe dintre victime au fost sau inutile, sau gândite diabolic, ca să creeze sînge. Este planul cel mai teribil care se putea studia și duce
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în mod grav bazele regimului represiv-totalitar românesc. pentru a-l apăra, s-a făcut atunci apel cu remarcabil succes, trebuie recunoscut la vechiul reflex tradițional, naționalist, românesc, antirusesc, antisovietic. ștefan cel Mare și Mihai Viteazul au fost mobilizați pentru a legitima și apăra regimul stalinist-ceaușist-comunist, tot mai anacronic. Teza încercuirii capitaliste a fost înlocuită cu a vastului complot internațional, care urmărește aservirea, subordonarea și dezmembrarea României. Ea este foarte activă și după evenimentele din 1989, explicate de unele oficine tocmai printr-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
calității de român. Ci din patriotism și pură obiectivitate, din convingerea că națiunea nu se poate dezvolta spiritual decât printr-o astfel de orientare europeană. Conștiința literară a epocii se revendică de la același model, care începe să inspire și să legitimeze întreaga activitate a traducătorilor, a animatorilor teatrului național etc. programul lor este identic cu al europenilor, al Europei luminate (texte din 1829-1830). Acest ideal european constituie în principate prima formă de manifestare a spiritului iluminist românesc. La întrebarea esențială: cum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai răspândite. Concepția culturii active ca metodă de integrare demonstrează în mod concludent conținutul predominant al acestei aspirații, care depășește ca intensitate, frecvență și arie de răspândire orice altă formă de solidarizare europeană. Doar participarea la cultură, la lumină, poate legitima această aspirație, printr-o evidentă spiritualizare a sentimentului național. Dreptul la o identitate națională și europeană și deci la existență a poporului român trece deci în primul rând prin cultură. poziția răstoarnă în sens iluminist-progresist întreaga concepție naționalistă. Căci, după cum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al creației literare” era indicată ca un țel de atins, ca un obiectiv viitor: „spre un nou avânt al creației literare” (Ă). Acest obiectiv era Însă Întrevăzut cu claritate, În spijinul apropierii lui se citau o serie de opere care legitimau constatarea acestui Început, o serie de opere scrise de pe pozițiile clasei muncitoare, un contingent masiv de scriitori trecuți sau născuți pe aceste poziții. De ce Scânteia nu vorbea despre o trecere categorică În calitate, ci numai de un Început de cotitură
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip; cel de-al treilea a fost *excomunicat de trei ori pentru că a vrut să se căsătorească cu amanta lui și să-și legitimeze bastarzii. Aceștia nu sînt decît figuri palide în comparație cu marii prinți ai secolului al XI-lea: un Wilhelm "cel Mare", duce de Aquitania (către 990-1030), care era cît pe ce să devină împărat; un Wilhelm "Cuceritorul", duce de Normandia (1035-1087), care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
va muri aici la 5 mai 1821. Imperiul și instalarea notabililor Acestor pagini glorioase și sîngeroase le dau replică altele, mai liniștite, dar care, tot atît și chiar mai mult, redesenează chipul Franței. Împăratul, notabilii și clasele populare. Napoleon, proaspăt legitimat prin încoronare, dorește să dea satisfacție unei societăți avide de calm și potolite de reorganizarea consulară. Măsurînd, atît cu realism, cît și cu perspicacitate, nevoile poporului și cererile burgheziei în ascensiune, el încearcă să răspundă și unora și altora. Țăranii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un serviciu cât de mic; o poezie prost imitată e în cazul cel mai bun zero, nu e o realitate estetică, nu face parte din literatură. Faptul că apariția acestei literaturi are o cauză (toate lucrurile au o cauză!) o legitimează filozofic, dar nu și estetic. Putem, firește, admira orice, dar nu orice ne este posibil. Admirăm Iliada, Divina Comedie, dar nu se va găsi, sperăm, nimeni, care să creadă că putem imita cu succes aceste două opere. Și dacă în privința
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poemului Luceafărul de Mihai Eminescu, în volumul Lumile „Luceafărului” (1999), urmărește configurarea procesului poetic luând în considerare textul definitiv și variantele, cu aplecare specială asupra hermeneuticii sensului textual. Lucrarea Lumile „Luceafărului” propune o analiză semantică sui-generis (prin teoria lumilor posibile), legitimând o nouă interpretare, conform căreia liniile de forță ale coerenței de adâncime aparțin sensului și se sudează într-o complexă dualitate, atât a „personajelor” cât și a formelor, dualitate care funcționează și în comunicarea naturii profunde a Luceafărului. Astfel, opoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
de față, orice expresie a tradiționalismului, dar și unele forme moderniste instituționalizate. Culturi ale crizei și falimentului, avangarda și, odată cu ea, d. au ajuns curând să vadă în modernism dușmanul cultural contemporan, adversarul asupra căruia își puteau aplica tactica ofensivă, legitimându-și astfel rolul de expiator al literaturii, invocând, cu alte cuvinte, primatul autonomiei. Pe de altă parte, tocmai autonomia, caracterul antiteleologal al d. îi impun acestuia o caracterizare în termenii stazei. Mișcarea ajunge să se aservească tocmai celor pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
cheltuieli efectuate: felul actului și emitentul, numărul și data actului, suma; - numărul și data chitanței pentru restituirea diferenței; diferența de primit/restituit; - semnături: conducătorul unității, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, șeful de c compartiment, titularul de avans. Se legitimează cu .................................................... │ │ Ștampila unității și semnătură Dată .......................... Se va completa ziua, luna, anul și ora. 14-5-4 t2 (verso) ┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐ │Ziua și ora plecării ..............│ Avans spre decontare: │ │Ziua și ora sosirii ...............│ - Primit la plecare .............. lei │ │Dată depunerii decontului .........│ - Primit în timpul deplasării .... lei │ │Penalizări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164301_a_165630]
-
de pensie și codul numeric personal (CNP), care vor fi completate de către pensionar. ... Articolul 10 (1) Talonul de pensie din luna emiterii taloanelor speciale de c��lătorie cu reducere de 50% reprezintă talonul special de călătorie cu care pensionarul se legitimează în mijlocul de transport. ... (2) Talonul special de călătorie cuprinde datele de identificare a pensionarului, respectiv codul CTP, numărul dosarului de pensie, numele și prenumele pensionarului, CNP al pensionarului, domiciliul acestuia sau mențiunea "Cont curent personal deschis la ...... nr. ........", precum și codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164478_a_165807]
-
cheltuieli efectuate: felul actului și emitentul, numărul și data actului, suma; - numărul și data chitanței pentru restituirea diferenței; diferența de primit/restituit; - semnături: conducătorul unității, controlul financiar preventiv, persoana care verifică decontul, șeful de c compartiment, titularul de avans. Se legitimează cu .................................................... │ │ Ștampila unității și semnătură Dată .......................... Se va completa ziua, luna, anul și ora. 14-5-4 t2 (verso) ┌───────────────────────────────────┬─��────────────────────────────────────────┐ │Ziua și ora plecării ..............│ Avans spre decontare: │ │Ziua și ora sosirii ...............│ - Primit la plecare .............. lei │ │Dată depunerii decontului .........│ - Primit în timpul deplasării .... lei │ │Penalizări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164465_a_165794]
-
în calcul numai cantitățile aferente facturilor emise după data intrării în vigoare a contractului de finanțare. Reprezentantul legal al beneficiarului Numele și prenumele........................ Funcția.................................... Semnătură.................................. Dată....................................... L.S. Anexă 4.4 la cererea de tragere DECLARATIE-ANGAJAMENT Subsemnatul , cu domiciliul în CNP , legitimat cu BI/CI seria nr. eliberat(a) la data de de către în calitate de persoană fizică autorizată/reprezentant legal al asociației familiale/societății comerciale cu sediul în , înregistrat(a) la Oficiul Registrului Comerțului sub J / , cod unic de înregistrare/ cod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165041_a_166370]
-
Onuf (1989; Onuf în Kubálková, Onuf, Kovert: 1998, 58-78). Onuf propune, pentru a surmonta dualismul metodologic agent- structură, conceptul de reguli, operaționalizat împreună cu cel de norme (rules and norms). Regulile (legile în general) și normele (dispozițiile morale și comportamentale care legitimează regulile într-o societate dată) se află la intersecția dintre agenți și structuri, constituind în esență ambele părți. Agenții folosesc regulile pentru a își urma interesele, de cele mai multe ori materiale, în timp ce pentru structuri regulile stabilizează și omogenizează cadrul social în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
după. În relațiile internaționale, poziția sovietică semăna puternic cu cea realistă, ghidul teoretic al "imperialismului" american în acest domeniu (Lynch: 1989, 31). Se știe ce s-a întâmplat cu această ocazie: "o înțelegere între o Uniune Sovietică nerăbdătoare să își legitimeze frontierele europene existente, și astfel hegemonia sa în Europa de Est, și un Vest nerăbdător să extragă un preț pentru această recunoaștere" (Vincent: 1995, 66), și anume respectul pentru și practicarea drepturilor omului așa cum erau înțelese ele în lumea occidentală. În a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Uniunea Sovietică respecta direcția pe care i-o imprimase leninismul viu, indiferent de forma sa revoluționară, post-revoluționară sau europenizată, extrăgându-și mecanic legitimitatea din viitorul comunist și proiectând-o în prezent, în timp ce "imperialismul" avea tendința de a proceda exact invers, legitimându-se discursiv prin referirea la trecut. Leninismul sistemic nu era altceva decât leninism mort clinic. Sarcina resuscitării sale va aparține unei forme de leninism nu mai puțin neobișnuite, și anume leninismului post-bolșevic. Metaforic, leninismul sistemic poate fi imaginat ca un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gorbaciov: 1986, 15 subl. m.; vezi și Gorbaciov: 1987b, 110-121 și Documente și materiale...: 1988, 33). Așa cum subliniază Archie Brown, "Gorbaciov, cu noua sa amfază asupra problemelor globale și valorilor universale, abandona, de fapt, ideea victoriei finale a comunismului și legitima atât o diversitate politică și economică, cât și o cooperare internațională care transcendea diviziunile ideologice" (Brown: 1997, 223-224). Mai departe, leninismul post-bolșevic a renunțat la "cuceriri revoluționare ale socialismului" ca Germania de Est (Gorbaciov: 1994, 119-132; 249-252) și până la urmă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
condamnase, ceea ce îi atrăsese încă o dată oprobiul Moscovei. Indiferent de poziția lui Tito în raport cu evenimentele din 1956, modelul comunist iugoslav avusese, pe lângă destalinizare, o influență majoră, cel puțin morală, asupra revoltelor care au zguduit în acel an Varșovia și Budapesta. Legitimat prin acceptarea sa de către Hrușciov, titoismul a constituit o alternativă palpabilă la dominația pe care Moscova o exercita asupra statelor comuniste din Europa de Est (Soulet: 1998, 114). Pe cale de consecință, a fost din nou recuzat, deși pentru o perioadă relativ scurtă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în lumea reală), "noua clasă" nu precede revoluția, ci se formează ca o consecință a ei. Cu alte cuvinte, spre deosebire de revoluțiile anterioare, influențate decisiv de către un grup social sau altul, aflate în ascensiune, revoluția comunistă crează post-factum clasa care o legitimează și care, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să o preceadă. Iată o substanțială invalidare a postulatului ideologic leninist conform căruia revoluția apare ca urmare a eforturilor clasei muncitoare care se aliază sau nu, în funcție de particularitățile locale, cu alte clase
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]